Contrasens

”Revoluția fiscală” este în fapt transpunerea eșecului programului de guvernare. Transferul contribuțiilor de la angajator la angajat (caz unic în lume!) este cheia de boltă a legii salarizării, adică crește brutul cu 25%, promisiune onorată, dar în fapt netul se modifică insesizabil. Split TVA și alte măsuri arată neputința guvernului deși PIB-ul României crește spectaculos (chinezește, nu?).

Măsurile sunt respinse de: 

- sindicate în stradă, unele amenințând cu greva generală

- de patronate

- investitorii străini

- de Consiliul fiscal (pierdere de 5,2 miliarde lei în urma măsurilor fiscale)

- de Consiliul Economic și Social

- opoziție

- de președinție (”mega-țopăială fiscală).

Chiar și primarul capitalei (PSD) a fost împotrivă sesizând, într-un târziu, că bugetul îi este afectat (prin scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%).

Măsurile fiscale nu sunt chiar neutre eonomic, există câștigători și perdanți, după cum arată analistul Cristian Grosu:

- impozitul de 1% pe cifra de afaceri afectează IMM-urile, îi afectează pe cei mici, pe cei care fac producție, pe cei cu afaceri cu marjă mică de profitabilitate; câștigă însă cei care nu fac investiții, firmele de consultață, firmele care fac optimizare fiscală;

- se accentuează inegalitatea socială (deja suntem sud-americanii Europei); câștigă firmele de consultanță, avocatură și presă.

- se accentuează descompunerea clasei de mijloc; câștigători sunt salariații care știu o limbă străină, tinerii care emigrează și politicienii care au un electorat înghesuit la salariul minim pe economie; pierde economia și societatea;

- scăderea demografiei și a natalității continuă;

- guvernarea reactivă și haotică își va produce efectele în 2018: tăierea investițiilor publice, întârzieri în atragerea de fonduri europene, blocarea investițiilor locale, noi taxe, inclusiv mărirea contribuțiilor rămase angajatorului (așa numită taxa de solidaritate).

Măsurile fiscale lovesc dur în economie:

- 90% din firme vor avea cheltuieli suplimentare pentru implementarea transferului contribuțiilor;

- 60% din angajatori vor face disponibilizări în urma majorării salariului minim.

- reducerea cotei de transfer contribuții pensie privată va afecta pensii viitoare și bulversează deja bursa.

Comisia Națională de Prognoză crește, din pix, prognoza de PIB, ajutând guvernul, căci un PIB mai mare permite un deficit de 3% mai mare în valoare absolută.

TVA split aplicat firmele în insolvență le va îngreuna activitatea, blocându-le cash-ul, în plus, va afecta și salariile nete ale angajaților (100.000 de oameni) și altor câteva categorii de angajați.

Anul care vine se anunță și mai problematic economic, iar limita sustenabilității datoriei publice nu este atât de departe precum și-ar dori guvernul.

Banii confiscați de guvern de la firmele de stat din domeniul energiei, deja produc efecte, lăsând mii de cetățeni în beznă.

România devine o țară în care faci mai greu afaceri decât în Republica Moldova, iar costul de finanțare al României crește accelerat.

Cu execuția fiscală de mai jos, România nu se va dezvolta.

Analiza senatorului Florin Cîțu asupra programului de guvernare ne explică cum arată eșecul economic: 

- veniturile fiscale au scăzut, deși economia crește spre 6% PIB

- deficitul bugetar este dublu față de perioada similară a anului trecut

- investițiile publice s-au prăbușit

- creșterea salariilor și a asistenței sociale este finanțată prin tăierea investițiilor

- costul de finanțare crește rapid

- investițiile străine cad deși economia crește accelerat

http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-marii-castigatori-ai-unei-improvizatii-5-erori-startegice-ale-noilor-masuri-fiscale.html

http://cursdeguvernare.ro/document-aviz-negativ-si-analiza-consiliului-fiscal-pe-modificarile-fiscale-modificarile-costa-52-miliarde-neprevazuti-nicaieri.html

http://cursdeguvernare.ro/asociatia-municipiilor-cere-guvernului-sa-renunte-la-scaderea-impozitului-pe-venit-cat-vor-pierde-administratiile-locale.html

http://www.contributors.ro/economie/scaderea-impozitului-de-venit-%C8%99i-impactul-dezastruos-asupra-bugetelor-locale/

http://cursdeguvernare.ro/surpriza-de-proportii-cnp-majoreaza-cu-05-prognoza-de-crestere-pe-2017-o-explicatie-sublima.html

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/cnp-ajuta-guvernul-sa-faca-bugetul-cresterea-salariului-brut-prin-transferul-contributiilor-la-angajat-inclusa-in-prognoze-desi-n-a-fost-legiferata-avans-mare-la-pib-nominal-17365345

http://www.zf.ro/eveniment/avalansa-de-masuri-fiscale-anuntate-pentru-2018-lasa-in-aer-bugetele-companiilor-16771840

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/peste-100-000-de-angajati-ai-firmelor-in-insolventa-expusi-la-taierea-salariilor-nete-dupa-schimbarea-codului-fiscal-17367058

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/consiliul-economic-si-social-a-avizat-negativ-proiectul-de-modificare-a-codului-fiscal-17366912

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/cns-cartel-alfa-sustinem-actiunea-de-organizare-a-unei-greve-generale-cerem-imperativ-guvernului-sa-faca-un-pas-inapoi-si-sa-renunte-la-transferul-contributiilor-sociale-17366561

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/exclusiv-reducerea-cotei-la-pensia-privata-si-transferul-contributiilor-taie-viitoarele-pensii-private-pentru-aproape-fiecare-angajat-cu-21-un-minus-de-58-041-lei-17365490

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/investitorii-americani-sunt-nemultumiti-de-masurile-fiscale-anuntate-recent-de-guvern-vor-ingreuna-afacerile-vor-scadea-increderea-vor-afecta-competitivitatea-tarii-17362507

http://www.analizeeconomice.ro/2017/11/limita-sustenabilitatii-datoriei.html

http://www.capital.ro/deficitul-bugetar-va-creste-in-2018-la.html

http://www.zf.ro/zf-24/florin-jianu-presedintele-cnipmmr-despre-trecerea-contributiilor-sociale-de-la-angajator-la-angajat-va-bulversa-mediul-de-afaceri-pentru-90-dintre-imm-uri-inseamna-costuri-suplimentare-16805984

http://www.zf.ro/companii/cresterea-salariului-minim-1-ianuarie-2018-creeaza-controverse-florin-jianu-cnipmmr-60-dintre-antreprenori-spun-vor-face-disponibilizari-ministru-dialog-social-salariul-minim-asigure-trai-decent-16805904

