Pages

Meniu

luni, 18 aprilie 2016

Eterna dilemă




Discuțiile privind legea salarizării (revigorate în an electoral) sunt mereu o capcană a politicienilor față de electorat. Și ele nu vor avea niciodată o finalitate deoarece pleacă de la o premisă greșită: cât ar merita să câștige un salariat pentru a duce o viață decentă pentru o țară europeană. Și cum niciunei categorii nu i se poate spune că nu merită un salariu comparabil occidental, atunci în final realitatea dură a posibilităților duce la învrăjbire fără sens între categorii salariale. Și mai important este cât alegem să oferim prezentului și cât viitorului. Se argumentează că România oferă un procent de PIB prea mic pentru salarii, dar judecata e incorectă. România colectează la buget cu 10% PIB mai puțin decât o țară dezvoltată. Și mai mult de atât, țările dezvoltate și-au rezolvat problema cu infrastructura, iar economia merge din plin. În plus, în țările dezvoltate, mediul privat ridică plafonul salarial și nu invers cum este la noi. Legea salarizării ar trebui să cuprindă doar indici de ierarhizare, iar coeficientul decisiv trebuie dat de economie. Până nu se înțeleg aceste lucruri, oricâte demisii am avea, nu vom ajunge la o soluție.
După studii europene (analiza Comisiei Europene - Administration and the civil service in the EU 27 member states) sau după studiul firmei de consultanță A.T. Kearney, numărul de bugetari în România raportat la populație este unul foarte ridicat. Am plecat în 1990 de la 10% și am ajuns la 26% în 2014, asta în timp ce media europeană este de 15% .

https://www.zf.ro/eveniment/numarul-de-bugetari-continua-sa-insemne-peste-un-sfert-din-totalul-angajatilor-din-economie-fata-de-10-din-total-in-anii-90-13711836

”Problema României nu este neapărat aceea că sunt prea mulți salariați în sectorul public, ci faptul că sunt prea puțini angajați în sectorul privat și mulți dintre aceștia sunt plătiți cu salariul minim, care este foarte scăzut”, a declarat într-un interviu pentru AGERPRES, Luminița Chivu, director general al Institutului Național de Cercetări Economice 'Costin C. Kirițescu' (INCE), din subordinea Academiei Române. Sunt și studii care demonstrează că nu avem atât de mulți bugetari la total salariați. Și totuși, această e o viziune etatistă, una care pune efectul înaintea cauzei. Nu e vina mediului privat că nu reușește să genereze mai multe locuri de muncă, mai specializate și implicit mai bine remunerate. Statul taxează excesiv munca, statul inhibă investițiile, statul cheltuie mult și prost resurse adunate de la tot mai puțini contribuabili și enumerarea poate continua. Statul trebuie optimizat pe realitatea economică, nu trebuie blamat mediul privat că nu reușește să fie la înălțimea aspirațiilor birocrației de stat.
http://www.agerpres.ro/economie/2015/08/26/interviu-luminita-chivu-ince-romania-nu-are-prea-multi-salariati-in-sectorul-public-ci-prea-putini-in-sectorul-privat-13-40-38

Și totuși, nivelul de trai în România e mai bun decât ne pare, relevă un studiu al site-ului numbeo.com. Surprinzător ungurii o duc mai rău decât românii.
tabel1
Iar între orașele din România, Bucureștiul nu e pe primul loc ci abia pe locul 5 (după 4 orașe din Ardeal).
tabel3
http://cursdeguvernare.ro/romania-nivelul-de-trai-efectiv-in-context-european.html

Costul muncii a crescut în ultimii 4 ani, asta după ce a traversat 4 ani de criză cu pierderi aproape zero. Aceste costuri sporite de 19% creează probleme productivității muncii și atractivității economice.
tabel1

tabel3
http://cursdeguvernare.ro/costul-muncii-in-pib-ul-pe-locuitor-in-euro-cum-se-pozitioneaza-romania-in-ue-si-ce-concluzii-putem-trage.html



Salariile tot continuă să crească în ultimii ani, atât în valoare absolută cât și-n procent PIB. Autorul  zf.ro Adelina Mihai se întreabă unde e reforma în administrație când salariile cresc și numărul de bugetari nu scade.
”Cu 1,2 milioane de angajaţi, sectorul bugetar are o pondere de 26% în efectivul total de salariaţi din economie. Spre comparaţie, în Polonia, bugetarii reprezintă 25% din totalul salariaţilor, în Franţa procentul este de 20%, în Germania este de 15%, iar în Cehia este de 34%”. România are azi mai mulți bugetari decât în anul 1989, deși azi funcțiile statului sunt mai mici, numărul de cetățeni mai mic cu 4-5 milioane, iar informatica azi e altceva azi decât era incipientă acum 26 de ani.
http://www.zf.ro/eveniment/unde-e-reforma-administratie-salariile-bugetarilor-cresc-iar-numarul-angajati-scade-e-regretabil-ultimii-trei-ani-s-realizat-echilibru-intre-alocarile-cresterile-salariale-alocarile-investitii-15275759


sâmbătă, 2 aprilie 2016

Dezgheț




Se topește excedentul bugetar din prima lună și devine tot mai evident că acest buget e greu de susținut anul acesta.
tabel1

