Bugetul anului 2017 e construit pe un plus de 14% la venituri. După primul trimestru, plusul e doar de 1,3% față de anul 2016. O simplă matematică, ne arată că încasările de taxe și impozite ar trebui să crească cu 18% (!!!) pe următoarele trei trimestre, pentru a ase atinge tința asumată prin programul de guvernare. Prin urmare, e o iluzie acest program și implicit și legea salarizării unitare, veritabilă Fată Morgana a acestor timpuri.
Dar, guvernul extrage bani din orice sursă, așa cum arătat anterior (din dividende nerepartizate ale societăților de stat pe anii trecuți; din profiturile anului trecut; mută cheltuieli în afara bugetului de stat (vezi cofinanțarea fondurilor europene). Păstrează asul în mânecă (pilonul 2 de pensii) și se declară ofuscat când opoziția îl bănuiește de naționalizarea acestuia (deși, nu ar fi nici o noutate, deja au făcut asta Polonia și Ungaria).
O nouă soluție, banii din privatizare (cei rămași necheltuiți sau ce se pot obține prin vânzarea unor pachete de acțiuni).
https://www.newmoney.ro/o-noua-solutie-din-joben-pentru-gaura-de-un-miliard-de-euro-din-buget/
O nouă soluție, banii din privatizare (cei rămași necheltuiți sau ce se pot obține prin vânzarea unor pachete de acțiuni).
https://www.newmoney.ro/o-noua-solutie-din-joben-pentru-gaura-de-un-miliard-de-euro-din-buget/
Și totuși, toate aceste măsuri prezentate sau credite (de angajament și cele pentru finanțarea fondurilor suverane), sunt măsuri ce ascund adevăruri:
- azi nu avem bani pentru expandarea anvelopei salariale;
- celelalte soluții mănâncă din viitorul nostru și al urmașilor noștri.
Unii susțin că sunt bani, de acord cu asta, dar banii sunt sifonați de clasa politico-administrativă, iar mediul privat evită, prin diferite mijloace, să plătească taxe care nu sunt bine gestionate.
Pe scurt, o parte din bani vin din economii și deturnarea lor de la firme de stat sau fonduri de investiții, iar cealaltă parte de bani vor veni din credite (consemnate ca atare în datoria publică, chiar dacă nu toate datoriile vor apărea în deficitul bugetar).
Pe scurt, o parte din bani vin din economii și deturnarea lor de la firme de stat sau fonduri de investiții, iar cealaltă parte de bani vor veni din credite (consemnate ca atare în datoria publică, chiar dacă nu toate datoriile vor apărea în deficitul bugetar).
A trăi azi mult peste posibilități, e un model periculos, care dus peste limite, se va întoarce bumerang și va conduce, mai devreme sau mai târziu, la dureroase măsuri de corecție.
Guvernanții nu învăță din greșeli și le repetă, depășindu-le chiar.
Crește consumul produselor nealimentare, în special electronice, numai că vestea asta e negativă, întrucât noi nu producem ci importăm asemenea produse. Prin urmare exportăm bunăstare altora și rămânem cu datoriile, ne arată Stelian Muscalu:
”De cealaltă parte nu pot să nu mă întreb ce cumpără românii atunci când vorbim de produse nealimentare.
Păi sunt o mulţime de lucruri de la maşini până la plasme şi mai ştiu eu ce telefoane. Păi hai să vedem cât din această piaţă înseamnă bani băgaţi în propria economie şi cât înseamnă de fapt export de bunăstare. Adică banii plătiţi pe plasma cumpărată aici se vor duce in profitul companiei chineze care a exportat o. Si vorbim de banii proveniţi din creşterile salariale pentru care România este acum stoarsă de vlagă, pentru care se taie investiţii şi pentru care se discută de naţionalizarea fondurilor private de pensii. Fiindcă exact despre asta este vorba. Avem o creştere artificială a salariilor, care nu se bazează pe niciun criteriu de natură economică, o majorare care duce implicit la o creştere artificială a economiei. Toate acestea se vor vedea într-o explozie a inflaţiei şi ulterior într-o sărăcire a populaţiei – asta aşa într-o schemă simplificată la maxim. Lucrurile sunt mai complicate, dar daca mergem acum în detalii îmi este teama că intrăm în depresii maxime. Mai bine o lăsăm aşa.”