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/exclusiv-reducerea-cotei-la-pensia-privata-si-transferul-contributiilor-taie-viitoarele-pensii-private-pentru-aproape-fiecare-angajat-cu-21-un-minus-de-58-041-lei-17365490

http://cursdeguvernare.ro/corina-popescu-transelectrica-lucrarile-de-mentenanta-pentru-intreaga-retea-sub-program-in-ultimii-3-ani.html

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/studiu-ey-transferul-contributiilor-sociale-de-la-angajat-la-angajator-nu-este-joc-de-suma-nula-pentru-it-si-r-d-fie-pierde-angajatul-fie-pierde-angajatorul-16804849

http://www.capital.ro/romania-a-pierdut-noua-pozitii-si-ocupa-locul-45-in-clasamentul-doing-business-dupa-republica-moldova.html

http://cursdeguvernare.ro/creste-perceptia-de-risc-pe-romania-costul-finantarii-guvernului-la-maximumul-ultimilor-3-ani.html

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/analiza-ultimele-masuri-fiscale-vor-afecta-companiile-cu-profituri-mici-si-vor-pune-presiune-pe-costuri-17353560
http://www.digi24.ro/opinii/cinci-categorii-de-angajati-vor-resimti-din-plin-transferul-contributiilor-sociale-824506#ziarecom

Toamna eșecurilor

Când vine toamna, dacă anul a fost bun, roade bogate se culeg. Guvernanții și-au construit programul de guvernare 1.0 pornind de la premisa unei creșteri economice de 5,2% PIB. Premisa părea prea optimistă, dar printr-un dopaj masiv de măsuri fiscale (creștere de venituri și scăderi de taxe) combinat cu un aport remarcabil al industriei (care nu este atât de distrusă cum ni se inoculează propagandistic!), s-a ajuns la o creștere economică estimată a depăși 6%. Logic ar fi fost ca în condiții de boom economic, guvernului să-i fie facil să pună în aplicare toate măsurile programului de guvernare. Dar, rând pe rând, măsuri esențiale ale programului de guvernare au fost amânate, abandonate sau ambalate în cifre iluzorii (păcăleala cu creșterea salariului brut).

Lista este lungă; ultimele pe această lista sunt redate de imaginea de mai jos.

În goana după bani, guvernul inventează diverse taxe. Taxa pe solidaritate există, dar este majorata suma de la 0,25% la 2% din fondul de salarii, iar 1,80% din această sumă, guvernul vrea să o direcționeze spre buget, încălcând legea în cauză.

România după trei ani de reduceri agresive de taxe, respectiv de majorări masive de salarii și pensii, a ajuns în situația în care trendul se inversează. Momentam apar taxe noi, se frânează creșterile anunțate de salarii prin trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. România se împrumută tot mai mult și implicit mai scump.

În cazul TVA defalcat, încăpățânarea de a aplica ceva neaplicabil în România și cu efect zero asupra evaziunii dar cu efecte negative asupra firmelor bune platnice, s-a redus doar la firmele în insolvență sau rău-platnice. Dacă măsura split TVA nu este apreciată de restul țărilor europene, trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat ne face unici în UE.

În tot acest timp, economia gri rămâne neatinsă, veniturile bugetare ale României sunt la minime și decalate inferior față de toată Uniunea Europeană, chiar și față de Bulgaria. În plus, bugetele de stat sunt devalizate an de an (peste 2 miliarde de euro anual numai la bugetele locale; un total estimat al sumelor sifonate de la buget ar putea fi de 8 miliarde euro).

http://www.zf.ro/eveniment/economia-romaniei-are-cea-mai-mare-crestere-din-europa-dar-mediul-de-afaceri-fierbe-unde-si-de-ce-nu-se-leaga-lucrurile-masurile-soc-ale-guvernului-psd-si-ce-s-a-ales-din-ele-16773645
http://www.capital.ro/ministerul-de-finante-coace-taxa-de-solidaritate-de-cateva-luni.html
http://www.capital.ro/cresterea-economica-record-care-nu-se-simte-in-buzunare.html
https://www.newmoney.ro/de-ce-stiau-polonezii-inca-din-martie-ca-romania-nu-isi-va-realiza-anul-acesta-incasarile-din-tva-ciuda-exploziei-consumului/
http://cursdeguvernare.ro/analiza-leopardul-din-spatele-split-tva-cifrele-care-arata-ca-guvernul-ascunde-adevaratele-probleme-ale-tva.html
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/curtea-de-conturi-a-constatat-132-746-nereguli-la-bugetele-locale-cu-abateri-financiar-contabile-de-peste-87-miliarde-lei-in-8-ani-si-jumatate-17331459

Regele gol

A venit într-un târziu și rectificarea bugetară, una foarte așteptată. Cu chiu și vai, ministerul de finanțe a ”reușit” să anunțe un plus de 0,04, deci rectificarea ar fi pozitivă. Dar, pentru asta s-a apelat la un artificiu: s-au refăcut calculele veniturilor la o creștere PIB de 5,6% superioară celei estimate de 5,2% PIB. În plus, s-a introdus o majorare de 2 miliarde lei din dividende ale societăților de stat. Cu toate acestea, dacă se citește proiectul ordonanței, realitatea crudă arată altfel: ”Art 2, alin (3) Bugetul de stat pe anul 2017 se diminuează la venituri cu suma de 1.326,5 milioane lei, la cheltuieli se diminuează cu suma de 347,7 milioane lei, iar deficitul se majorează cu suma de 978,8 milioane lei”.

Redactorul Oana Osman arată că ”se diminuează nominal atât veniturile, cât și cheltuielile, primele de aproape patru ori mai mult. Singurul care crește nominal este deficitul bugetar. Avem, așadar, o rectificare ca la Radio Erevan: Nu s-a dat, ci s-a luat. Nu era pozitivă, ci negativă. Scad nominal și veniturile, și cheltuielile. Crește doar deficitul. Cifrele sunt “înfrumusețate” doar prin raportare a sumelor la un Produs Intern Brut mai mare, Guvernul majorând estimarea de creștere a PIB de la 5,2%, cum era programat inițial, la 5,6%”.

Banii sunt redistribuiți de la salarii și pensii și sunt tăiați de la investiții (și așa amputate masiv) și fonduri europene (unde absorția oricum este aproape nulă). La Apărare nu sunt prevăzuți bani suplimentari, deși un ministru a plătit cu funcția pentru ”scăparea” adevărului. Un exemplu de execuție defectuoasă a bugetului, la ministerul apărării, este pus în evidență de graficul următor:

Guvernul se află în plin proces de negare a evidenței. Până și cifrele cosmetizate îl contrazic: deficitul bugetar este majorat. Iar foamea de bani se extinde de la supraacciza carburanților, la pilonul 2 care va deveni opțional. Se iau dividende anticipate pe 2017 ale companiilor de stat (deși acestea sunt prevăzute să faca parte de din Fondul Suveran, deci să ajute la rata de profitabilitate a acestuia); aceste societăți strategice sunt decapitalizate și le este împiedicată retehnologizarea și dezvoltarea.

