Economia României a scăzut în anul 2020 cu doar 3,9% PIB. Mult mai bine decât în orice prognoză. Dar, problema României nu este PIB-ul ci execuția bugetară: statul colectează extrem de puțin (cu 50% mai puțin decât media UE!) și cheltuie ineficient sau imoral (pensii speciale).
https://cursdeguvernare.ro/economia-romaniei-a-scazut-cu-39-in-2020-date-semnal-ins.html?fbclid=IwAR0AHmiqG-0TrBu4T9Ql1KHLg8pXQzKzQcJFVFx71V0sTgOMch1K57A616A
Suntem iar tigrii Europei după evoluția spectaculoasă din T4 2020. Sigur, avantajul nostru a fost că am evitat reintrarea în lockdown.
https://www.profit.ro/stiri/economie/clasament-preliminar-romania-a-avut-in-ultimul-trimestru-cea-mai-mare-crestere-economica-din-ue-19982726?fbclid=IwAR0qfY1wbGBsXMN7MFZMYcMt_ueoay2uh-FEGmkV18OnE2FoR5cg7EmJ-yQ
Revenirea într-un fel de V, mai inclinat spre dreapta (am recuperat în 2 trimestre căderea din trimestrul 2 2020).
Analiștii economici devin mai optimiști pentru 2021 și revizuiesc în sus creșterea economică (cu cel puțin 1,5% PIB).
https://www.profit.ro/stiri/economie/infografic-surpriza-economica-uriasa-din-t4-determina-analistii-sa-revizuiasca-in-sus-cresterea-economica-pe-2021-recuperarea-completa-din-criza-covid-19-mai-rapida-decat-era-asteptat-19982916?fbclid=IwAR04wLDBwVIMQtm0Opu0U9D5b2mKJaDhlQ0UXjh_hmzFnlslPvvPWaEUUKk
Când politizarea a revenit și foamea statului de dividende a crescut, s-au prăbușit și firmele de stat.
https://cursdeguvernare.ro/intrebarea-de-55-miliarde-de-ce-s-o-fi-prabusit-brusc-in-2019-economia-de-stat.html?fbclid=IwAR1znMUFUeRwE3Ws1lH2XhF1DpQmFyJvusJCq0m90YZZdtvufVnsRq-eQ-k
Economia a ieșit destul de bine la testul pandemiei. Asta deși a fost an secetos, deși statul ”greiere” a avut mai puține mijloace financiare la îndemână.
https://www.zf.ro/opinii/spre-surprinderea-tuturor-analistilor-economia-romaniei-rezistat-19920893?fbclid=IwAR2Um24-R19stJ8F6R3OZ8ySkfW4LS6kO6MKkLSK4La_waG8SZrPwuHQ4ng
Prin revenirea industriei pe T4, cu avansul susținut al construcțiilor (inclusiv de infrastructură) și cu un bun nivel de consum, s-a ajuns la un rezultat economic peste așteptări.
https://cursdeguvernare.ro/neasteptat-de-bine-pib-a-scazut-cu-doar-39-in-2020-date-semnal.html?fbclid=IwAR0IvFvHNlbR1qiVAmMj5sJEg27egVVQNW4quX6yhorh0k4j2XETlyqPaH8
Optimismul economic se extinde în rândul analiștilor.
https://www.zf.ro/eveniment/analistii-devin-optimisti-2021-cresterea-economica-peste-5-anul-19920929?fbclid=IwAR2K1atkZVZ6zKwAzhCUUNHwmVeosfxJzOfIt6WDh0Iq_w9QciS0e5kH8Xw
Avem o țară așa cum o construim. Cu bani puțini alocați educației, rezultatele sunt pe măsură. Legea educației din 2011 prevede alocare bugetară de 6% PIB, dar această prevedere legală este ocolită mereu de guvernele românești.
Sigur, scuza guvernanților este că statul încasează extrem de puțin la buget (cu 50% mai puțin decât media UE). Cu 15% PIB în plus dacă am fi la media UE, sau cu 5-7% PIB în plus dacă am fi la nivelul unor țări est-europene (gen Bulgaria sau Polonia), atunci 6% PIB nu ar mai fi o țintă imposibilă. Încasările mici la buget au fost/sunt uitate atunci când s-au inventat pensiile speciale. Iar, 5% PIB în plus la buget (posibile dacă continuam reforma ANAF așa cum Bulgaria a făcut până la capăt), nu garantează că banii în plus ar fi mers la educație, la sănătate, poate nici la pensii.