http://www.stelianmuscalu.ro/guvernul-grindeanu-exporta-bunastare/
Între timp, deși guvernanții inundă piața cu promisiuni optimiste, undeva, cineva, identifică riscuri asupra economiei. Membrii CA al BNR au identificat nouă riscuri:
1. Creșterea "deficitelor gemene", chiar dacă finanțarea lor în acest moment este asigurată integral din investiții străine directe și fonduri europene;
2. Penuria tot mai evidentă de forță de muncă cu care se confruntă angajatorii din anumite sectoare de activitate;
3. Creșterea productivității a fost considerabil depășită de creșterea costurilor cu forța de muncă, prelungirea acestei tendințe fiind de examinat din perspectiva competitivității prin preț a exporturilor;
4. Este de așteptat o decelerare a creșterii economice în semestrul I;
5. Riscuri semnificative sunt generate de potențiala conduită viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri și de structura probabilă a cheltuielilor publice;
6. În cazul în care pe unele segmente ale creditării se vor observa dezechilibre, va fi analizată oportunitatea aplicării unor măsuri macroprudențiale;
7. Relevante sunt riscurile decurgând din potențiala aplicare de măsuri menite să asigure încadrarea deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB, precum și din posibila prelungire a nivelului scăzut al absorbției fondurilor europene;
8.Au fost menționate potențialele riscuri la adresa cursului de schimb induse, pe de o parte, de conduita curenta și viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri;
9. Pe termen mediu există unele incertitudini legate de riscurile fiscale, în principal, pe fondul creșterii deficitului în ani de creștere economica peste potențial.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21712006-cele-noua-riscuri-adresa-economiei-despre-care-discutat-usile-inchise-cei-8-membri-consiliului-administratie-bnr.htm
Impozitul pe venitul global, prevăzut a fi aplicat în 2018 ridică enorme probleme (de la lipsa consultanților fiscali până la capacitatea ANAF de a aplica măsura; cele mai cuprinzătoare și detaliate observații le formulează Gelu Diaconu, fost șef ANAF).
http://geludiaconu.com/cat-de-periculos-este-populismul-habarnist-partea-ii-impozitul-pe-venitul-global-pe-gospodarie/
În plus, deși ar putea aduce încasări suplimentare, pe termen scurt se renunță la o sumă foarte mare, care constituie o piatră de moară suplimentară de gâtul unui buget jugulat deja dincolo de maxim.
Abandonarea reţinerii la sursă a impozitului pe venit va însemna că statul nu va mai încasa lunar, pe tot parcursul anului 2018, impozit pe venit din salarii, drepturi de autor, activităţi independente, investiţii, câştiguri din jocuri de noroc, adică peste 20 miliarde de lei sau circa 10% din veniturile totale ale statului.
„Astăzi, în bugetul pe 2017, din impozitul pe venit se strâng la buget 29 de miliarde lei, din care 24 miliarde lei din impozitul pe salarii. Prin propunerea aceasta, în 2018 nu mai ai niciun leu din cei 29 de miliarde lei la buget. Se renunţă la aceşti bani, din care, cu tot deduceri, cu tot cu cota zero pentru anumiţi salariaţi, poate la sfârşitul lui 2018 vor rămâne cu 12-13 miliarde lei”, consideră Gabriel Biriş, fost secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Consultantul fiscal Adrian Benţa confirmă această teorie. Potrivit lui, pe termen scurt, încasările bugetare vor fi mult mai mici şi vor trebui găsite noi surse de finanţare, fie împrumuturi, fie noi tăieri la investiţiile publice.
http://adevarul.ro/economie/bani/romania-devine-tara-contabili-1_58f786645ab6550cb863b9fe/index.html
Guvernanții nu învăță din greșeli și le repetă, depășindu-le chiar.
Crește consumul produselor nealimentare, în special electronice, numai că vestea asta e negativă, întrucât noi nu producem ci importăm asemenea produse. Prin urmare exportăm bunăstare altora și rămânem cu datoriile, ne arată Stelian Muscalu:
”De cealaltă parte nu pot să nu mă întreb ce cumpără românii atunci când vorbim de produse nealimentare.