”Regele este gol!”. Asta ne spun cifrele. Dificultățile bugetare sunt tot mai mari și mai evidente. Asta deși așteptările au fost uriașe, iar repartizările bugetare au mers doar la câteva categorii de privilegiați: parlamentari, administrație publică, pensionari speciali. Pe ceilalți îi așteaptă 1 ianuarie cu +25% la brut (transpus în abia 4% la net, după cum recunoaște tardiv ministrul Muncii). Iar în acest timp, prețurile cresc.

Moise Guran afirmă că, tehnic, rectificarea este pozitivă, dar plină de minciuni destul de bine ascunse.

Sistemul vaselor comunicante de mai sus, este descris de Moise Guran astfel: ”Subvenția retrasă de la bugetul asigurărilor minus reducerea cheltuielilor din bugetul de stat plus suplimentarea de deficit a acestuia egal cu aproximativ suma suplimentată la bugetele locale plus creditele de angajament.

De unde rezultă că tăierile de investiții de la bugetul de stat și bugetele locale, eventual înlocuite cu credite de angajament, ar putea acoperi parțial creșterile de salarii din administrația locală”.

Viitorul arată sumbru, crede analistul: ”În altă ordine de idei, și dacă statul nu ajunge în 2017 la peste 73 de miliarde de lei cheltuieli salariale (peste 9% din PIB!), important este altceva – creșterea deficitului va umfla dobânzile, posibil și cursul de schimb, iar tăierea investițiilor publice și private (sau ce credeați că-s rezervele confiscate de la companiile de stat) va frâna puternic economia în trimestrele următoare. În 2018 și 2019, România va deveni o țară foarte greu de guvernat/administrat. Dacă anul ăsta au tăiat tot ca să poată plăti salarii, anul viitor când se vor îngrămădi credite de angajament contractate anul ăsta, la un fond de salarii bugetare de peste 80 de miliarde de lei, ce vom face?”.

Bogdan Glăvan analizând evoluțiile recente, prezintă un grafic ce face cât o mie de cuvinte.

Veniturile fiscale și cheltuielile salariale ar trebui să fie paralele (sau se unească spre infinit). Ultimii ani seamănă izbitor cu anii dinaintea crizei din 2009. ”Dacă scăderea taxelor și creșterea salariilor sunt politici contradictorii, măcar pe termen scurt, care dintre ele ar trebui să prevaleze? Logica economică ne spune că prioritară este creșterea producției și acumularea de capital, deoarece asta duce direct la creșterea veniturilor și, indirect, la creșterea salariilor celor care oferă servicii populației, de la frizeri până la medici. Nu poți să pui carul înaintea boilor”, este concluzia analistului Bogdan Glăvan.
Suntem mândri că suntem greiere vara, dar când vine iarna ni se pare o fatalitate. Romania repetă evoluțiile în ”dinți de fierastrău”. Prin urmare, în anii ce vin, veniturile și cheltuielile trebuie să se ajusteze, fie numai una dintre ele sau chiar ambele simultan. Firește, există o variantă în care petrecerea continuă, prin disimularea deficitului bugetar prin intermediul fondului suveran, ceea ce presupune îndatorare masivă și risc crescut de intrare în faliment.
Din punctul de vedere al Consiliului Fiscal: ”Creșterea economică peste așteptări nu a fost de natură să asigure convergența veniturilor fiscale încasate cu țintele programate, așa cum ar fi fost de așteptat, iar evaluările inițiale asupra necesarului suplimentar de cheltuieli curente (subdimensionarea cheltuielilor identificată de Consiliul fiscal) au fost depășite substanțial în execuția bugetară. Evitarea depășirii plafonului de deficit apare drept realizabilă doar ca urmare a reducerii masive a investițiilor publice comparativ cu nivelul programat, inversării unor reduceri de taxe operate în trecut și introducerii unor măsuri discreționare suplimentare de natura veniturilor, precum și unor vărsăminte extraordinare de dividende din partea companiilor de stat”.

http://cursdeguvernare.ro/datele-rectificarii-pozitive-pentru-un-004-se-taie-masiv-de-la-investitii-ca-sa-se-dea-salarii-si-pensii.html

https://www.profit.ro/stiri/economie/rectificarea-pozitiva-anuntata-de-guvern-e-de-fapt-negativa-scad-si-veniturile-si-cheltuielile-totale-creste-doar-deficitul-17198533

http://cursdeguvernare.ro/finantele-au-publicat-proiectul-rectificarii-bugetare-cat-de-pozitiva-este-rectificarea-anuntata-de-ionut-misa-in-conferinta-de-presa.html

https://www.profit.ro/stiri/politic/un-nou-asalt-asupra-conturilor-companiilor-de-stat-guvernul-le-cere-sa-verse-la-buget-dividende-suplimentare-de-peste-2-miliarde-lei-17198747

https://www.facebook.com/ClaudiuNasuiUSR/photos

http://www.stelianmuscalu.ro/guvernul-tudose-ne-minte-din-nou-rectificarea-bugetara-nu-este-pozitiva/
https://www.moise.ro/2017/09/10/tehnic-rectificarea-este-pozitiva-miniciuna-este-alta-parte/
https://logec.ro/tensiunea-bugetara-incepe-sa-semene-cu-cea-din-2009/
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22000349-consiliul-fiscal-despre-rectificarea-bugetara-identificat-mai-multe-elemente-natura-sugereze-vulnerabilizarea-finantelor-publice-termen-mediu.htm

Duduie, ce ne facem?

Duduie economia, peste așteptări și prognoze. Mulți se bucură, alții spun că mai bine să crească rapid decât să stagneze sau să scadă. Dar oare creșterea economică a acestui an este un motiv de bucurie? Pentru a oferi un răspuns, trebuie să vedem care sunt motoarele creșterii economice.

Crește în continuare consumul, ori asta nu este bine deoarece se face prin importuri căci piața noastră nu produce bunurile dorite de consumatorii români (electronice, mașini și echipamente, dar chiar și fructe și legume).

Crește industria, asta este bine, creștere la care guvernul nu are niciun merit. Dar creșterea asta nu se vede prea mult în nivelul de trai căci acționarii firmelor din industrie sunt în mare parte străini sau numărul de muncitori este destul de redus și mai ales focalizat pe anumite zone din țară.

Crește IT-ul, este bine, dar impactul este redus căci nu suntem și nu putem fi o țară de programatori.

Consumul crește și la importurile de mașini second-hand, după eliminarea taxei de mediu, iar asta nu este bine din mai multe puncte de vedere (și ecologice și economice).