Execuția bugetară nu diferă în structura sa față de cea de anul trecut, numai că unele componente arată tot mai urât.
tabel2

http://cursdeguvernare.ro/executia-la-2-luni-excedentul-bugetar-s-a-topit-rapid-cheltuielile-majorate-peste-posibilitati.html

De fapt, cauza e simplă, crede Bogdan Glăvan: ”epuizarea fulgerătoare a excedentului bugetar realizat la începutul anului nu se datorează în principal problemelor de colectare, ci creșterii cheltuielilor publice”.
Executia bugetara
Tot analistul ne spune că tendința de a îndemna iar la fugărirea evazioniștilor este o falsă rezolvare a problemei: ”Sigur, veți spune, acum ce altceva ne rămâne de făcut decât să-i fugărim pe evazioniști, doar nu putem scăderea salariile la loc! Aveți dreptate, dar asta doar fiindcă politicul nu acceptă să dimensioneze cheltuielile la venituri. Tăierea la loc a salariilor bugetarilor este imposibilă doar din punct de vedere politic. Dar nu trebuie să ne resemnăm. Mi-e teamă că tocmai acest gen de gândire a adus grave deservicii României în ultimele decenii. În loc să căutăm să stoarcem sectorul privat de resurse pentru a căpătui un buget umflat populist, nu este mai rațional să ne opunem inflației de cheltuieli?
https://logec.ro/executia-bugetara-si-falsele-dileme/

Până la urmă se pare că totul se rezumă la o unghiul sub care privești problema. Astfel, din unghiul de privire al doamnei Anca Dragu, ministrul finanțelor, raportarea încasărilor pe trimestrul I 2016 se face la program și nu la perioada similară a anului 2015 (circumstanțele economice fiind substanțial diferite).
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-20909536-dragu-exista-recomandarea-expertilor-fmi-amana-introducerea-noi-masuri-relaxare-fiscala.htm

Dezghețul din titlu nu înseamnă că vine primăvara în economie; dezghețul nu-și are cauza în efectul de seră ci în măsurile economice prociclice, în experimentul (unic!) de a combina relaxarea fiscală cu expandarea cheltuielilor publice. Dezghețul e utilizat ca un termen negativ, ca unul ce poate aduce un cataclism economic.

Consumul încă duduie, mult prea mult și asta nu e un semn bun căci produce deficit de cont curent (importuri mai mai decât exporturi) și nici nu va dura mult ca efect economic.
http://cursdeguvernare.ro/semnale-de-alarma-privind-supraincalzirea-prin-consum.html

Iar politicul din parlament face ce știe el mai bine în an electoral, dă multe lovituri de berbece în deficitul bugetar și asa foarte fragil. Guvernul e îngrijorat de aceste lucruri și pus sub presiune încearcă să o dreagă cu o ordonanță pentru mărirea salariilor unor bugetari (asta după ce a respins 3 proiecte de lege ale salarizării unitare ca fiind nerealiste, pe buna dreptate).
http://cursdeguvernare.ro/guvernul-ingrijorat-de-initiativele-parlamentului-care-produc-costuri-bugetare.html

Și totuși, cu toate veniturile suplimentare ale cetățenilor rezultat al combinației de măriri salarii și reduceri de taxe, ponderea taxelor și impozitelor cresc iar în bugetul gospodăriilor (logic ar fi fost să scadă cu creșterea consumului, nu? Sau cresc alte taxe și impozite mult prea mult?).
impozite

http://cursdeguvernare.ro/ins-gospodaria-in-2015-taxele-si-impozitele-nivel-record-in-cheltuielile-unei-familii.html


http://adevarul.ro/economie/bani/romanii-dau-mai-putini-bani-mancare-mai-bautura-cosul-zilnic-produs-produs-infografie-1_57052c2d5ab6550cb8afbf61/index.html

Ultimul raport ING exprima îngrijorări pertinente: "Agenda populistă de dinaintea alegerilor reprezintă o amenințare serioasă pe termen scurt la stabilitatea macro. Cu toate că ne așteptăm la o consolidare fiscală care să readucă ponderea în PIB a datoriei publice pe o traiectorie descendentă după alegeri, ne temem că va fi nevoie de o majorare a taxelor, unele măsuri fiind prea costisitoare din punct de vedere politic pentru a fi inversate (creșterea salariilor)".
http://cursdeguvernare.ro/ritmul-de-crestere-al-salariilor-accelereaza-in-februarie-ing-ne-temem-ca-dupa-alegeri-vor-creste-taxele-reversarea-cresterii-salariilor-bugetarilor-este-prea-costisitoare-politic.html

8 riscuri sistemice (majoritatea în creștere!) amenință România, aceasta este constatarea Băncii Naționale a României.
harta riscuri

http://cursdeguvernare.ro/raport-bnr-cele-8-riscuri-sistemice-la-adresa-stabilitatii-financiare-doua-noi-doua-in-crestere-trei-in-stagnare-si-unul-in-scadere.html

”Un deficit bugetar care depășește 1,5% din PIB va avea drept consecință depășirea pragului de alertă al datoriei publice în următorii trei ani, iar probabilitatea de a înregistra o încetinire a creșterii economice sau chiar o recesiune depășește 50%” este avertismentul formulat de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20921458-patru-avertismente-ale-lui-mugur-isarescu-adresa-guvernului-ciolos-parlamentului.htm