În opinia Consiliului Fiscal, deficitul bugetar în anul 2020 va fi între 8,6 și 9,4% PIB (în funcție de cât va fi căderea economică). Aceste scenarii includ majorările reduse de cheltuieli (14% la pensii, 20% la alocații și 0% la salariile profesorilor).
Interesant din graficul randamentelor obligațiunilor României este că acestea au crescut masiv începând cu finalul anului anului 2017; cu alte cuvinte, piețele financiare au anticipat criza bugetară a României, oricât s-au străduit guvernanții să o ascundă.
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/consiliul-fiscal-situatia-bugetara-a-romaniei-a-fost-si-este-foarte-19527558?fbclid=IwAR1TCvKqpcCroBdXeCsd6oPAoaTwoM7nVlPNBQMlTIQuRTLzwsTpg0BFxuM
România are o problemă uriașă la colectarea taxelor. Și asta în primul rând datorită gradului redus de informatizare. O altă problemă este structura taxelor: taxe mari pe muncă, taxe reduse pe consum și taxe foarte mici pe proprietate.
Cât despre modul de cheltuire al banilor puțini colectați: ineficient, discriminatoriu, fără viziune de dezvoltare.
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24262820-lucian-croitoru-despre-nu-inteleg-cei-propun-cresterea-impozitelor.htm?fbclid=IwAR2pvL0Na5J_MFA3K56Opp_Xzt8Y1HpHe-2Oa1ilsLo9IWOOnD_2N350e-Y
În mai toate țările europene au fost estimări mai pesimiste de cădere economică, dar totuși rezultatele economice au fost mai pozitive decât așteptările inițiale.
La noi, sensul este invers: estimări optimiste urmate de corecții negative.
https://www.zf.ro/business-international/dezastrul-n-atat-mare-economia-germana-face-fata-recesiunii-bine-s-19528579?fbclid=IwAR0qoI7xbst1XJVFJZl_gSX1qqoCTIeKI4wJAzK2bd2T-QJ6MEpswA6QT0Q
România este de câțiva ani într-o spirală de creștere de deficitelor bugetare rezultate din mixul dintre reduceri de venituri (taxe) și majorări masive de cheltuieli salariale.
Soluția crizei precedente cu măriri de taxe s-a dovedit una reactivă, dar care a încetinit revenirea economică.
Alternativa ar fi o reformă fiscală (lărgirea bazei de impozitare, eliminarea excepțiilor de taxare, creșterea colectării prin informatizare, etc.). Și, mai mult, cred eu, ar trebui reduse taxele pe muncă și crescute cele pe consum și proprietate.
https://www.profit.ro/stiri/economie/video-profit-live-tv-ajutam-business-ul-ionut-dumitru-raiffeisen-deficitul-bugetar-ramane-foarte-ridicat-urmatorii-ani-cauza-cresterilor-salarii-pensii-inchise-portitele-fiscale-19468614?fbclid=IwAR1HQ0ywglRIGg6fgJGtM4gOaq8JBZNusMkKGPzcEq2zztLPrKRyxsmKm6A
Veniturile din pensii și salarii au progresat mult față de momentul 1989, dar totuși, au trecut 30 de ani. După căderea anilor 90 și apoi creșterile în dinți de ferăstrău, am ajuns unde am ajuns azi. Că se putea mai bine, infinit mai bine, este un fapt fără îndoială.
http://www.analizeeconomice.ro/2020/09/cat-ar-valora-astazi-un-leu-din-1989.html?fbclid=IwAR3Vm0HZ2NFkjsSpNVh4kxE5awb-4GWqfnZWjXN575FkgqBdOIg98XkrlFE
O veste bună, Comisia Europeană a aprobat aproape 900 milioane euro pentru o autostradă necesară (Sibiu-Pitești).
În ultimii ani, unele țări europene și-au făcut autostrăzi cu bani europeni (gratis), alte țări cu bani de la buget.
România ultimilor ani optase să nu le facă deloc.
https://www.economica.net/se-face-autostrada-sibiu-pite-ti-comisia-europeana-a-aprobat-aproape-900-de-milioane-de-euro-pentru-romania_189509.html?fbclid=IwAR0DQzD0GAw8QY56NYD7yw1zVI11MFcXKuYQnyqeC-FEBv4pHQcBlk60cNE
Datoria publică a României decolează exploziv. Fără a avea vreo legătură cu dezvoltarea României/a infrastructurii ei (spitale, școli, autostrăzi și căi ferate, obiective energetice, etc.). Totul este urmare a unui comportament tip ”greiere”: angajarea în cheltuieli rigide (măriri de salarii și pensii) pe baza unor proiecții economice false.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/datoria-publica-cap-roman-creste-peste-1-000-euro-cat-precedentii-cinci-ani-loc-trece-5-000-euro-datele-arata-romania-e-singura-tara-ue-putea-tine-control-indatorarea-2021-19462024?fbclid=IwAR3pg7-xJEBNsBxECpenbZu9EfZIchejx07tAfCsSOlSk_JKmr544KRjmc0
Până și ”furnica” norvegiană a trecut pe deficit în acestă criză. Pentru că se miră unii că România este anul acesta pe deficit (deși a fost mereu pe deficit în ultimii 30 de ani!), dar în același timp sunt nemulțumiți că guvernul României nu dă ceea ce legea impune (creșterile de pensii, salarii, alocații) și dă prea puțin firmelor și persoanelor afectate de pandemie.
Revenind la Norvegia, avem o ”furnică” foarte strângătoare care face excedent masiv an de an (medie de 10,7% PIB este o cifră URIAȘĂ), iar aceste excedente sunt capitalizate și înmulțite prin Fondul suveran de investiții. Suma acumulată este uriașă (aproape 1000 miliarde euro sau 300% PIB). Generațiile următoare au viitorul asigurat, chiar dacă resursele minerale norvegiene ar seca acum instant și chiar dacă acești bani nu ar mai produce plus-valoare. Există și o limită de 3% PIB care pot fi utilizați de bugetul de stat (la nevoie!). Asta înseamnă să fii responsabil!
Orice asemănare cu România este neadecvată. România a avut (și mai are resurse), nu însă și lideri responsabili.
https://www.zf.ro/business-international/una-dintre-cele-mai-bogate-tari-din-lume-raporteaza-primul-deficit-19530832?fbclid=IwAR3x6Vd3NbVAe84bD_7rEKBlPqv285XECaNApAA_yI_YkpGMJ-quoWqPFrI
În situații normale, un guvern poate alege cum administrează bugetul țării.
O guvernare responsabilă poate construi un buget pe excedent fie din prudență economică, fie pentru că nu are un plan bun de investiții. O guvernare temerară poate construi un buget pe deficit, dar unul exclusiv pe investiții publice în infrastructură. O guvernare hedonistă va avea un deficit bugetar axat pe creșterea artificială a nivelului de trai pe seama generațiilor viitoare (pe datorie).
Primele două modele de guvernare au ca punct comun ideea de a dezvolta economia în mod activ, de ”a produce” plus-valoare. Al treilea model, specific României din păcate, este conjugat verbului de ”a împărți” beneficii contra voturi (mai ales a împărți ceea ce nu are, doar poate împrumuta).