În general, guvernul ia măsuri pro-ciclice (aruncă paie pe foc și face vâlvătaia mare, dar orice foc de paie nu rezistă mult timp). În acest timp, încasările nu țin pasul cu cheltuielile, iar un minister are deja banii de salarii terminați, deși suntem abia în septembrie. Și cum nu sunt venituri pe măsură, guvernul introduce taxe: supraacciza pe carburanți (fără a mai promite autostrăzi precum la introducerea ei anterioară), split TVA (care nu-i atinge deloc pe evazioniști, dar va face viața imposibilă firmelor bune platnice).

Duduie, duduie, dar ce ne facem? Cum gestionăm această creștere economică, cum facem să nu repetăm istoria recentă (cea din anul 2008).

De regulă, când există o creștere puternică, atunci există argumente pentru a investi în infrastructură, fie de a reduce datoria publică. Noi însă, nu investim în infrastructură (care a scăzut la cote dramatice față de anii anteriori, chiar și mai mult față de anii de austeritate bugetară). Cât despre reducerea datoriei publice, aceasta forțează anul acesta pragul psihologic de 3% deficit bugetar, iar an de an datoria publică crește în valoare netă.

În fapt, ceea ce face guvernul este sa genereze o viitoare criză bugetară, de care ne despart între 6 și 18 luni.

Redactorul Alexandra Pele ne indică că trebuie să ne analizăm serios această evoluție economică: ”PIB-ul a crescut peste așteptări, dar înainte de a desface șampania mai trebuie găsit un răspuns la întrebarea: și cum va crește el când nu vor mai fi bani în plus de împărțit?“

Valul creșterii economice demne de invidiat va trece în curând, este de părere și Andrei Rădulescu, economist-șef al Băncii Transilvania, pe fondul „disipării impactului noului Cod Fiscal, deteriorării echilibrelor macroeconomice și pierderii de competitivitate“. În afara industriei care depinde de un context european favorabil și de IT, consumul își va arăta curând limitele; lucrările de construcții au scăzut cu 7,2% în prima jumătate a anului ca urmare a prăbușirii investițiilor publice (-45% în primele șase luni). Climatul investițional s-a menținut dificil, o consecință directă a creșterii costurilor cu forța de muncă și a tensiunilor din spațiul public. Investițiile străine directe au scăzut cu 13,4% în primul semestru față de aceeași perioadă a anului trecut. Aceste semne roșii nu sunt de bun augur și arată că fundamentele creșterii economice sunt nesustenabile.

http://cursdeguvernare.ro/situatia-economica-a-romaniei-si-asteptarile-populatiei.html

http://cursdeguvernare.ro/cum-isi-fura-statul-caciula-economia-la-tichete-in-programul-rabla-a-umplut-tara-de-masini-nefiscalizate.html

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21986885-statistica-confirmat-motorul-cresterii-economiei-din-primele-6-luni-consumul-populatiei-exportul-net-avut-contributie-negativa.htm

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/de-unde-a-venit-cresterea-economica-din-primul-semestru-industria-este-motorul-de-crestere-in-timp-ce-constructiile-sunt-la-pamant-16717568
http://cursdeguvernare.ro/cresterea-pe-s1-si-problemele-pe-care-le-genereaza-nu-puteti-produce-voi-pe-cat-de-repede-cheltuim-noi.html
http://www.zf.ro/eveniment/datele-detaliate-de-la-ins-privind-cresterea-pib-arata-ca-industria-este-motorul-cresterii-cresterea-exceptionala-a-pib-la-sase-luni-este-bazata-pe-industrie-comert-si-it-c-16718787
http://cursdeguvernare.ro/ratarea-unei-sanse-istorice-executia-bugetara-de-la-care-pleaca-rectificarea.html

https://soviani.com/2017/09/02/avem-un-ministru-de-finante-care-nu-stie-diferenta-intre-leu-si-subdiviziunea-sa-banul-ok-cine-il-manipuleaza/

https://www.newmoney.ro/ce-se-va-intampla-cu-economia-dupa-cresterea-peste-asteptari-din-prima-jumatate-a-anului/

Fără frână, înainte!

Economia României își continuă creșterea și-n trimestrul II 2017. Motoarele sunt industria (comenzi pe piața europeană, IT-ul și consumul). Dar, dacă economia crește, ar fi firesc ca statul să se împrumute mai puțin, ceea ce nu se întâmplă, deficitul bugetar forțând peste limitele de 3% PIB. Iar dacă economia crește, ar trebui să crească încasările, ceea ce nu se întâmplă cu veniturile fiscale. Iar dacă economia crește, nu ar fi firesc să-ți permiți să faci investiții, ori în afară de un posibil stadion la Târgu Măgurele, investițiile sunt în colaps, la jumătatea ultimilor doi ani, ani care nu au fost deloc grozavi la investiții.

Redactorul ZF, Sorin Pâslaru concluzionează: ”Creşterea economică provenită din consum mai mult arde resurse decât reflectă valoare adăugată utilizabilă. La 5-6% creştere economică anuală, există spaţiu de investiţii. Acum e timpul. Resursele arse în consum se vor răzbuna”.

Economia crește, dar aripile ei sunt frânte de politicile guvernamentale, care ard paie pentru vâlvătâi de moment în locul unei combustii de lungă și solidă continuitate.
”Temporizarea nesănătoasă a investiţiilor ar trebui ajutată cu acest spaţiu fiscal pe care ţi-l dă o creştere economică. O creştere economică peste aşteptări şi de o asemenea anvergură îţi creează un spaţiu fiscal care trebuie folosit contraciclic, adică investiţional şi nu prociclic, salarial. Fără cele două limitatoare de viteză de creştere economică, resurse umane şi deficit de infrastructură, România probabil ar creşte probabil cu două cifre. Faptul că Europa occidentală, care este competitorul nostru direct pe forţă de muncă, ne aspiră în continuare tot ce avem productiv, forţa de muncă, iar noi nu avem infrastructură. Avem aceste două minusuri care ne temperează creşterea economică” spune profesorul Adrian Mitroi.

http://www.analizeeconomice.ro/2017/08/romania-acest-fat-frumos-al-ue-in.html

http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/avem-crestere-economica-bazata-consum-profi-dezvoltat-vandut-500-magazine-ar-dezvolte-vanda-500-abatoare-carmangerii-micul-fermier-roman-ajuns-manance-carnati-germania-porumbul-zace-curte-16701366

http://www.capital.ro/mitroi-romania-este-noul-tigru-al-europei.html

Crizele economice sunt ciclice, se știe asta. Economia României este astăzi mai puțin pregătită să facă față unei crize, arată studiul AFABR (Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România).

