Schemă logică

O țară ca să se dezvolte are nevoie de deficit bugetar sau nu? Se spune că banii nu ajung niciodată pe măsura necesităților unui stat modern, cu multiple obligații. Și cum banii nu ajung, se spune că e nevoie de deficit bugetar, de regulă orientat spre măsuri economice care să accelereze dezvoltarea economică a țării. În mediul privat, de regulă, firmele se dezvoltă mai degrabă prin economisire decât prin credit. Toate țările moderne au datorii, mai mici sau mai mari, acumulate istoric prin deficitele bugetare de la an la an. Întotdeauna s-a mers pe premisa rostogolirii datoriilor spre generațiile viitoare (cu excepția rambursării datoriei României în anii ”80, măsură sinucigașă și politic și economic). Țările moderne doresc, întro măsură mai mică sau mai mare, să trăiască mai bine decât posibilitățile de moment.

Bun, deci cvasi-unanim deficitul e acceptat ca mijloc economic de dezvoltare. Diferențele apar la modul cum este utilizat acest deficit. De regulă deficitul este îndreptat spre dezvoltarea prin investiții publice. Investițiile publice în infrastructură, care indirect contribuie la dezvoltarea țării, asigurând condiții optime pentru progresul economic. Teoreticienii libertarieni afirmă că nu e treaba statului să facă drumuri, autostrăzi, chiar școli și spitale, acestea fiind decizia comunităților locale și a sectorului privat. Statul este un prost gestionar, e o regulă generală, investițiile pe care le face sunt prost alese (subiectiv), sunt prost realizate și la costuri uriașe. Dar există exemple în care investiții publice realizate de firme private nu și-au dovedit eficiența economică și au fost preluate de către stat. Sectorul privat lucrează pe principiul profitului, nu-și poate asuma pierderi economice pentru un bine comun, pe când statul face asta.

 http://www.biziday.ro/2015/06/29/a3-comarnic-brasov-punct-si-de-la-capat/

Statul român a declarat în ultimii 25 de ani priorități economice precum educația, sănătatea, agricultură, dar în practică acestea au fost cenușărese. Statul român a alocat sume destul de mari pentru investiții publice în infrastructură, dar acestea au fost prost gestionate. Chiar în apogeul crizei guvernul Boc s-a încăpățânat să mențină alocări bugetare mari pentru investiții publice. Guvernul Ponta a schimbat politica economică reducând sumele alocate investițiilor pentru aplicarea de măsuri sociale (creșterea salariului minim, indexarea pensiilor, revenirea nivelului salariilor, alte măsuri sociale). Și cu toată creșterea economică a ultimelor 3 ani, au mai fost necesari și vreo 11 miliarde de euro datorii guvernamentale numai pentru partea socială a guvernării. Pentru investiții, banii nu au mai ajuns, așa că s-au inventat acciza suplimentară pe combustibili și taxa pe infrastructura specială (taxa pe ”stâlp”). Și cu toate aceste sume suplimentare la buget, sume dedicate, totuși sumele cheltuite pe investiții publice au continuat să scadă!

Analistul economic Gheorghe Sofian afirma că România este precum o persoană cu bani la saltea trăind întro coșmelie care se prăbușește pe ea. Avem excedent și atâtea probleme cu drumurile, cu căile ferate, cu școli, spitale, etc. Guvernul a renunțat la investiții, încercând să obțină deficit suplimentar de la UE. Și atunci guvernul a schimbat direcția economică spre stimularea creșterii economice prin consum.

Reducerile de taxe pe TVA au impact asupra consumului, generând cerere de produse și mărind volumul vânzărilor de produse (alimentare și nealimentare). PIB-ul este susținut în creșterea sa, dar efectul se va disipa întrun timp mediu.

România face deficit pentru a crește prin consum. Pentru o țară dezvoltată ar părea bine, pentru noi nu e tocmai bine. Am mai experimentat asta în anii guvernului Tăriceanu. Produsele de consum alimentare și nealimentare provin în mare parte din import, prin urmare consumul sporit va finanța locurile de muncă din Occident, iar banii împrumutați tot de acolo vin!
În perioada interbelica, când Romania era grânarul Europei (chiar dacă exportam puțin când preturile erau mari și mult când prețurile erau mici) ne asiguram 99% din alimente de pe piața internă. Azi 25% din produsele alimentare vin din import (după alții chiar mai mult, 70%, dar în anumite segmente de consum). Stimularea consumului prin reducerea TVA ar fi ajutat mai bine economia dacă nu am consuma  preponderent produse de import (și la produse nealimentare consumul din import este mult mai mare).
http://www.infomm.ro/ro/detalii/cata-mancare-din-import-consuma-totusi-romanii
Romania și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010) de Bogdan Murgescu.

Prin urmare facem deficite mari pentru a consuma mai mult.  Reducerea agresivă de TVA, celelalte reduceri anterioare și majorările salariale vor crea dificultăți guvernului viitor. Momentan avem deflație, curând vom avea inflație și nu vom avea mijloace să o combatem. 

http://cursdeguvernare.ro/semne-clare-consumul-a-crescut-deja-stimularea-lui-e-discutabila.html
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20363676-isarescu-cum-adica-reducem-taxele-marim-deficitul-bugetar-apoi-marim-plus-deficitul-pentru-majora-salariile-pensiile-dar-nu-aflam-parerea-celor-care-ocupa-gasirea-banilor-pentru-acoperi-toate-aceste-d.htm

Modelul e greșit, unul mai degrabă libertarian dar aplicat de socialiști. Politicile publice nu trebuie să stimuleze consumul ci munca, producția, investițiile. Creșterea economică susținută de care are nevoie România nu poate veni decât din investiții în infrastructură care să aducă noi investiții private, din investiții în educație, din creșterea productivității.
Reduceri agresive de taxe și axate pe consum, nu s-a mai întâmplat de o asemenea anvergură nicăieri în lume. Și ca și când experimentul nu ar fi suficient de spectaculos și riscant, mai avem și creșterea salariilor bugetarilor de până la 70%. Dezmățul bugetar dinainte de criza economică recentă acum este ridicat la pătrat!

Viitorul e tot mai incert, fenomenul îmbătrânirii populației va crea probleme uriașe națiunii noastre, dar noi trăim în prezent, azi avem nevoie de voturi și de trai peste posibilități (spun și acționează politicienii populiști).
http://www.zf.ro/eveniment/efectul-migratiei-si-al-fertilitatii-scazute-romania-va-fi-in-topul-celor-mai-batrane-15-tari-din-lume-in-2030-14680177
http://www.analizeeconomice.ro/2015/08/crizele-economice-ale-romaniei-de-la.html

http://www.biziday.ro/2015/08/19/buna-crestere-de-salarii-dar-daca-tot-dam-bani-ca-seicii-de-ce-mai-avem-ministri/
http://hymerion.ro/2015/08/18/problema-cresterii-salariilor-personalului-sanitar-in-4-intrebari-si-raspunsuri.html

Dacă tot vorbim de salarii bugetare și de clasificarea lor, uitați cum e în Franța. Medicul e mai bine apreciat decât profesorul.

Și comparația cum România care arată că sectoarele monopoliste (multe de stat) au salarii ridicate.

http://cursdeguvernare.ro/referinta-franta-salariile-sectoriale-raportate-la-salariul-mediu.html

Au crescut arieratele și vor mai crește!
http://cursdeguvernare.ro/artificiu-neobservat-la-rectificarea-bugetara-24-miliarde-credite-de-angajament-pentru-pndl.html