Este o iluzie (întreținută) că poți avea un stat social cu venituri de paradis fiscal.
Viitorul aparține celor care investesc (cu cap) în educație.
https://cursdeguvernare.ro/consiliul-fiscal-opinia-pe-buget-cheltuielile-cu-personalul-sunt-nesustenabile-largiti-baza-de-impozitare-control-strict-pe-cheltuieli.html?fbclid=IwAR1pXz662ewW6M87WhqFKEi4Ag93uPoIW0I6ZuatxRl_j198OIECpNHOhyQ
România este în frunte, detașat, la creșterea economică pe trimestrul IV raportat la cel anterior.
Dacă raportarea se face la trimestrul similar al anului 2019, suntem în top 3.
Creșterea economică este una, deficitul bugetar o altă discuție. Și, cum am parcurs 5 ani pentru involuție, vor fi necesari un număr similar de ani pentru corecție.
https://www.zf.ro/eveniment/economia-romaniei-ultima-suta-metri-2020-recuperat-cel-bine-uniunea-19924972?fbclid=IwAR1wz1vPu7IlW7UJld4Eiy3_rzXTsgpZoUnEn61FiUV2IM-_NHKTSiClehU
Minele de cărbuni s-au redeschis în Germania.
Fake news.
Adevărat, anul trecut o termocentrală a fost pusă în funcțiune (după 9 ani de întârziere!). Cu toate acestea, acordul politic este ca în anul 2038 să se renunțe TOTAL la cărbune. Iar centralele mai vechi ar urma să fie închise încă din anul 2025.
Nici o tranziție nu este ușoară (nici măcar în Germania).
2 termocentrale pe cărbuni din Anglia se închid. Unități nu atât de neperformante precum avem în România. Acesta este trendul european (ne place sau nu). Ele nu mai sunt viabile economic și nu mai sunt dezirabile din motive ecologice.
Nu este singurul sector economic afectat de viteza cu care se schimbă lumea (la noi și pe tot mapamondul). Este datoria celor fac politică economică să ofere soluții concrete, viabile.
https://www.g4media.ro/the-financial-times-ingenioasa-includere-a-biomasei-in-strategia-climatica-de-ce-se-opresc-centralele-pe-carbune-nu-si-cele-care-ard-lemn-care-primesc-subventii-generoase.html?fbclid=IwAR2K1atkZVZ6zKwAzhCUUNHwmVeosfxJzOfIt6WDh0Iq_w9QciS0e5kH8Xw
Salariile bugetarilor reprezintă 62% din bugetul guvernului. Salariile plus pensiile reprezintă 90% din buget. Aici avem explicația pentru care banii nu ajung, pentru care este nevoie de împrumuturi pentru funcționarea statului și pentru un minim de investiții publice. Și dacă unii cred că 7% PIB este deficit de austeritate, cum vor fi fost bugetele statelor ”furnici” care au funcționat cu excedente bugetare (inclusiv vecina Bulgaria, mai săracă decât noi).
Revenind la bugetari și bugetari. În România, cei mai bine plătiți bugetari sunt din administrația publică și domeniul justiției, apărării și ordinii publice; urmează sănătatea, iar educația este la mare distanță.
Cum stau alții? În Bulgaria, topul este: sănătate, educație, administrație. În Polonia toate cele trei cam egale. În Ungaria, industria prelucrătoare pe primul loc, urmată de administrație publică, iar sănătatea este la coadă. De altfel, în economiile competitive, salariile din industria prelucrătoare sunt deasupra tuturor bugetarilor; la noi, salariile din această industrie sunt la jumătate față de cele ale bugetarilor din administrație.
Autorul articolului, confirmă ceea ce spun eu de multe vreme (pentru că așa arată datele EUROSTAT, nu că așa mi-ar place mie să spun): este un mit numărul mare de bugetari și avem o mare problemă cu numărul foarte mic de salariați raportat la populație.