În 2016 şi 2017 se înregistrează, ca şi în 2008:

„o creştere economică record alimentată de consum (care determină adâncirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor, mai rapid decât creşterea exporturilor),

creşterea creditării (care determină majorarea preţurilor la imobiliare),

majorarea deficitului fiscal (cauzat de performanţa slabă a colectării veniturilor fiscale, care creează o fiscalizare redusă a creşterii economice, pe de o parte şi de majorarile salariale şi ajutoarele sociale oferite de sectorul public, pe de altă parte)”, potrivit analizei citate.

„Diferenţele notabile” și negative față de 2008 sunt:

Ponderea datoriei publice în PIB este de două ori mai mare (deşi la jumătate faţă de media UE),

Forța de muncă este mai redusă,

Investiţiile publice s-au diminuat la jumătate şi

Nivelul investitiilor străine este de asemenea mai mic (reducerea capitalului şi forței de muncă disponibile plafonând nivelul creşterii economice potenţiale)”.

Nici companiile nu o duc mai bine.

http://cursdeguvernare.ro/regres-economia-si-companiile-sunt-mai-putin-pregatite-pentru-o-criza-ca-aceea-din-2008.html

Piețele internaționale tot transmit semnale de criză iminentă. Pe de altă parte, economiile din estul Europei se apropie de limitele ritmului de creștere. Semnele interne și externe par a se combina iar împreună precum în anul 2008.

http://www.zf.ro/business-international/vine-criza-economia-americana-petrece-ca-in-1999-cel-mai-puternic-bancher-central-al-lumii-preturile-activelor-sunt-oarecum-ridicate-16703901
https://www.profit.ro/stiri/economie/capital-economics-perioada-de-aur-pentru-economiile-din-europa-de-est-se-apropie-de-final-17150806
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-21969832-lucian-croitoru-bnr-semnele-unei-noi-crize-acumuleaza-putea-romania-apeleze-pentru-prima-data-relaxari-cantitative.htm

Nimic fara taxe

După ce guvernarea s-a gripat, după ce unele măsuri au fost abandonate și reinventate altele la întâmplare, a devenit clară deriva și haosul în care a ajuns guvernarea.

Iată că, una câte una, taxele se întorc. Căci toate măsurile de creșteri salariale necesită venituri bugetare, iar acestea sunt departe de prognoze super-optimiste ale începutului guvernării. Iar creșterile salariale au ajuns doar la o mică parte a bugetarilor (politicieni, administrație publică, sănătate), iar pentru ceilalți nu există bani. Iar ceea ce s-a întamplat cu distribuirea creșterilor salariale este antieconomic, în defavoarea sectorului productiv.

Analistul Marin Pană ne explică de ce este greșită abordarea creșterilor salariale, evidențiată de imaginea de mai sus: ”Una peste alta, această dispunere a creşterilor salariale se arată a fi în DEfavoarea sectorului direct productiv din trei considerente:

Primul, s-au alterat semnificativ raporturile de retribuire între zona direct productivă şi cea de servicii sociale derivate din taxele şi impozitele plătite în urma activităţii economice desfăşurate. Chiar dacă o anumită majorare suplimentară era necesară pe zona bugetară, una precipitată poate avea efecte adverse greu de controlat.

Al doilea, plasarea industriei prelucrătoare la aproape zece procente sub media pe economie este cu totul neobişnuită în statele din UE, unde raportul este ori de egalitate, ori, mai degrabă, invers, ca o recunoaştere implicită a sursei sustenabile de bunăstare socială.

Al treilea, a păstra salarii ceva mai mici în producţie, pe motiv de păstrare a competitivităţii în condiţii de presiune pe cursul de schimb, presiune dată de obligaţiile bugetare exagerate asumate electoral nu pare a fi cea mai bună idee şi, oricum, nu e corect din punct de vedere al echităţii sociale”.

Cum programul de guvernare 2.0 pentru a fi aplicat are nevoie de bani, cum încasările nu cresc pe măsura cheltuielilor și spectrul depășirii deficitului bugetar bântuie guvernul, atunci majorări de taxe și taxe noi sunt soluția cea mai la îndemână a guvernanților (guvernare haotică și reactivă).

La început de an, guvernul Cioloș a eliminat supraacciza la carburanți (măsură care nu era prevăzută în programul economic electoral al PSD pentru intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2017). Dar, taxa se întoarce, guvernul intenționează să mărească accizele la carburanți (cu un impact de plus 10% la prețul carburanților).

Nu e singura măsură, așa cum probabil nu e nici ultima, căci foamea bugetară este mare. O alta este măsura TVA split, care pare a fi una cu efecte nocive tocmai asupra firmelor cinstite.

Moise Guran intuiește proiecția guvernării astfel: se vor induce pusee inflaționiste, iar Comisia Națională de Prognoză prin instrumentul deflator va ajuta guvernul să se împrumute mai mulți bani fără a depăși pragul de 3% PIB (un deflator mai mare, înseamnă un PIB nominal mai mare, deci procentul de 3% va fi dintr-o valoare netă mai mare; reamintesc, deflatorul este măsură a schimbării prețurilor). ”Adevărata scăpare pentru bugetul statului este creditul, dar și acolo există o limită de deficit de 3% din PIB. Din PIB-ul nominal, în lei. Dacă PIB-ul ar fi de 100 de lei, statul s-ar putea împrumuta 3 lei. Așadar dacă PIB-ul crește nominal, crește baza de raportare a celor trei procente, chiar dacă nu e vorba de o creștere reală”.

Prin urmare, ca în anii '90, inflația este colacul de salvare al guvernanților în fața creșterilor salariale fără acoperire în productivitate. Concluzia lui Moise Guran este următoarea: ”manipulăm cifrele astfel încât să putem arunca, prin credit, pe generațiile viitoare, povara salariilor de azi”.

http://www.digi24.ro/opinii/ati-vrut-salarii-si-pensii-mai-mari-luati-atunci-accize-marite-amenzi-si-noi-taxe-774252
http://cursdeguvernare.ro/fiscalitatea-reactiva-si-haotica-se-intoarce-cresc-la-loc-accizele-la-carburanti-bancile-isi-deduc-30-din-creantele-cesionate-terenurile-agricole-nelucrate-se-suprataxeaza.html
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-21943788-guvernul-scumpeste-carburantii-pentru-scazut-incasarile-din-accize-768-mil-lei-pentru-taxele-sunt-doar-50-52-din-pretul-benzinei-motorinei.htm
http://www.zf.ro/companii/energie/petrecerea-taxelor-scazute-s-a-terminat-ministerul-de-finante-propune-revenirea-euroaccizelor-la-combustibil-la-nivelul-din-2016-16687009
http://www.capital.ro/guvernul-tudose-reintroduce-supraacciza-la-carburanti-1.html
http://www.startupcafe.ro/taxe/tva-split-catastrofal.htm
https://www.moise.ro/2017/08/08/bineinteles-socialism-fara-cresteri-de-taxe-nu-exista/

Derivă

De la un program detaliat, cu termene pentru fiecare măsură în parte, o biblie sau ceaslov, ce trebuie executat la virgulă, programul de guvernare 2.0 se arată o improvizație, o construcție fără fundament, iar măsurile principale, cele care trebuiau să producă venituri la buget (prin taxe noi, în special), sunt abandonate una câte una.