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/n-am-vreun-leu-da-vreau-sa-l-beu?fbclid=IwAR0oQVzrNVgQsNQw6wZI9lVQCf7fZhxBZnJYs69Wu_Pkzbaemae2UI5MD3c
Problema bugetară a acestui an nu vine de la venituri (deși funcționarea economiei a fost afectată), cât de la cheltuieli (87% din creșterea deficitului bugetar în anul 2020 față de anul 2019). Aceste cheltuieli au două componente: creșterea cheltuielilor de personal (pensiile sunt mai mari cu 15%, salariile mai mari cu 5% față de perioada similară a anului trecut) și cheltuieli ocazionate de epidemie (cele sanitare precum și cele pentru ajutorarea firmelor și salariaților afectați de criză).
https://cursdeguvernare.ro/doar-13-din-cresterea-de-criza-a-deficitului-vine-din-scaderea-veniturilor-restul-e-crestere-de-cheltuieli.html?fbclid=IwAR2UadV1AXOqNG_Bfsd48BELtOcT7ksmyYjanAYzbrEWvdvXNOKB49Kdd9c
România are cei mai puțini învățători (cu normă întreagă) din Uniunea Europeană, raportat la numărul de elevi din ciclul primar. Cu excepția ciclului gimnazial, numărul cadrelor didactice, raportat la cel al elevilor este sub media UE în toate celelalte cicluri (grădiniță și liceu).
Aș zice că nu este deloc întâmplător, aproape toți miniștrii educației din ultimii 30 de ani au prevenit din mediul universitar; de aici au decurs consecințele.
Încă un argument că avem prea puțin personal în învătământ (și ei sunt bugetari).
Și probabil, la noile provocări, numărul trebuia mărit substanțial, cel puțin temporar.
https://www.biziday.ro/157424-2/?fbclid=IwAR3Vm0HZ2NFkjsSpNVh4kxE5awb-4GWqfnZWjXN575FkgqBdOIg98XkrlFE
Un argument concret în favoarea celor care susțin (de câțiva ani) că avem un curs prea stabil și prea puternic în raport cu performanțele economice (deficite comerciale record, deficite bugetare mari, etc.).
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/leul-moneda-nationala-batut-monedele-tarilor-regiune-leul-pierdut-19536710?fbclid=IwAR3y6JqJXI5jnJygM3COTvYIv4gxIsunq7FKMXmokPIJALpg_HyCLPWTbBY
Capete multe avem, minte ce ne mai trebuie?
Plătim anul acesta de 5 ori mai mult pentru despăgubiri de secetă decât investim în sistemul de irigații (se întâmpla asta de fiecare dată când avem secetă). Și din investițiile în irigații, 25% sunt pentru paza instalațiilor.
Pur și simplu, România nu este manageriată corect: an de an terminăm pe pierdere (deficite bugetare), stimulăm consumul pentru a cumpăra produse de import (deficite comerciale sau transfer de bogăție), ratăm toate proiectele de investiții care pot genera bunăstare, locuri de muncă, plus-valoare (autostrăzi, școli, spitale, sisteme de irigații, centrale energetice, etc,). Dacă România ar fi fost o firmă, acționarii i-ar fi eliberat instant din funcție pe directori. Pur și simplu, administrarea României generează pierderi și ratarea potențialului de dezvoltare.
https://cursdeguvernare.ro/asa-e-agricultura-romaniei-despagubirile-pentru-seceta-pe-un-an-de-5-ori-mai-mari-decat-investitiile-in-sistemul-de-irigatii-in-2020-se-platesc-despagubiri-egale-cu-costul-intregului-plan-de-reabil.html?fbclid=IwAR24J84LtLHXNjZkL9wRv4hvhdtyueVcYEtnSWSLm7m8llfukuaBOTHs-iY
Avem potențial dar asta nu este suficient.
https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-tudorel-andrei-romania-africa-europei-putere-agricola-19536372?fbclid=IwAR3-UcpHd8pFpCkwAUhER459Tm_LxZipAmeO7vqiTfuPCFfrdIGQKXrotk4
România are an de an un deficit la încasări din TVA de circa 34%; de fapt suntem campioni în UE! Media UE este de deficit de 11%, prin urmare, România a pierdut încasări de 6,595 miliarde euro în anul 2018. Dacă România ar fi avut încasările din TVA la nivelul mediu UE atunci ar fi avut la buget un plus de 4,45 miliarde euro.
Atâtea nereușite are România încât consecința a fost că în ultimii ani: s-a dublat fondul de salarii bugetare, este în curs de dublare fondul de pensii, iar alocațiile sunt la a doua dublare succesivă.
Contraperformanța economică se transpune în larghețe de cheltuieli de personal pe seama generațiilor viitoare.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/romania-ultima-din-ue-la-colectarea-tva-deficitul-de-incasare-estimat-sa-creasca-pe-fondul-pandemiei-19476747?fbclid=IwAR3Nhi4j8fODlG5H0sIfS6vQNP7gF3snUF6E8udZuE-v2rzFxRCP-GZGkTI
Când auzim de mărimea deficitului bugetar trebuie să ne raportăm la veniturile bugetului, nu la % PIB. Una este 3% când ai încasări de doar 30% PIB, caz în care ai un deficit în realitate de 10% și alta este să ai un deficit de 3% la încasări de 45% PIB, caz în care deficitul real este de 6,66%.
Dacă privim primul grafic, vedem că deficitul bugetar raportat la venituri este în acest an în România de 28,6% pe când în alte țări mult mai mic (7,1 în Bulgaria, 11,5 în Ungaria și 13,2 în Grecia). Sintagma cu greiere și furnica este acum și mai clară. Grecia, simbol de greiere de milenii, este acum una dintre cele mai responsabile furnici.
Distanța dintre România și alte țări din Est este uriașă și stridentă, dar ea demonstrează faptul că nevoia de a recupera economic față de Vest nu este egal cu deficite majorate.
Al doilea grafic ne ilustrează repetarea istoriei și stricarea echilibrelor macro-economice începând cu anul 2016.
https://www.zf.ro/eveniment/la-cheltuieli-de-100-de-lei-ale-statului-30-de-lei-sunt-din-19538126?fbclid=IwAR209vPTRCoINbmr8dOXeiHl2tD_kIQJAKKOyOcp-EBFPX1wapiQnKuVnWA
Foarte curând vom fi primul și singurul stat în care vom cheltui pe pensii și salarii mai mult decât adunăm din taxe, impozite și contribuții.
Pentru funcționarea statului (cheltuieli cu materiale și servicii) și pentru investiții publice (infrastructură auto, feroviară, energetică, școli și spitale) trebuie să ne împrumutăm. Cheltuielile obligatorii sunt: cheltuieli salariale și sociale, precum și cheltuieli de funcționare.
Cheltuielile necesare sunt cele pentru investiții publice.
Cheltuielile obligatorii sunt rigide, fixe. Teoretic, un stat ar trebui să poată cuprinde în buget toate cheltuielile obligatorii și aproape toate cheltuielile necesare pentru dezvoltare. România nu va putea acoperi curând din venituri proprii nici măcar pensiile și salariile.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/romania-poate-stabili-o-premiera-in-ue-sa-fie-anul-urmator-primul-si-singurul-stat-care-da-pe-salariile-bugetarilor-si-pensii-mai-mult-decat-strange-din-taxe-impozite-si-contributii-19474870?fbclid=IwAR0BjxPymT1Q8MxdrAIvess6W1loI-PJStwZhkvIHmFld7DeoelJJi6jEYk
90% dintre comunele din România nu-și pot acoperi singure bugetul (plata salariilor, facturilor curente și a micilor proiecte).