Adevărul, doare sau nu, dar face bine.
https://cursdeguvernare.ro/doua-grafice-particularitatea-romaneasca-a-cheltuielilor-cu-salariile-bugetarilor.html?fbclid=IwAR32V-y8Ty4hgzw-jwp0CcHxOS1rsefvol_jJPEO2td7qd5g_oxzdw7tge8
România și-a dublat facilitățile fiscale în ultimii 6 ani, ajungând aproape de 5% PIB. Acest dopaj fiscal au ca efect creșterea artificială a PIB. Ele introduc discriminări (pozitive pentru beneficiari) și distorsionează piața. Nu există analize care să demonstreze că produc un impact pozitiv. De fapt, ele au devenit moda ultimilor 6 ani. Iar un efect direct a fost scăderea veniturilor bugetare (% PIB). Scăderea veniturilor plus inflamarea creșterilor de venituri (salarii și pensii) au condus la deficite bugetare inflamate, la derapaje macroeconomice grave și de lungă durată.
https://cursdeguvernare.ro/cum-se-plimba-facilitatile-fiscale-prin-bugetele-romaniei-pe-ce-dam-de-fapt-aproape-5-din-pib.html?fbclid=IwAR0mgZ8W5w_eP6OnYKPDusaXRN85peXcOGVRllPSCwiOybSpfZj06EkNXPc
Lumea se schimbă rapid, dispar meserii vechi, apar altele noi. Iar România alocă infim pentru recalificare.
https://cursdeguvernare.ro/temelia-bugetului-si-a-pnrr-50-din-actualii-lucratori-vor-avea-nevoie-de-noi-calificari-pana-in-2025.html?fbclid=IwAR24MYj8C9EOG9h0lPA2vTorXBVEaq97eFomgdtpJLwDIOcxaa28gW7Zlw8
România are deficit comercial important acolo unde nu ar trebui să aibă: la industria alimentară. Și în special cu țări din proximitate (Polonia, Ungaria). Potențialul nostru rămâne un deziderat care nu se rezolvă cu vorbe (politicianiste) goale.
https://cursdeguvernare.ro/deficitul-comercial-din-farfurie-alimentele-pe-care-romania-le-importa-la-nivel-de-miliarde.html?fbclid=IwAR32V-y8Ty4hgzw-jwp0CcHxOS1rsefvol_jJPEO2td7qd5g_oxzdw7tge8
În ultimii 5 ani, am primit cartonaș galben an de an. Dar a meritat nu? Am făcut sute de km de autostradă, sute de școli și grădinițe, zeci de spitale, am modernizat industria, agricultura, etc. Greșesc?
De fapt, nu a fost așa, din păcate. Am cheltuit peste posibilități fără a lăsa nimic concret în urma, atât pentru generațiile următoare dar și pentru noi, nu am modernizat și dezvoltat România.
Cu alte cuvinte, am fost un greiere trubadur într-o iluzorie vară; asta în timp ce mai toată Europa a avut comportament de furnică.
Greierele este supărat pe furnică, nu pe el însuși, căci a venit iarna și nu-i este deloc bine.
https://cursdeguvernare.ro/deficitul-excesiv-istoria-riscurile-si-solutiile.html?fbclid=IwAR2e_e7IdqySXIFBV_STs0Z_xVBkCusWt36Vk6NbfkXwYPxcWsxdxpLTf9w
Buget de austeritate sau de expansiune? Depinde de cine răspunde.
Politicienii vor spune că este unul de austeritate dacă cheltuielile cu salarii și pensii nu cresc/cresc moderat față de 31 decembrie 2020.
Economiștii vor spune că este unul de expansiune dacă cheltuielile cu investiții sunt mai mari decât anul precedent. Dar, bugetul va fi o promisiune, abia execuția bugetară ne va arăta adevărul. În plus, dacă investițiile vor fi contabilizate ca suma a fondurilor proprii plus fonduri europene, obținem o situație diferită.
Să nu uităm că în ultimii ani am alocat anual (în % PIB) jumătate din alocările anilor 2010-2011 (ani de criză economică).
Iar un deficit prognozat de 7,2% PIB este de fapt 8,2% PIB (diferența de 1% PIB înseamnă credite de angajament -plăți efectuate în anii următori).
https://www.zf.ro/buget-2021/buget-2021-intrebarea-cheie-a-bugetului-pentru-2021-avem-de-a-face-19932984?fbclid=IwAR0vEcRGWh7owUC6uwig3FuGYBXjkyuXhBwkDv3iNRdvRlwgHWSzfyTCUsg
Fondurile europene pentru centrale electrice pe gaz nu vor fi ușor de luat din următoare considerente:
- centralele trebuie să aibă performanțe tehnice superioare din punct de vedere al emisiei de gaze;
- instalarea de centrale pe gaze vine la pachet cu renunțarea la alte centrale mai poluante (cel de cărbuni în primul rând);
- fondurile europene nu vor acoperi decât 70% dintr-o viitoare investiție.