Astfel, s-a renunțat la impozitul pe cifra de afaceri, la impozitul pe gospodărie, la taxe pe solidaritate și, la discutate și uitate, conform premierului Tudose , e aproape să fie și transferul contribuțiilor de la angajator la angajat.

https://www.realitatea.net/ce-a-mai-ramas-din-programul-de-guvernare-al-psd-lista-inventiilor-fiscale-discutate-si-uitate_2087583.html

http://adevarul.ro/economie/bani/ce-mai-ramane-programul-guvernare-mai-nimic-1_597750cd5ab6550cb8795d84/index.html

http://www.ziare.com/mihai-tudose/guvern/programul-de-guvernare-al-lui-tudose-deja-se-prabuseste-masuri-la-care-s-a-renuntat-dupa-doar-10-zile-1472908

https://soviani.com/2017/07/28/inca-o-stramba-shtanga-bagata-de-ministerul-finantelor-lui-mihai-tudose-a-5-a-in-5-saptamani/

http://cursdeguvernare.ro/ce-a-mai-ramas-din-programul-de-guvernare-dupa-o-luna-de-guvernare.html

Dar ministerul de finanțe susține încă mutarea contribuțiilor sociale (CAS și CASS) de la angajator la angajat. Până la proiect clar, s-au făcut simulări de calcul, iar în 4 din 4 scenarii, această măsură duce la scăderea salariilor nete ale angajaților. În plus, în mediul privat, nimeni nu poate obliga un angajator să mărească salariul brut cu 22,5% astfel încât salariul net să nu fie afectat.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-21927060-anunturi-confuze-ministerul-finantelor-guvern-privind-trecerea-cas-cass-din-sarcina-angajatorului-cea-angajatului-finantele-spun-cele-doua-contributii-vor-datorate-catre-angajat-dar-platite-angajator.htm

http://cursdeguvernare.ro/simularile-deloitte-pentru-calculul-noii-impozitari-a-angajatilor-salariul-net-scade-in-4-din-6-scenarii.html

În acest timp, execuția bugetară la 6 luni e în accentuată depreciere. Deficitul e mai mare decât în semestrul similar din anul 2016, asta deși o mare parte din programul inițial de guvernare nu a fost aplicat la datele prevăzute inițial.

http://cursdeguvernare.ro/manual-cum-gestionezi-slab-cea-mai-buna-crestere-economica-din-ue-executia-bugetara-la-6-luni.html

Deficitul încă e stopat prin metodele clasice: 

- sacrificarea investițiilor locale (bugetele locale au cele mai mari excedente din ultimii 7 ani!, asta deși nevoile sunt uriașe);

- sacrificarea investițiilor publice (la minimul ultimilor 10 ani);

- amânarea cheltuielilor asumate de 2% din PIB pentru capitolul apărare.

Prăbușirea dramatică a investițiilor publice e reliefată de graficul următor.

http://cursdeguvernare.ro/cum-sunt-sacrificate-investitiile-locale-pentru-a-limita-deficitul-general-excedentul-bugetelor-locale-la-cel-mai-inalt-nivel-din-ultimii-7-ani.html

Gheorghe Sofian demonstrează cu cifre că execuția bugetară arată neputința ANAF. Veniturile fiscale au scăzut cu 1,1% față de anul trecut, chiar dacă INS ne raportează creștere economică record în UE. 

http://www.analizeeconomice.ro/2017/07/executia-bugetara-ne-arata-ca-anaf-ul.html

Moise Guran analizează execuția bugetară pe 6 luni și emite ipoteza că scăderea încasărilor din TVA este în mare parte explicată prin amputarea investițiilor publice.

”Marele mister al scăderii încasărilor din TVA (cu care își sparg capetele geniile ce au conceput programul din scoarță-n scoarță), în condițiile unei creșteri economice de peste 5%, nu este totuși integral rezolvat de prăbușirea investițiilor publice în primele șase luni ale anului. Mai țineți cont și de faptul că evoluția economiei (creșterea PIB) se corectează cu deficitul comercial (mărfuri și servicii), dar și cu taxele pe consum, adică cu acest minus de la TVA.”

Creșterea veniturilor are o explicație în creșterea salariilor bugetarilor, din creșterea salariului minim și din o anumită creștere a salariilor și-n mediul privat, creștere apreciată ca artificială de analistul Moise Guran.

”Cea mai mare parte a creșterilor de venituri pentru salariații din privat vine dintr-un transfer dinspre profitul firmelor la care aceștia lucrează, iar nu dintr-o creștere reală a valorii adăugate (bogăție nou creată).

Asistăm, așadar, la un transfer de prosperitate, iar nu la o creștere reală propriu-zisă a bogăției naționale. Ceea ce tot nu explică nici creșterea economică de peste 5% din primul semestru, nici scăderea catastrofală a încasărilor din TVA.” 

Concluzia lui Moise Guran e negativă și pesimistă asupra execuției bugetare și implicit asupra guvernării.

”Concluzia mea este că asistăm la un film prost. Mi se face și rău când mă gândesc la cum ar putea arăta finalul său. Fără creșterea salariului minim pe economie, Statistica Oficială cu greu ar fi putut raporta o creștere mai mare de 2-3% a PIB. Pe de altă parte, să nu uităm, economia neagră produce PIB (creștere economică), dar nu se vede în bugetul statului. O parte a firmelor existente au început deja restructurare de activitate, fie prin stoparea investițiilor, fie prin concedieri, pentru a face față creșterii salariului minim. Dar, alimentați de euforia consumului (din import, mare parte) și de cifrele abracadabrante ale creșterii, alți români și-au făcut curaj să-și înființeze firme, să presteze activități, să creeze lucruri în țara noastră. Bravo lor! Să fie totuși atenți, că s-ar putea să aterizăm pe burtă, în curând. Cel mai grav fenomen rămâne însă înjumătățirea investițiilor publice. În mod iresponsabil, nu numai votanții lui Dragnea, dar și votanții acestor votanți au uitat corelația dintre muncă și salariu. Stoparea investițiilor limitează activitatea, munca, pâinea (măi socialiștilor!) dar creșterea salariilor alimentează iluzia unei abundențe cu bani, a unor performanțe care nu există. Balamuc, nu alta!”.

https://www.moise.ro/2017/07/27/mai-socialistilor-o-mai-stiti-pe-aia-cu-nici-paine-fara-munca-nici-munca-fara-paine-sa-devoalam-impreuna-un-trucaj-statistic/

Fiasco

Eșecul programului de guvernare era previzibil, dar a venit mai rapid decât în cele mai pesimiste analize. De ce era previzibil? Pentru că era o utopie, pentru că pur și simplu calculele la nivel de venituri erau subevaluate, cu greșeli, iar cheltuieli, deasemenea nu erau estimate corect. De ce eșecul  rapid pare surprinzător? Pentru că multe măsuri au fost amânate din start de guvernul Grindeanu, iar altele decalate ulterior (de exemplu legea salarizării va intra în vigoare la 1 ianuarie 2017, iar creșterea ”brută” de 25% nu înseamnă decât 2,4% net la salarii, deci un efort aparent foarte, foarte mic).