Câteva observații:
- România are nevoie de o reformă administrativă;
- Legea salarizării, cu limite laxe pentru administrația locală a fost făcută înainte de necesara reformă administrativă:
- Fondul de rezervă bugetară precum și PNDL au fost și sunt mijloace electorale pentru guvernul în funcție;
- doar 10% din localități se pot susține singure pentru că au resurse proprii și vor/știu/pot accesa fonduri europene; procentul acesta era ceva mai mare înainte de pandemie, dar probabil tot sub 50%.
https://www.g4media.ro/faliment-generalizat-pentru-comunele-din-romania-guvernul-a-platit-13-miliarde-de-lei-pentru-facturile-si-salariile-din-2-800-de-localitati-care-nu-isi-pot-acoperi-singure-bugetul.html?fbclid=IwAR2yBoHoGnH7482hSJer6irynIKj_eNTRZmYLhJc-6ncN5Hwho2hDAQOaNc#.X1twrtqr37h.facebook
De mulți ani spun că modelul de dezvoltare post-decembrist este greșit. Din acest motiv nu valorificăm potențialul real de dezvoltare. Nu construim temeinic, nu facem autostrăzi sau sistem de irigații, exportăm materie primă în loc să o prelucrăm și să-i adăugăm valoare.
https://www.digi24.ro/stiri/economie/digi-economic/mircea-cosea-romania-este-ca-o-coliba-de-chirpici-in-care-ne-luptam-foarte-serios-sa-avem-o-antena-parabolica-si-o-baie-cu-jacuzzi-1366440?fbclid=IwAR0ta3MJn9gIQK_PpG9ffal-jPH4KFoPvXs_71Y8vtUDiFaqNG9jr6tHHTs
În România nici la programele de guvernare nu lucrează 600 oameni. Ca să nu mai zic că ele apoi sunt ignorate.
România nu duce lipsa de strategii de dezvoltare (peste 365!), dar nici unul nu prevede surse de finanțare. Și în final, toate rămân la stadiul de proiect.
https://cursdeguvernare.ro/cum-scoti-un-oras-din-depresie-cluj-napoca-un-caz-scoala-lectura-obligatorie-pentru-price-primar-din-tara-primarilor.html?fbclid=IwAR3sSw-ZxIAv3M1bVNR3wEBMcbb9rL6vvA7xCtWwB7PS7TdY5fmEefUbMHI
În transportul feroviar am investit extrem de puțin în ultimii 30 de ani, chiar mult mai puțin decât în cel rutier. Suntem pe contrasens cu tendința europeană care vizează un transport feroviar de mare viteză (trenurile noastre au rămas la viteza de acum 100 de ani). În plus, precum în agricultură unde plătim despăgubiri pentru secetă în loc de sisteme de irigații, și în transportul feroviar/rutier plătim mai degrabă reparații decât investiții.
A fost o decizie politică continuă (indiferent de guvernanți) de a neglija transportul feroviar (de persoane și mărfuri) pentru că este de stat, pe când în transportul rutier avem exclusiv firme private.
Bilanțul final este: faptul că suntem pe ultimele două locuri, la egalitate cu Bulgaria. Pe capitole: locul 24 din 25 la siguranța transportului feroviar, locul 22 la calitatea serviciului și locul18 la intensitatea utilizării.
”Concluzia, dacă mai era nevoie, este la fel de simplă ca în orice domeniu: dacă vrem să fim europeni, să ne comportăm ca europenii. Hai să nu mai risipim banii în proiecte fără orizont de drumuri asfaltate și reasfaltate o dată pe an pentru gloria primarilor traseiști, hai să construim, în schimb, căi ferate moderne, electrificate și rapide.”
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/trenule-masina-mica-l-ai-pierdut-pe-ionica?fbclid=IwAR3V-Sfn2e9RsNTHVsUHb7EI3C-z9cMysFehIJ17-xDWvPzG6vuDSrIhE50
Dacă ne hotărâm serios să facem autostrăzi ne mai lipsește ceva esențial (bitumul); altfel pățim precum în reducerea de taxe care s-a dus în consum de produse de import, prin urmare am transferat bogăție altora.
https://cursdeguvernare.ro/megaplanul-de-dezvoltare-a-infrastructurii-megaafacere-pentru-vecini-romania-trebuie-sa-importe-18-milioane-de-tone-de-bitum.html?fbclid=IwAR0ta3MJn9gIQK_PpG9ffal-jPH4KFoPvXs_71Y8vtUDiFaqNG9jr6tHHTs
Cine zice ca suntem în criză economică? Una mondială, de altfel. Parlamentarii nu au auzit de criză și au majorat substanțial Indicatorul Social de Referință cel în funcție de care se calculează ajutorul de șomaj și alte prestații sociale. Creștere de 140% în 3 ani. Cu un impact major de 0,99% PIB. Cam cât creșterea pensiilor cu 40% și dublarea alocațiilor pe 4 luni din 2020. Impactul pe anii următori adâncește și mai mult problemele bugetare.
Sunt de acord că indicatorul rămăsese în urmă, că salariile bugetarilor trebuiau mărite, că pensiile sunt mici, dar toate aceste operațiuni trebuiau făcute eșalonat și simultan pentru toate categoriile și în concordanță cu posibilitățile bugetare.
Modul ad-hoc, improvizat, fără o analiză temeinică îmi amintește de un marș forțat prin munții Piatra Craiului, cu rucsacuri grele în spate, când ni se spunea că vârful următor este punct terminus, iar când ajungeai acolo vlăguit ți și se spunea că următorul vârf este final și tot așa până la un îndepărtat popas final. Tot așa, parlamentarii votează legi cu cheltuieli tot mai multe și mai mari după care biciuesc economia să țină pasul cu electoralismul lor continuu. Și cum economia nu duce atâtea promisiuni fără acoperire, se recurge la credite, adică la împrumuturi de la generațiile viitoare.
Nu-ți trebuie multă imaginație și inteligență să propui măsuri de cheltuire a banilor, dar nimeni nu se preocupă de venituri, unele care sunt leșinate după atâtea măsuri de reducere a taxelor, după atâtea excepții de la plata impozitelor, de la nereformarea fiscului prin informatizare, etc.
Se pare că România rămâne greiere până și-n plină iarnă economică.
https://www.g4media.ro/initiativa-legislativa-care-ar-creste-cheltuielile-bugetare-pentru-beneficiile-sociale-cu-peste-zece-miliarde-de-lei-pe-an-a-fost-adoptata-de-comisia-de-munca-a-camerei-deputatilor-urmeaza-votul-in-p.html?fbclid=IwAR1O4Qo6hFVNoY41sPVL6b0gKQNKdK_BbNzvCrvmF8gdh2I4EqPalmi8cfc
Bani europeni pentru proiecte bazate pe gaze naturale în zone miniere.
https://www.g4media.ro/decizie-majora-in-parlamentul-european-banii-destinati-romaniei-pentru-trecerea-la-economia-verde-vor-putea-fi-folositi-si-pentru-proiectele-de-gaze-naturale.html?fbclid=IwAR2drrtEzFiIoscaTFtKFj04TS3tk0U4aLktlgslsxQwCGut6fOPKvcS9qg
”Administraţia locală şi în general politică este de fapt canalul prin care ultimii din clasă, băieţii de nota 6, că tot e acum în vogă expresia, oameni cu bacalaureatul la 30 de ani precum Vanghelie & Co ajung în faţă, la împărţirea resurselor publice. „Băieţii“ de 10 din clasă, ce să facă, pleacă să lucreze la NASA sau la Google.”
”De fapt, erorile sunt de sistem. De design. E clar. Sistemul este construit de aşa natură încât doar mimează controlul şi responsabilitatea.”