https://www.economica.net/condi-ii-aspre-pentru-romania-daca-vrea-bani-europeni-pentru-centrale-noi-pe-gaze-analiza-sorin-elisei-deloitte_197562.html?fbclid=IwAR3ZH8Z0yqIiV0_K7nahHpOABJo9Dd_7q1HnRBqIr4luaDj1yE6aUMxRWms
Pensiile sunt prin definiție un efect al contribuțiilor din perioada de activitate în muncă. În practică, fondul de pensii este precum un contor (pe o parte intră bani din contribuții, pe cealaltă parte banii ies pentru pensiile aflate în plată). Din păcate, banii nu se acumulează în fondul de pensii, nu se multiplică. Prin urmare, banii pensionarilor de azi sunt legați de contribuțiile angajaților din România. Cum piramida demografică este inversată (mulți pensionari și puțini salariați), plata pensiilor nu se închide din contribuții și este nevoie de transfer de bani de la bugetul de stat. Suma este de 18 miliarde pentru anul 2021, o sumă imensă, un pic mare mare decât tot bugetul Sănătății.
Pentru că avem o economie care generează număr mic de salariați, statul trebuie să se împrumute nu pentru investiții ci pentru a acoperi pensiile. Pentru că avem venituri bugetare infime la buget (în % PIB), banii nu ajung pentru salarii, pensii, funcționarea statului și investiții și trebuie împrumutați.
Dacă nu investești suficient ca țară în infrastructură, educație, cercetare și sănătate, vei avea o economie care nu produce suficiente locuri de muncă și implicit și venituri bugetare (bașca că ai multe categorii privilegiate scutite de taxe). În consecință nu îți vor ajunge banii pentru servicii sociale decente (educație, sănătate, etc.). Trebuie mai întâi să produci (ca valoare adăugată) și apoi să cheltui.
Numai că la noi, de 31 de ani, carul este pus înaintea boilor și ne mirăm de ce nu mergem atât de repede pe cât am dori (și putea).
http://www.raducraciun.ro/agresiunea-trebuie-oprita-preia-cineva-comanda/?fbclid=IwAR0AHmiqG-0TrBu4T9Ql1KHLg8pXQzKzQcJFVFx71V0sTgOMch1K57A616A
”• România trebuie să închidă centralele de cărbune până în 2030 (mai avem doar 9 ani).
• Apoi mai avem doar 20 de ani să folosim centralele pe gaze pe care încă nu le-am construit .Și gata, end of game!
• Guvernele noastre știu asta de 15-20 de ani și n-au făcut nimic, n-au mișcat un deget.”
Minerii au o muncă grea, prost plătită și generatoare de pierderi uriașe. Politicienii nu au nici viziune economică, nici curaj politic, iar asta costă România și pe români. Oamenii care lucrează în minele de cărbune merită o soartă mai bună și un viitor. Non-soluțiile guvernanților nu rezolvă nimic, produc frustrare și prelungesc agonia.
Extragerea minereului de cărbune și utilizarea lui în termocentrale nu mai au viitor în Europa. În Germania, minele de cărbune sunt muzee; în curând și termocentralele.
”Poate ascunderea adevărului și mințirea populației, cum că putem să continuăm la infinit fără să închidem minele și centralele pe cărbune, vor aduce partidelor de la putere mai puține voturi pierdute la alegerile următoare. Dar sigur le va costa mai multe voturi decât adevărul spus cinstit în față și îndemnul de a lucra împreună la salvarea energeticii românești.”
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cate-voturi-costa-adevarul-in-romania-dar-minciuna?fbclid=IwAR1F4AWZA8mo9TqAGm4s36M5bmAjPQIlWTB6a3esbu57D8yVAzwhnei8XwE
Cea mai slabă lună ianuarie din anul 2006 încoace (din punct de vedere al deficitului bugetar).
Și sunt mulți care vor cheltuieli mai mari (pentru pensii, salarii și alocații), dar nimeni nu are soluții reale/sau preocupare pentru creșterea veniturilor.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/deficitul-bugetar-din-ianuarie-a-fost-de-0-3-din-pib-cea-mai-slaba-luna-ianuarie-incepand-cel-putin-din-2006-20034144?fbclid=IwAR1bV3gjBuUmU-p77cKZ_n-_AWkl5YCeahkz9t9QnkSE6V-czg85kLjgmVI
Țara are buget. În dezbaterile parlamentare, nu am auzit nici o preocupare pentru creșterea veniturilor, nici o soluție concretă. 100% competiție pentru cheltuieli. Dar, totuși, bugetul de stat este despre venituri și cheltuieli.