Noul guvern trimite la coș programul de guvernare 1.0, cel prin care PSD a câștigat alegerile, demonstrând că problema nu era numele premierului ci chiar programul în sine. Mai mult de-atât programul de guvernare 2.0 este fundamental schimbat, fiind introduse noi taxe. Una dintre ele presupune schimbarea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, o măsură discutabilă economic, care poate penaliza investițiile noi, care nu e echitabilă față de ramuri economice diferite și care încalcă o directivă europeană. ”Porumbelul” cu renunțarea la pilonul II de pensii a scăpat ministrului finanțelor, apoi a fost retractat în fața opiniei publice. Măsură nici nu apare în programul de guvernare, spun guvernanții, dar ea nu apare explicit, dar poate fi dedusă dintro frază.

http://www.stelianmuscalu.ro/noul-program-de-guvernare-sau-parjolul-economiei-romanesti/

http://m.hotnews.ro/stire/21847498

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/coalitia-dezvoltarea-romaniei-ataca-noul-program-dezvoltare-psd-introducerea-acestor-masuri-creaza-senzatia-criza-panica-incepand-impozitul-gospodarii-acum-cifra-afaceri-16538730

https://www.newmoney.ro/investitori-romania-este-la-al-treilea-punct-de-cotitura-dupa-mineriada-din-1999-si-taierile-salariale-din-2010/

Bac picat, deficit inflamat

Guvernul a picat BAC-ul în fața propriului partid, un alt executiv stă să se nască, unul care seamănă leit cu vechiul guvern cu 13% realizări (mai mult, va fi condus de un ministru cu 0% realizări). După BAC picat, iată că și deficitul bugetar e în picaj brusc.

Astfel, bugetul României ajunge pe deficit, după execuția pe 5 luni. N-ar fi o surpriză prea mare, însă detaliile sunt alarmante. Deficitul este de 3 ori mai mare decât perioada similară a anului trecut, investițiile publice au scăzut cu 55%, veniturile din TVA au scăzut cu 5%, iar veniturile din accize cu 9,4%. La fonduri europene e dezastru total, suma reală atrasă e aproape de zero, asta deși programul de guvernare prevede peste 5 miliarde de euro pe tot anul 2017.

http://cursdeguvernare.ro/emotii-mari-pentru-finante-la-onorarea-promisiunilor-deficitul-bugetar-la-31-mai-2017-este-aproape-triplu-fata-de-mai-2016.html
http://m.zf.ro/zf-24/bugetul-general-consolidat-a-incheiat-primele-cinci-luni-cu-un-deficit-de-2-1-miliarde-lei-respectiv-0-27-din-pib-16518922
https://www.profit.ro/stiri/economie/bugetul-general-consolidat-a-trecut-pe-minus-in-luna-mai-cu-un-deficit-de-2-2-miliarde-lei-aproape-triplu-cheltuielile-de-investitii-au-cazut-abrupt-17056718
http://m.capital.ro/bugetul-romaniei-a-intrat-pe-deficit.html

Pentru Bogdan Glăvan, evoluția bugetară nu e nicio surpriză și copie evoluții ale anilor trecuți.

Cifrele reale arătau și mai rău fără ingineria contabilă prin care subvențiile agricole ale UE au fost (pentru prima oară!) contabilizate ca venituri bugetare, deși ele nu ajung în vistieria statului.

https://logec.ro/misterioasa-executie-bugetara-pe-hartie-aproape-la-fel-ca-anul-trecut/

Pentru Stelian Muscalu, dezastrul e la orizont, caz în care guvernul va fi nevoit să recurgă la unul dintre planurile ”B”: tăieri de salarii, creștere de fiscalitate, concedieri în sistemul bugetar, naționalizarea fondurilor de pensii private.

http://www.stelianmuscalu.ro/guvernul-tudose-in-pas-fortat-spre-dezastru/

Pentru un fost ministru de finanțe, chiar PSD (Ioana Petrescu), datele spun totul: „S-a publicat execuția bugetară pe primele cinci luni. Pe scurt, situația este tragică. Să vă traduc: după cinci luni, deficitul este de aproape trei ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, cheltuielile sunt cu 9,4% mai mari din cauza cheltuielilor cu personalul, iar veniturile, deși mai mari decât cele de anul trecut, sunt mult sub cele prognozate în bugetul pe 2017. Dacă situația este mai gravă acum decât cea de anul trecut, cam cât crede MFP că va fi deficitul la finalul anului? Pe când trezirea la realitate, ANAF? Pe când vor accepta decidenții că nu e posibil să scazi taxele, să crești salariile și să scazi deficitul?”

http://www.money.ro/deficitul-bugetar-fost-ministru-psd-situatia-e-tragica/

„În luna mai execuția bugetară arată deficit. Un deficit de 3 ori mai mare(!!!) decât cel înregistrat anul trecut în perioada similară. Asta înainte să aplicăm legea salarizării unitare. În ritmul ăsta ajungem la ce am spus eu, deficit bugetar de 3,5%-4% (din PIB)”, scrie pe Facebook senatorul PNL Florin Cîțu.
http://www.euractiv.ro/economic/deficitul-bugetar-o-ia-la-vale-chiar-fara-ca-tot-programul-de-guvernare-sa-intre-in-vigoare-8050

http://cursdeguvernare.ro/anomaliile-din-strategia-economica-asa-cum-se-vad-in-executia-la-5-luni.html

Detaliile execuției bugetare nu arată bine; investițiile sunt amputate mai mult ca niciodată în ultimii ani.

http://www.zf.ro/eveniment/dramatic-cine-plateste-in-timp-ce-guvernele-se-fac-si-se-desfac-cheltuielile-statului-cu-investitiile-au-ajuns-la-un-nivel-ridicol-16521884

Analistul Gheorghe Sofian arată că veniturile fiscale au crescut cu doar 0,2% față de anul trecut (restul fiind bani care se întorc prin taxe la buget din creșterea salariilor bugetarilor). Colectarea este deficitară: ”Noi nu suntem un paradis fiscal, dar nivelul colectării arată ca și cum am fi”.

http://www.analizeeconomice.ro/2017/06/economia-duduie-dar-bugetul-incepe-sa.html

Evoluțiile economice sunt atent urmărite de UE, care a avertizat oficial România asupra devierii de la obiectivul de deficit bugetar și a cerut măsuri de corecție (care să realizeze o ajustare fiscală de 0,5% PIB).
http://cursdeguvernare.ro/recomandarile-ue-si-cum-se-joaca-romania-cu-focul.html

BAC-ul

În aceste zile, guvernul este evaluat de partidului de guvernământ. După realizări/nerealizări va trece sau nu BAC-ul? Va conta guvernarea sau jocurile de culise (politico-juridice)?