”Cum poţi ieşi? Ce se poate face? Este evident că pentru probleme de sistem numai printr-un nou sistem poţi să schimbi. Să faci mecanismul de aşa natură încât să strângă, să fie o plasă de păianjen. Să funcţioneze fără voinţa slabă a omului. Să fie impersonal.”
O nouă Constituție, pe scurt.
https://www.zf.ro/eveniment/sorin-paslaru-zf-sistemul-construit-natura-incat-mimeaza-controlul-19545554?fbclid=IwAR2q-ddvXzVq5Ky579kS_KTEWuC84oDJJHfiQQSDuIkepEWPhaGEs5vlQSE
Politicienii au umor. Umor negru. Datoria publica a ajuns la 42,2% PIB în iulie. Un amendament în Parlament coboară pragul datoriei maxime de la 47% la 40%. La situația actuală, datoria se va duce spre 45-46% PIB. Umor negru este să (re)votezi cheltuieli de zeci de miliarde de lei (pensii, salarii, alocații, ajutoare sociale) care presupun noi datorii care vor duce deficitul public încă și mai sus decât este (cu procente bune) și în același timp să stopezi calea de a plăti datoriile angajate. Cum statul a ajuns să dea toate veniturile bugetare pe pensii și salarii, iar pe datorie să asigure funcționarea statului și ceva mici investiții, atunci de unde să taie cheltuieli?
Pe scurt, este ca și cum unui atlet i-ai urca ștacheta și înainte de a sări în înălțime i-ai pune în spate un rucsac cu bolovani. Musai să sară mai sus acum, nu?
Rusia ia măsuri de austeritate (reduceri de cheltuieli funcționari și armată) plus creșteri de taxe. Asta pentru că anul acesta, în criză, vor atinge 4,4% PIB deficit bugetar (cam cât a avut România anul trecut), iar anul viitor vor să ajungă la deficit de 1% PIB.
Rusia este ”furnică” întrucât are politică bugetară prudentă; în plus, au și un fond suveran constituit din veniturile resurselor minerale. Rusia este o autocrație în fapt. Politicienii noștri mai democrați sunt într-un cor al ”greierilor”: deficite tot mai mari, datorii publice în creștere, nimic lăsat generațiilor următoare (doar datorii și lucruri nefăcute/neterminate).
https://www.economica.net/rusia-ia-masuri-drastice-pentru-echilibrarea-bugetului-taie-salariile-func-ionarilor-i-cheltuielile-armatei_190003.html?fbclid=IwAR3U5rFxWLpsZ3ruq9i6yQi5_deZjrViuyCl5qnFd_YOR7ddgkzZSRDdrfQ
România și românii, victime colaterale ale populismului politic. Doar rolurile se schimbă.
https://www.stelianmuscalu.ro/romania-victima-colaterala-a-politicienilor/?fbclid=IwAR2drrtEzFiIoscaTFtKFj04TS3tk0U4aLktlgslsxQwCGut6fOPKvcS9qg
Indexul Capitalului Uman ne plasează nu doar ultimii din UE, ci chiar mai jos. Viitorul nu arată deloc roz.
https://realitateafinanciara.net/cat-pretuiesc-romanii/?fbclid=IwAR3Vm0HZ2NFkjsSpNVh4kxE5awb-4GWqfnZWjXN575FkgqBdOIg98XkrlFE
În piața publică avem un mit un circulație: România are foarte mulți bugetari (de 2-3 ori mai mult decât necesarul).
EUROSTAT ne spune cum stă România în context european.
După numărul de bugetari raportat la populație, media UE este cu 75% mai mare decât România.
După numărul de bugetari raportat la număr de salariați, media UE este cu 50% mai mare decât România.
Mitul se dovedește un Fals grosolan.
România nu are foarte multi bugetari, nici multi, ba dimpotrivă: foarte puțini.
Cu toate acestea, falsul circula liber și este propagat nu doar de politicieni ci și de persoane care se pretind informate.
”Vinovatul” de mai mult de jumătate din contracția PIB pe anul acesta este industria de componente auto.
https://cursdeguvernare.ro/motorul-industriei-prelucratoare-pierde-25-din-putere-600-de-companii-din-industria-de-componente-auto-incaseaza-cu-475-mld-euro-mai-putin-decat-in-2019.html?fbclid=IwAR1HQ0ywglRIGg6fgJGtM4gOaq8JBZNusMkKGPzcEq2zztLPrKRyxsmKm6A
România are cei mai puțini absolvenți de studii superioare raportat la populație din toate țările UE.
În ultimii 30 de ani au crescut decalajele de dezvoltare economică dintre regiunile țării. Moldova are de 3-4 ori mai puțini licențiați decât Bucureștiul, dar salariile sunt la jumătate. Lipsa educației este direct proporțională cu nivelul sărăciei.
https://www.zf.ro/eveniment/adevarul-crud-romaniei-niciun-responsabil-politic-l-vede-ani-zile-19553780?fbclid=IwAR0qoI7xbst1XJVFJZl_gSX1qqoCTIeKI4wJAzK2bd2T-QJ6MEpswA6QT0Q
Parlamentul nu a auzit de criză economică. Deficitul bugetar va crește cu alte 1,5% PIB și scenariul în care deficitul bugetar ajunge la 2 cifre devine aproape o certitudine; mai mult, și anul următor, deficitul bugetar va fi tot de 2 cifre, chiar și cu creștere economică.
În acești ultimi ani, au crescut sumele alocate pentru salarii, pensii, dar a crescut și inegalitatea socială (cea mai mare din Europa). Pentru că toate aceste creșteri sunt procentuale și avantajează pe cei cu salarii mari, cu pensii mari (în special speciale), pentru că muncă este mult prea taxată, iar reducerile de taxe au adus bani mai mulți în buzunarele salariaților/pensionarilor cu venituri mari.
Dacă un guvern, oricare ar fi el, orice titulară doctrinară își alătură, ar dori sa reducă inegalitatea, atunci ar putea să ia măsuri de creștere doar pentru veniturile mici. Mai mult, ar putea aplica măsura cu taxe ZERO pe salariul minim, măsură care ar împărți mai echitabil povara taxelor și ar aduce la lumină multe locuri de muncă.
https://www.zf.ro/eveniment/consiliul-national-imm-urilor-trage-semnal-alarma-criza-economica-19561320?fbclid=IwAR0ef5z5FT56UYy-76PW0JrZRbk3WBGGnV_EXD0danOW37A2TGEF7t10tZU
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/decizie-guvernul-obligat-opozitie-majoreze-pensiile-40-ciuda-avertismentului-deficitul-urca-11-cresc-fondurile-primarii-catedrala-neamului-executivul-e-lasat-imprumute-acest-scop-19488634?fbclid=IwAR0qoI7xbst1XJVFJZl_gSX1qqoCTIeKI4wJAzK2bd2T-QJ6MEpswA6QT0Q
De la aderarea la UE, România a avansat, de la un PIB/capita în PPS (paritatea puterii de cumpărare, indice ce elimină diferenţa de preţuri între ţări) de 52% din media UE în 2009, la 69%, anul trecut. Un salt de 33% pentru ţară, în ansamblul ei.
Dar decalajele dintre regiunile României, în ciuda fondurilor UE, au crescut. Una dintre principalele cauze este infrastructura (investițiile străine au preferat zonele cu acces mai bun la infrastructura de transport).