Păi sunt o mulţime de lucruri de la maşini până la plasme şi mai ştiu eu ce telefoane. Păi hai să vedem cât din această piaţă înseamnă bani băgaţi în propria economie şi cât înseamnă de fapt export de bunăstare. Adică banii plătiţi pe plasma cumpărată aici se vor duce in profitul companiei chineze care a exportat o. Si vorbim de banii proveniţi din creşterile salariale pentru care România este acum stoarsă de vlagă, pentru care se taie investiţii şi pentru care se discută de naţionalizarea fondurilor private de pensii. Fiindcă exact despre asta este vorba. Avem o creştere artificială a salariilor, care nu se bazează pe niciun criteriu de natură economică, o majorare care duce implicit la o creştere artificială a economiei. Toate acestea se vor vedea într-o explozie a inflaţiei şi ulterior într-o sărăcire a populaţiei – asta aşa într-o schemă simplificată la maxim. Lucrurile sunt mai complicate, dar daca mergem acum în detalii îmi este teama că intrăm în depresii maxime. Mai bine o lăsăm aşa.”
http://www.stelianmuscalu.ro/guvernul-grindeanu-exporta-bunastare/
Între timp, deși guvernanții inundă piața cu promisiuni optimiste, undeva, cineva, identifică riscuri asupra economiei. Membrii CA al BNR au identificat nouă riscuri:
1. Creșterea "deficitelor gemene", chiar dacă finanțarea lor în acest moment este asigurată integral din investiții străine directe și fonduri europene;
2. Penuria tot mai evidentă de forță de muncă cu care se confruntă angajatorii din anumite sectoare de activitate;
3. Creșterea productivității a fost considerabil depășită de creșterea costurilor cu forța de muncă, prelungirea acestei tendințe fiind de examinat din perspectiva competitivității prin preț a exporturilor;
4. Este de așteptat o decelerare a creșterii economice în semestrul I;
5. Riscuri semnificative sunt generate de potențiala conduită viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri și de structura probabilă a cheltuielilor publice;
6. În cazul în care pe unele segmente ale creditării se vor observa dezechilibre, va fi analizată oportunitatea aplicării unor măsuri macroprudențiale;
7. Relevante sunt riscurile decurgând din potențiala aplicare de măsuri menite să asigure încadrarea deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB, precum și din posibila prelungire a nivelului scăzut al absorbției fondurilor europene;
8.Au fost menționate potențialele riscuri la adresa cursului de schimb induse, pe de o parte, de conduita curenta și viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri;
9. Pe termen mediu există unele incertitudini legate de riscurile fiscale, în principal, pe fondul creșterii deficitului în ani de creștere economica peste potențial.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21712006-cele-noua-riscuri-adresa-economiei-despre-care-discutat-usile-inchise-cei-8-membri-consiliului-administratie-bnr.htm
Impozitul pe venitul global, prevăzut a fi aplicat în 2018 ridică enorme probleme (de la lipsa consultanților fiscali până la capacitatea ANAF de a aplica măsura; cele mai cuprinzătoare și detaliate observații le formulează Gelu Diaconu, fost șef ANAF).
http://geludiaconu.com/cat-de-periculos-este-populismul-habarnist-partea-ii-impozitul-pe-venitul-global-pe-gospodarie/
În plus, deși ar putea aduce încasări suplimentare, pe termen scurt se renunță la o sumă foarte mare, care constituie o piatră de moară suplimentară de gâtul unui buget jugulat deja dincolo de maxim.
Abandonarea reţinerii la sursă a impozitului pe venit va însemna că statul nu va mai încasa lunar, pe tot parcursul anului 2018, impozit pe venit din salarii, drepturi de autor, activităţi independente, investiţii, câştiguri din jocuri de noroc, adică peste 20 miliarde de lei sau circa 10% din veniturile totale ale statului.
„Astăzi, în bugetul pe 2017, din impozitul pe venit se strâng la buget 29 de miliarde lei, din care 24 miliarde lei din impozitul pe salarii. Prin propunerea aceasta, în 2018 nu mai ai niciun leu din cei 29 de miliarde lei la buget. Se renunţă la aceşti bani, din care, cu tot deduceri, cu tot cu cota zero pentru anumiţi salariaţi, poate la sfârşitul lui 2018 vor rămâne cu 12-13 miliarde lei”, consideră Gabriel Biriş, fost secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Consultantul fiscal Adrian Benţa confirmă această teorie. Potrivit lui, pe termen scurt, încasările bugetare vor fi mult mai mici şi vor trebui găsite noi surse de finanţare, fie împrumuturi, fie noi tăieri la investiţiile publice.
http://adevarul.ro/economie/bani/romania-devine-tara-contabili-1_58f786645ab6550cb863b9fe/index.html