O analiză profundă, detaliată a guvernării o face senatorul Florin Cîțu. Mai jos, avem enumerate un șir de măsuri nerealizate din programul de guvernare:

Măsuri din Programul PSD ce trebuiau implementate până acum
TVA 0 pentru vânzarea de locuințe	NU
TVA 0 pentru materii prime în agricultură	NU
TVA 0 pentru publicitate	NU
Impozit pe profit 0 pentru centrele de cercetare-dezvoltare	NU
Legea prevenției	NU
Program construcție 1.500 de locuințe pentru tineri – primele 500	NU
Program de cadastrare gratuită a tuturor terenurilor agricole	NU
Legea redevențelor	NU
Program de reabilitare a școlilor fără avize de funcționare	NU
Masterplanul pe transport – adoptare  în Parlament, trimestrializarea investițiilor	NU
Acordarea de ajutoare de stat anul 500 mil euro: 33% pentru firmele cu cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 euro și 1 mil euro, 33% pentru firmele cu cifră de afaceri cuprinsă între 1 mil euro și 10 mil euro și 34 pentru firmele cu cifră de afaceri peste 10 mil euro	NU
CODUL ECONOMIC AL ROMÂNIEI (va conține toate legile cu caracter economic) - elaborare, dezbatere, adoptare	NU
Acordare tichet de vacanță (1.450 lei) pentru toți salariații din sistemul public	NU
Statutul funcționarului public - adoptare	NU
Înființare FSDI	NU
Înființare FND	NU
Program construcție 2.500 de creșe și grădinițe - demarare primele 500	NU
Program Start-up Nation - 10.000 aplicanți / 200.000 lei	NU
Program garanții de stat pentru tineri - 40.000 lei	NU
Program privind promovarea proprietății intelectuale românești	NU
Program privind valorificarea durabilă a resurselor minerale	NU
Program privind domeniul apelor minerale	NU

Program privind reorganizarea Larex	NU
Program privind drepturile consumatorilor - centre de consultanță	NU
Acreditarea tuturor autorităților de management	NU
Demararea programelor naționale de screening gratuit	NU
Demararea proiectelor din POR	NU
Program e-guvernare	NU
Program e-educație	NU
Program e-sănătate	NU
Demararea tuturor proiectelor de mediu din cadrul POIM	NU
Legea Turismului	NU
Program Primul Salariu - 2.500 lei	NU
Adoptarea Legii Lobby-ului - trimestrul II	NU
Modificarea legislației privind achizițiile publice pentru proiecte strategice de investiții	NU
Demararea proiectelor pentru construcție a celor 8 + 1 spitale	NU
Program ”O ambulanță în fiecare comună”	NU
Program privind dotarea cabinetelor medicilor de familie	NU
Program Fiecare Boală - un medicament 100% compensat	NU
Achiziționare vaccinuri pentru copii	NU
Program de construcție a locuințelor de serviciu	NU
Codul Administrativ al României - elaborare, dezbatere, adoptare	NU
Programul Național de Investiții în Infrastructura Instanțelor	NU

Forțând o comparație istorică cu o perioadă anterioară, Florin Cîțu afirmă că teoretic ar mai fi doi ani până la o altă criză economică, dar că execuția acestor aproape 6 luni conduce la scurtarea timpului.

Economistul critică stimularea consumului, apreciind că acesta decelerează pentru că sectorul privat își pune economii deoparte anticipând creșteri de taxe. Eu, dimpotrivă, cred că fără doping fiscal consumul nu poate crește la infinit (nu e mereu ”sărbătoare”).

Investițiile s-au prăbușit (0,2% PIB față de 0,6% PIB perioada similară a anului trecut), pentru ca să ajute finanțele să declare excedent bugetar.

Viitorul arată sumbru când vedem că nu ne îndatorăm pentru a lăsa ceva în urmă (investiții) ci pentru a trăi azi peste posibilități, lăsând în urmă, datorii uriașe, nesustenabile.

Execuția bugetară e dezastruoasă, afirmă Florin Cîțu, și mai mult are câteva anomalii care sunt contradictorii față de creșterea spectaculoasă a PIB-ului de 5,7%:

”- veniturile fiscale, ca procent din PIB, sunt mai mici cu 1 punct procentual față de cele din anul precedent pentru aceeași perioadă.

- veniturile din impozitul pe profit sunt mai mici cu 5,9% relativ la anul trecut

- rambursările din TVA sunt cu 1 miliard de lei mai mici în 2017 față de 2016

- zero fonduri atrase de la UE pentru 2014-2020 în primele 6 luni (de fapt de 800 de ori mai mici, n.a.)

- salariile au crescut cu 20% în timp ce contribuțiile sociale și veniturile din impozit pe venit doar cu 15% și respectiv 13%.

- investițiile au fost tăiate la minim istoric, 0,2% din PIB față de 0,6% din PIB în 2016 (perioada similară)”.

Multe dintre aceste date sunt încă un mister economic, neexplicabil.

https://florincitu.files.wordpress.com/2017/06/raport6luniguvernarerosie.pdf

Guvernul nu a trecut evaluarea partidului (mai exact a unor experți, unii dintre ei cu valoare morală și profesională îndoielnică). Astfel, doar 13% din măsurile programului de guvernare au fost realizate, 27% parțial realizate și 60% nerealizate. Se impută guvernului și măsuri care aveau termen 1 ianuarie 2018 și măsuri la care a renunțat însuși șeful PSD și măsuri legislative care țineau de majoritatea parlamentară. În afară de componenta juridică (celebra OUG 13, mai necesar azi ca oricând, unora dintre politicieni), nemulțumirea pe teren economic îl are în vedere pe ministrul de finanțe care a încercat să împace gogoașa electorală a programului de guvernare cu realitatea și logica economică).

http://www.stelianmuscalu.ro/dragnea-criza-si-romanii/