Da, acest lucru era o temă bună de dezbatere (poate alte alegeri).
https://www.zf.ro/eveniment/alegeri-locale-au-evoluat-regiunile-dezvoltare-ultimul-deceniu-19558096?fbclid=IwAR03447RVhQI2OnBVO4VqZvNmAetb8NC7yXoRxsceUWk-ZkzZTWo7lybVjI
Inegalitatea socială (raportul dintre cele mai mari și cele mai mici venituri) este în România cea mai mare din UE. Mult peste vecina Bulgaria (care de regulă este în urma noastră la mulți indicatori).
Inegalitatea socială a fost scăzută în precedenta criză economică, a crescut ușor apoi până în anul 2015, a scăzut apoi următorii 2 ani, ca apoi să crească brusc în anul 2018.
https://monitorsocial.ro/indicator/romanii-inregistreaza-cele-mai-mari-decalaje-din-ue-intre-veniturile-mari-si-cele-mici/?fbclid=IwAR0gaM4sRw7tquQAGGz8K7kJuUbvQVsw2O_h4zwCgajENHY21UJ1GOBNxQU
România în urma derapajelor bugetare din ultimii ani a primit avertismente de la UE. Mai exact, România a primit cartonaș galben în anii 2016, 2017 și 2018 pentru depășirea deficitului structural (de 1% PIB). După fiecare cartonaș primit, guvernul se angaja să corijeze lucrurile dar nu se întâmpla nimic.
La final de an 2019, România a primit cartonaș roșu pentru depășirea deficitului bugetar (de 3% PIB). A venit criza sanitară și UE, dar și piețele de capital, au înțeles nevoia României de a împrumuta sume importante pentru apărarea sănătății publice și pentru păstrarea locurilor de muncă.
Dar, având atâtea cartonașe galbene consecutive plus unul roșu, derapajele bugetare suplimentare (cele presupuse de legea pensiilor și celelalte măsuri sociale) nu mai sunt acceptate.
Continuarea lor va atrage măsuri concrete (penalizări prin amenzi sau prin suspendarea plății fondurilor europene); aceste instrumente există, dar să sperăm că rațiunea va găsi căi de a învinge patima electorală.
Pentru cei care cred că România trebuie lăsată să facă deficite bugetare oricât de mari, le comunic faptul că deficitele bugetare mărite din ultimii ani au condus, paradoxal, la mai puțină dezvoltare (prin scăderea dramatică a investițiilor în infrastructură).
”“Scriam în urmă cu câteva săptămâni o opinie intitulată “Ne jucăm cu focul”. Acum vedem că am început să ne ardem puţin la degete şi mă refer aici la deficitul public. Deficitul este elefantul din camera cu porţelanuri, iar intrarea în plată a pensiilor crescute cu 40% ar putea duce la creşterea deficitului la 11%”, spune Cristian Popa (BNR).
“Răbdarea se apropie de sfârşit (a agenţiilor de rating – n.red) şi cred că indisciplina fiscală pe care am arătat-o în ultimii ani nu ne ajută. Toate cele 3 agenţii (S&P, Moody’s, Fitch – n.red) vor face un review pe final şi de la toate avem deja perspectivă negativă. Dacă va fi promulgată legea, vom fi retrogradaţi. Nu poate garanta nimeni că nu li se va termina răbdarea înainte de a vedea subiectul închis. S-ar putea ca doar riscul de a se întâmpla să fie de ajuns pentru agenţiile de rating”.
https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/cristian-popa-bnr-deficitul-elefantul-camera-portelanuri-iar-19568306?fbclid=IwAR1OuYAOvD_ynQCbtwskqph2E0ruu931GMc0zsZT4GxTlgGrrZ10ozU63w8
Taxe la orizont.
https://www.zf.ro/business-international/pacanele-tigari-alcool-bauturi-dulci-banci-retaileri-si-gigantii-de-19570246?fbclid=IwAR2cMrIK1CL11oE1sph7EPnppPMcvrmBt4BzuWip_oQTEmVv_inX5JsLLFc
Drumul spre prăpastie a fost și este pavat cu (false) bune intenții.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/apocalipsa-se-amana-deocamdata-dar-e-din-ce-in-ce-mai-aproape?fbclid=IwAR0BjxPymT1Q8MxdrAIvess6W1loI-PJStwZhkvIHmFld7DeoelJJi6jEYk
Ritmul de creștere a deficitului bugetar nu încetinește.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/deficitul-bugetar-dupa-primele-opt-luni-a-ajuns-la-54-77-miliarde-lei-5-2-din-pib-in-august-deficitul-a-urcat-cu-circa-5-miliarde-de-lei-ritm-similar-cu-cel-din-iulie-19495585?fbclid=IwAR0swEujsMujtYV4nmAKTHTPmAexISSVpKpGnCKIKXAu-VkAWaDtjaqMG6E
Construim dar nu avem fier beton, vrem autostrăzi, dar nu avem bitum. O inadecvare îngrijorătoare.
https://cursdeguvernare.ro/boom-ul-constructiilor-in-romania-face-sa-duduie-fabricile-vecinilor-importam-un-milion-de-tone-de-otel-beton-adica-100-din-necesar.html?fbclid=IwAR0LQ-zbzHDeBDQpGo5SbqGKxuAE_TPdtF9LgvoOImih4dzJpTljwy4_hjo
Buzăul pe locul 2 la sărăcie (ca procent de beneficiari de ajutor social).
Sumele naționale sunt mici, foarte mici in context european. Mai puțin de 10 milioane de euro lunar, sub 120 milioane euro anual.
https://cursdeguvernare.ro/ajutorul-social-in-romania-in-10-judete-este-acordat-la-peste-1-din-populatie.html?fbclid=IwAR0BjxPymT1Q8MxdrAIvess6W1loI-PJStwZhkvIHmFld7DeoelJJi6jEYk
“Credem că, dacă majorarea (cu 40% -n.r.) rămâne în picioare, România va fi mușcat mai mult decât poate mesteca, fiscal vorbind”.
“Dacă va fi implementată, o asemenea creștere a cheltuielilor permanente va fi în detrimentrul performanțelor fiscale și externe ale României și va provoca, probabil, o corecție bugetară dezordonată, cu repercursiuni asupra revenirii fragile a economiei post-Covid-19”
După părerea mea, România nu a ”mestecat” încă ultimii ani de creșteri salariale și scăderi de taxe. România ultimilor ani a făcut ”indigestie” în ultimii ani, dovada fiind avertismentele de la UE din anii 2016, 2017, 2018 și 2019 (ultimul an cu intrarea în procedura de deficit excesiv).
https://www.profit.ro/must-read/avertisment-s-p-despre-majorarea-pensiilor-cu-40-romania-musca-mai-mult-decat-poate-mesteca-19497077?fbclid=IwAR1UN9gacL5Jij1S3GT1Ie0iSSHJi0Tv4Pre0c_2UHLuFOFTvtJychjd7Y8
România are o lege a educației care prevede un buget de 6% PIB pentru acest sector. An de an, se dă derogare de la lege și bugetul alocat este de doar 3% PIB.
Diferența este uriașă! 3% este deficitul bugetar maxim admis în UE. 3% PIB este procentul cu care a crescut anvelopa salarială în ultimii ani.
Legea educației este din anul 2011; legea salarizării precum și cea a pensiilor sunt legi ulterioare. Orice lege trebuie aplicată. Dar, din păcate, legea în România se aplică selectiv, iar politicienii dau legi fără analiză de fond (atât de impact bugetar, cât și de oportunitate și utilitate).
https://www.edupedu.ro/romania-dadea-printre-cei-mai-putini-bani-pentru-educatie-inaintea-crizei-declansate-de-epidemie-cheltuielile-mici-s-au-vazut-in-scorul-slab-al-elevilor-la-citire-la-pisa-2018-raport-oecd-ce-sp/?fbclid=IwAR3sSw-ZxIAv3M1bVNR3wEBMcbb9rL6vvA7xCtWwB7PS7TdY5fmEefUbMHI
Venituri de paradis fiscal, dar pretenții de stat social. Aceasta este România care din 2016 încoace a derapat de la echilibrele macroeconomice. Nimeni în lume nu a făcut simultan reduceri agresive de taxe și creștere majoră de cheltuieli salariale și pensii.
România are o problema URIAȘĂ la venituri; în ultimii 4 ani, veniturile sunt cu 3,6-4,7% PIB mai mici decât în anul 2015. Scăderile de taxe pe consum au umflat PIB-ul, dar nu au ajutat deloc economia căci s-au dus în importuri. Lipsa informatizării ANAF, multitudinea de exceptări de taxare, ineficiența administrativă, taxele reduse pe avere sunt câteva cauze ale veniturilor minuscule ale unui stat plin de dorințe dar cam gol de putințe.
Până și țările din Est au un nivel superior de colectare a taxelor (cu cel puțin 7% PIB mai mult!).
Corecția acestor dezechilibre macroeconomice se anunță o provocare pentru viitorul foarte apropriat.
https://cursdeguvernare.ro/pacatul-originar-se-deconteaza-in-an-electoral-venituri-de-tip-anglo-saxon-la-cheltuieli-sociale-de-tip-european.html?fbclid=IwAR3pg7-xJEBNsBxECpenbZu9EfZIchejx07tAfCsSOlSk_JKmr544KRjmc0
Veniturile din august 2020 sunt peste cele din august 2019; problema este la cheltuieli (criza sanitară și cea economică).
Un plus pentru primele 8 luni avem la veniturile din fondurile UE.
https://www.zf.ro/eveniment/o-veste-foarte-buna-care-a-trecut-neobservata-veniturile-bugetului-19594026?fbclid=IwAR0qoI7xbst1XJVFJZl_gSX1qqoCTIeKI4wJAzK2bd2T-QJ6MEpswA6QT0Q
Foarte mulți știu sigur că avem prea mulți bugetari, deși datele statistice demonstrează că avem puțini bugetari.
În educație este nevoie de personal suplimentar (minim 38000 cadre didactice și personal auxiliar) în opinia sindicatelor.
După părerea mea, ar fi nevoie de încă și mai mult personal în educație, precum și în sănătate. În educație, mult mai mult personal în învățământul primar; mai mult personal în educație pentru a se putea învăța în schimburi (pentru a se evita școala online).
Numărul nu este un scop ci un mijloc pentru a crește calitatea serviciului public (în educație și sănătate). Nici numărul, nici mărimea salariilor nu reprezintă o garanție în sine.
Numărul poate fi o pistă falsă. Dacă o comună de 3000 locuitori are 11 oameni la compartimentul de fonduri europene, toți se vor grăbi să tragă concluzia că sunt enorm de mulți. Dar dacă cei 11 chiar fac treabă? Exemplul în comuna Ciugud, lider național în absorbția fondurilor europene.
https://www.edupedu.ro/federatia-sindicala-spiru-haret-scrisoare-catre-premierul-orban-pentru-suplimentarea-masiva-a-numarului-de-profesori-e-nevoie-de-29-000-de-cadre-didactice-si-peste-8-600-de-alti-salariati-altfe/?fbclid=IwAR2pvL0Na5J_MFA3K56Opp_Xzt8Y1HpHe-2Oa1ilsLo9IWOOnD_2N350e-Y
Conform Indexului Capitalului Uman, viitorul nu arată deloc roz.
Deși: ”Aproape în toate clasamentele resurselor Uniunii Europene suntem pe locuri fruntașe: pe locul II la gaze, pe locul I la țiței, pe locul V la cărbune, pe locul VI la populație, avem cea mai mare deltă din Uniune, avem o treime din cel mai lung fluviu din Uniune, avem al doilea cel mai valoros și productiv teren agricol din Uniune, avem cel de-al treilea potențial hidroenergetic din Uniune, avem munți plini de aur și de alte minerale, avem sare, avem ieșire la mare, avem cam de toate.”
Nu este suficient, așa că: ”Ei bine, tot gazul și tot aurul din lume nu fac nici doi bani fără cineva care să le exploateze inteligent.
Brațele puternice și harnice nu mai valorează mare lucru în ziua de astăzi; ceea ce contează din ce în ce mai mult este inteligența minților, educația trupurilor și a creierelor. Mintea educată produce mai multă bogăție decât pot produce milioane de brațe puternice.
Educația produce mai multă bogăție decât mii de miliarde de metri cubi de gaze sau decât mii de milioane de tone de țiței. Un corp sănătos și o minte antrenată sunt resurse mai productive decât orice zăcământ mineral.”
Câtă vreme alocăm extrem de puțin pentru educație și sănătate, câtă vreme nu facem investiții multiplicatoare în infrastructură: școli, spitale, autostrăzi, care să atragă investiții străine, atunci nu vom avea viitorul pe care îl visăm.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/ridica-te-gheorghe-ridica-te-ioane-ridicati-va-spalati-va-si-mergeti-la-scoala?fbclid=IwAR2cMrIK1CL11oE1sph7EPnppPMcvrmBt4BzuWip_oQTEmVv_inX5JsLLFc
A apărut programul economic al PSD pentru următorii 4 ani. Într-o scurtă trecere în revistă voi evidenția plusuri și minusuri.
În primul rând, programul este un corn al abundenței. Va curge iar lapte și miere. Criza economică generată de Covid se termină instant? Câteva promisiuni:
- încă 32% la pensii (suplimentar celor 40% neaplicate);
- +57% la salariul minim brut pe economie;
- +12 miliarde lei în plus în anul 2021 la investiții față de anul 2020.
Asta în condițiile unui an 2021 în care: creșterea economică va fi de 3,9% PIB, deficitul bugetar de 6,9% PIB și creșterea veniturilor bugetare de1,5% PIB.
Consiliul Fiscal a calculat că la o creștere economică de 4,9% PIB în 2021, deficitul bugetar va fi minim 7,5% PIB (în condițiile în care pensiile cresc doar cu 14%, alocațiile bugetare doar cu 20% și evident fără acel plus la investiții). Prin urmare, cifrele sunt mult prea optimiste, inclusiv creșterea încasărilor cu 1,5% în primul an (chiar dacă se va introduce digitalizarea, aceasta este un proces de durată).
În avalanșa de slide-uri despre trecut și mai ales viitor, dincolo de erori și tușe propagandistice, nu se prezintă situația veniturilor bugetare pe perioada 2017-2019 (reamintesc, veniturile bugetare au scăzut în 2017 cu 3% PIB, dar guvernele următoare și-au asumat procesul de dublare a salariilor și pensiilor).
Am zis și de puncte bune. Unul dintre ele este impozit zero pe salariul minim (idee copiată de la USR). De ce este o idee bună? Pentru că împarte povara fiscală și vor crește salariile mici. Reamintesc că atunci când se mărește un venit (salariu/pensie), mărirea se face procentual, cei mai mulți primesc 100 de lei, în timp ce unii primesc de 5-10 ori mai mult. Sau când s-au scăzut taxele pe consum (TVA în principal), cei mulți au câștigat sume mici, cei puțini cu venituri mari au câștigat sume mari. Trebuie să stimulăm munca și producția, nu consumul (de produse de import). Nu pledez pentru egalitarism ci pentru echitate. Toate guvernele postdecembriste, indiferent de culoare, au plâns fals pentru cei cu venituri mici, dar fiecare măsură procentuală a mărit inegalitatea socială.
https://www.g4media.ro/document-noul-program-de-guvernare-al-psd-prevede-cresterea-pensiilor-cu-inca-32-in-urmatorii-patru-ani-majorarea-cu-57-a-salariului-minim-scaderea-impozitului-in-functie-de-numarul-de-copii-nici-u.html?fbclid=IwAR0IW-aDeVMDcFsZ6rzA4X3tfaDs8a9OMeZTEqcOHVkKqbzHAVSh1bzthPo
Bani mai mulți pentru elevi și profesori, mai puțin despre reformă în școli, despre calitatea educației.
Și apropo de bani, Legea educației din 2011 prevede 6% PIB pentru educație (an de an se alocă doar 3% PIB!) și 500 euro pentru fiecare nou născut (nici asta aplicată).
Se revine iar cu ideea conturilor de economii pentru copii (statul promite o primă când copilul face 18 ani, dar până atunci, practic, părinții creditează statul!). Acest proiect seamănă cu cel al cecurilor pentru automobile DACIA (oamenii au depus bani pentru mașini, mașini nu au primit, banii s-au devalorizat masiv). Cu alte cuvinte, guvernul se va împrumuta de la părinți, promițând prime copiilor acestora, cândva.
https://www.edupedu.ro/educatia-in-programul-de-guvernare-promis-de-psd-daca-va-castiga-in-alegeri-totul-se-reduce-la-bani-pentru-elevi-si-parinti-nimic-despre-scoli-reforma-profesori/?fbclid=IwAR1ImR9RN5jhkajFbe3MbfvOsRVJFCFlwlFT92PAsIf2FdMkOUIbFO5NMnA
România înregistrează cea mai mică diferență salarială dintre bărbați și femei.
În context european, stăm excepțional de bine; în multe state există uriașe discrepanțe salariale (care tot mai cresc sau scad extrem de încet). Din acest punct de vedere, o mișcare feministă nu are motive (are o multitudine din alte considerente sociale).
https://www.profit.ro/stiri/social/tabel-romania-cel-mai-mic-ecart-salarial-intre-sexe-din-ue-si-scade-diferentele-in-franta-eliminate-in-1-000-ani-19504836?fbclid=IwAR2cMrIK1CL11oE1sph7EPnppPMcvrmBt4BzuWip_oQTEmVv_inX5JsLLFc
Banca Mondială estimează pentru România în 2020: cădere economică de 5,7% PIB și deficit bugetar de 9,1% PIB.
Eu am zis de mai bine de o lună: cădere de 6% PIB, respectiv deficit 10% PIB. Deficitul de 9,1% PIB calculat de Banca Mondială include o creștere moderată a pensiilor (14%), alocațiilor pentru copii (20%) și zero (0%) pentru profesori. Dacă toate măsurile acestea ar fi fost aplicate așa cum prevăd legile în vigoare și deciziile CCR, deficitul bugetar trece lejer de 10%.
Și anul viitor, orice țară din UE are voie să depășească pragul de 3% PIB. Nimeni nu va lua cartonaș roșu în 2021. Numai că un deficit mult peste 7,5% și apropiat de 10% PIB va conduce la un MARE cartonaș roșu de la agențiile de rating. România era în procedură de deficit excesiv în 2020 (urmare cartonașului roșu de la UE). UE avea puține pârghii de a ne corecta traseul, în schimb retrogradarea la categoria ”junk” de către agențiile de rating va duce la efecte devastatoare: exodul investitorilor, închiderea liniilor de finanțare, etc. Și, în asemenea situații, singurul ”colac de salvare” vine doar de la FMI. Iar istoria FMI ar trebui să ne fie suficientă. Rețeta contabilă a FMI: taxe, tăieri ad-hoc de cheltuieli, privatizări, comprimare economică.
https://ziare.com/economie/buget/banca-mondiala-prognozeaza-o-contractie-de-5-7-la-suta-a-economiei-romanesti-in-2020-deficitul-va-urca-la-9-1-la-suta-1636044
”Indicele de acces la educație de calitate are o valoare de 1,4 în 2020, minimum istoric atins de acest indicator. Potrivit aceluiași ramport, în 2011 valoarea acestuia era de 2,84, dublă față de cea din prezent. În lume, România este pe locul 116 din 163 posibile în această privință.”
Ce ne spune acest studiu? Că accesul la educație de calitate s-a degradat abrupt față de anul 2011 (an de criză economică), mai ales după anul 2017, în contradicție cu perioada de boom economic.
Și acest studiu arată, încă o dată, că se acordă o atenție suplimentară educației universitare și una extrem de redusă (în context european) educației primare. Multe studii spun că aici, avem un număr de educatoare/învățătoare cu 25-50% mai mici decât media UE. Stăm mai bine ca număr de profesori (gimnaziu, liceu, facultate) și pentru că intervine, din păcate, abandonul școlar.
De ce se întâmplă acestea? În anul 2011, s-a adoptat legea educației care prevedea ca educația să primească 6% PIB. Și de la 4% PIB în 2011, în toți anii următori, procentul alocat educației (cu derogare de la Lege!) a fost de maxim 3%.
Educația este subfinanțată. Educația nu se reduce doar la salarii, ci și la adecvarea și calitatea actului educațional.
https://www.edupedu.ro/lipsa-educatiei-degradeaza-calitatea-vietii-in-romania-fata-de-2011-indicele-pentru-acces-la-educatie-de-calitate-s-a-redus-la-jumatate-in-lume-suntem-pe-locul-80-la-invatatura-arata-indicele-de-pr/?fbclid=IwAR3VCLa9esTVK8Hyp_6pKhqoPXw5XU6TZY98wmhDmajcScX3I1BUMI_tefM
Datele revizuite ale INS, arată că economia a scăzut în T2 2020 ceva mai puțin decât datele inițiale (11,9% față de varianta inițială de 12,3%).
https://www.zf.ro/companii/economia-a-scazut-mai-putin-in-t2-2020-fata-de-t1-2020-decat-au-19634048?fbclid=IwAR1OuYAOvD_ynQCbtwskqph2E0ruu931GMc0zsZT4GxTlgGrrZ10ozU63w8
O analiză cu multe statistici care dovedește că statul are o problemă de fond: cheltuie mult mai mult decât adună. Nicăieri în Europa nu găsim ceva similar: dezechilibre macroeconomice, deficite bugetare, deficite comerciale, diferențe mari între salariați (bugetar/privat și nu numai).
Dar, problema ”omului gras” nu este efectivul de personal (mic, așa cum am demonstrat anterior) și nici eficiența sutelor de mii de profesori, doctori, polițiști, etc. care își fac jobul cu profesionalism.
Da, România are o problemă la venituri bugetare de paradis fiscal, context în care anvelopa salarială este mare, în care statul rupe din investițiile publice pentru a completa pensiile, etc. Așa cum arătat anterior, problema este că economia noastră generează prea puține locuri de muncă, că importăm mai mult decât producem, că avem un sistem de taxe și ineficient și prost conceput (taxăm mai degrabă munca, mai puțin consumul și extrem de puțin averea).
Articolul punctează undeva că problema este că ”8.000 de oameni sunt de fapt creierul și sistemul nervos central al „omului gras”. Ei sunt începutul și sfârșitul răului din această țară.”; acești 8000 de oameni sunt factorii de decizie în această țară.
Toate eșecurile le aparțin. Din păcate, ei ocupă toată scena publică, au aproape toată mass-media, monopolizează politica și administrația. Sunt, din păcate, adepții proiectelor pe termen scurt, al poleirii realității în scop de culegere de voturi.
România are nevoie de un proiect pe termen lung, dar pe o altă structură (administrativă, constituțională, economică, bugetară, socială, etc.). Altminteri, soluțiile greșite vor da mereu rezultate greșite.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/omul-gras-se-intoarce-acum-a-devenit-obez-si-arogant-se-hraneste-doar-cu-foie-gras-si-caviar-si-bea-numai-dom-perignon-din-1959?fbclid=IwAR2TUI3ajLNMYwKgdQIAvg7se9-co98FqC7dqB7BgbDIgRINNp9yk36YbuM
Aritmetica arată cum politicienii inflamează artificial electoratul și pacea socială. Precum creșterea economică în dinți de ferăstrău, tot așa și creșterile nesustenabile de pensii sunt corectate inevitabil de viața economică. Ce este prea mult azi, va fi inevitabil mai puțin mâine.
Atâta timp cât avem economia care o avem (cu foarte puțini angajați, cu accent pe consum și mai puțin pe producție), atâta timp cât avem venituri bugetare minuscule (sistem greșit de taxe, prea multe exceptări, evaziune fiscală și un fisc neinformatizat), atâta timp cât nu investim în viitor (educație, sănătate, infrastructură) nu ne putem aștepta ca statul/politicienii să aibă de împărțit beneficii sociale comparabile cu cele din Occident.
https://cursdeguvernare.ro/prabusirea-bugetara-care-se-contureaza-cu-precizie-matematica-citita-in-istoria-recenta-a-punctului-de-pensie.html?fbclid=IwAR2drrtEzFiIoscaTFtKFj04TS3tk0U4aLktlgslsxQwCGut6fOPKvcS9qg
Parlamentarii în campanie electorală dau cu larghețe alte beneficii sociale: spor de Covid în învățământ; creșterea Indicatorului Social de Referință (impact bugetar de 10 miliarde/an). Se adaugă legilor anterioare (pensii, salarii, alocații).
Problema este una de fond, esențială. De unde bani?
Nu există decât o sursă: alte împrumuturi. Numai că și împrumuturile au și ele o limită, nu te poți împrumuta oricât și oricând. Și orice împrumut înseamnă dobândă care se adaugă ca povară pentru viitor.
Avem o problemă URIAȘĂ cu veniturile (infime); până nu o rezolvăm, a vorbi despre beneficii este contraproductiv.
Cu toții ne dorim un sistem de sănătate cât mai bun. Dar, în ultimii ani, totul s-a redus doar la creșterea salariilor. Urmarea? 70% din bugetul spitalelor merge la salarii. Cu doar 30% pentru medicamente, echipament medical, consumabile și investiții, serviciile publice de sănătate nu pot fi mai bune decât perioada anterioară.
https://www.wall-street.ro/articol/Sanatate/261648/exclusiv-spitalele-din-romania-dau-70-din-bugetul-lor-pentru-plata-salariilor.html?fbclid=IwAR21TCxRM7LidnlUIQV2_5dUq0Tpy4IFNjK5NineF9WQfMsHEMCtj97rX-M
Poate singurul aspect economic pozitiv al acestui an este faptul că investițiile productive au crescut în primele 6 luni în România (singura țară europeană care a reușit asta). Este meritul mediului privat, dar și al guvernului care a accelerat nivelul investițiilor publice (din păcate raportându-ne la un nivel redus în anul anterior când criza economică generată de pandemia mondială nu exista).
Sigur, deficitul bugetar a explodat, dar la fel de bine sumele în plus la investiții puteau merge spre măsuri sociale lesne aducătoare de voturi.
Rămâne o provocare a anilor următori cum și cât de repede vom reuși să reparăm dezechilibrele macroeconomice ale ultimilor ani.
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24348208-romania-singura-tara-din-crestere-investitiilor-prima-jumatate-anului.htm?fbclid=IwAR3V-Sfn2e9RsNTHVsUHb7EI3C-z9cMysFehIJ17-xDWvPzG6vuDSrIhE50
Revenirea în V în lume.
https://realitateafinanciara.net/economia-se-imunizeaza-la-coronavirus-mai-repede-decat-s-a-crezut/?fbclid=IwAR1OuYAOvD_ynQCbtwskqph2E0ruu931GMc0zsZT4GxTlgGrrZ10ozU63w8
Transportul feroviar, Cenușăreasa ultimilor 30 de ani. În deplin contrasens cu Europa pentru care devine tot mai importantă. Nu există dezvoltare economică fără infrastructură de transport (rutieră și feroviară). Infrastructura de transport reprezintă venele prin care circulă sângele unei economii.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/personajul-colectiv-emil-borisovici-valev-adresa-bucuresti-bd-dinicu-golescu-nr-38?fbclid=IwAR3Nhi4j8fODlG5H0sIfS6vQNP7gF3snUF6E8udZuE-v2rzFxRCP-GZGkTI
”Politica fără bani e ca agronomul fără ploaie.”
https://www.economica.net/vedem-ca-vine-trenul-i-a-teptam-sa-ne-loveasca_191271.html?fbclid=IwAR2pvL0Na5J_MFA3K56Opp_Xzt8Y1HpHe-2Oa1ilsLo9IWOOnD_2N350e-Y
Oamenii din Moldova și Oltenia au acces redus la infrastructură, asta conduce la investiții puține care produc locuri de muncă mai puțin calificate.
”Dacă guvernul și parlamentul, prin pauzele de bălăceală din piscinele lor din prea-bogata Pipera, nu alocă niciun ban pentru apă/canalizare sau pentru autostrăzi în Moldova și Oltenia, cum se mai miră apoi ca niște miniștri ce sunt că nu se dezvoltă aceste regiuni?
Copiii moldoveni și cei olteni își doresc o altă viață, motiv pentru care nu fug prematur de școală, ci insistă să rămână să învețe.”
”În Oltenia găsim cel mai mic procentaj al abandonului școlar din țară, iar în Moldova acest procentaj este mai mic decât în Dobrogea sau în Ardeal. Deci nu oamenii de acolo sunt vinovați de înapoierea regiunilor lor, ci guvernanții care duc toți banii țării în București, în Cluj și în Sibiu.”
”Concluzia? Hai să ne trezim și să realizăm că guvernanții ne-au creat o mare problemă în ultimii zeci de ani: o țară ruptă în două, în care la București și în câteva județe ardelene se acumulează bogăție, iar în sudul și estul țării se acumulează sărăcie. Și asta este numai și numai din cauza politicii criminale de lipsire de investiții a Moldovei și Olteniei. Hai să încercăm să reparăm acestă ruptură până nu este prea târziu. Hai să construim o Românie cu șanse egale la apă curentă, la școală, la autostrăzi și la locuri de muncă bine plătite!”
Da, avem două Românii:
- o Românie modernă în care se construiește infrastructură, apar investiții străine importante care solicită forță de muncă supra-calificată, fapt ce conduce la șomaj mic și salarii mari;
- o Românie arhaică în care infrastructura este insuficientă. în care marile investiții nu ajung, în care locurile de muncă sunt și puține și prost plătite, în care oamenii depind de guvernanți (oricare ar fi ei) și prin urmare, votează în consecință cu aceștia, deși acest vot le accentuează dependența.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/guvernule-nu-uita-si-acolo-i-tara-ta?fbclid=IwAR3Vm0HZ2NFkjsSpNVh4kxE5awb-4GWqfnZWjXN575FkgqBdOIg98XkrlFE