Bani mai mulți cheltuiți pentru un minister sau altul trebuie să producă plus valoare, servicii publice mai bune. Dar, în stil românesc, totul se reduce la bani mai mulți pentru salarii, pensii și alocații. Deloc despre plus-valoare și servicii publice mai bune. Banii (pe care nu-i avem) nu ajung, pentru mai binele public este nevoie și de viziune.
https://alephnews.ro/inregistrare/fini-sunt-pentru-ce-vreti-mai-multi-bani-pentru-educatie-si-sanatate-ce-sa-faceti-cu-ei-nu-exista-un-plan-doar-o-gaura-neagra/?fbclid=IwAR0_DHXutoeUStxhB0E6V6l6jBp3oM5dR6oHTpKJFtOkezAY2RcAc4oTSl0
”cheia „reformelor” este să nu reducem nicio cheltuială, ci doar să așteptăm să crească economia….”
https://spotmedia.ro/stiri/economie/politicienii-au-invins-reforma-s-a-amanat-pentru-altadata?fbclid=IwAR3ohUCnk7zsSuXjozd5aqyEUFHviPAEBMetp05wxU7o8Wmk3954zuXqqII
România va parcurge iar un drum al macrostabilizării bugetare. Va fi greu pentru că cea mai mare parte a deficitului bugetar este structurală (”greierele” român).
Strategia guvernului nu prevede creșterea veniturilor (în % PIB), deși ar fi esențială.
”Teoretic, creșterea veniturilor bugetare se poate realiza pe trei căi distincte:
- prin combaterea evaziunii fiscale și a economiei „la negru”. Se estimează că numai din neîncasarea TVA cauzată de evaziunea fiscală se pierd venituri bugetare de circa 3 procente din PIB. Informatizarea ANAF, generalizarea caselor de marcat electronice și alte măsuri similare ar trebui să poată aduce cel puțin jumătate din această sumă (1,5 procente din PIB) ca venituri suplimentare. Dar pentru aceasta este nevoie de un nivel de voință politică ce momentan pare că lipsește.
- prin închiderea a cât mai multe portițe legale („loopholes”) generate de nenumăratele exceptări și scutiri de la plata impozitelor și taxelor și care au proliferat în Codul Fiscal începând din 2015. Se estimează că toate aceste portițe legale reprezintă venituri bugetare neîncasate de circa 4,5 procente din PIB (cu reducerile de TVA reprezentând circa o treime, iar reducerile de CAS o altă treime din acest total).
- prin creșterea anumitor rate de impozitare. Înțelegem că acesta este un subiect tabu, pe care guvernul nu îl ia în considerare, atât din rațiuni ideologice, cât și economice (persistența pandemiei Covid-19). Totuși, mai devreme sau mai târziu, astfel de creșteri vor trebui avute în vedere, fie că vor fi impuse de Comisia Europeană (taxe ecologice, pe emisiile de carbon etc.), fie de realitățile economice interne (impozite pe proprietate).”
https://cursdeguvernare.ro/valentin-lazea-o-analiza-repetabila-povara-a-consolidarii-fiscale.html?fbclid=IwAR04wLDBwVIMQtm0Opu0U9D5b2mKJaDhlQ0UXjh_hmzFnlslPvvPWaEUUKk
Din anul 2012, Legea educației prevede o alocare bugetară de 6% PIB, dar an de an, execuția bugetară nu depășește 3% PIB.
Dacă unui om (membru al unei organizație profesională, sindicale, etc.) nu i se dau drepturile legale, atunci el va apela la un avocat și, în cele din urmă își va primi drepturile (fie și eșalonat).
Dacă Educația ar avea avocat, atunci ar recupera sume cam cât toate veniturile bugetare ale statului (9x3=27% PIB). Executarea statului ar fi imposibilă, căci nu poți avea un deficit bugetar de 35% PIB. Și eșalonarea ar fi greu de dus, căci ar însemna 1% pe perioadă de 27 ani, la care s-ar adăuga cele 3% necesare respectării curente a legii. Ar însemna 4% PIB alocați în plus an de an pentru educație. Un efort uriaș, imposibil deși necesar.
Morala: să nu mai avem legi pe care nu vrem/putem să le aplicăm.
Dar, stați liniștiți: Educația nu are Avocat. Din păcate.
România, după aderarea la UE, a recuperat puternic din decalajul economic istoric față de Occident. Singura perioadă din istorie când se întâmpla asta (nu în regimul monarhic, nu în regimul comunist; deși fiecare dintre ele a avut perioade de dezvoltare economică remarcabilă). Asta o demonstrează datele statistice.
https://economedia.ro/infografic-cu-cat-e-romania-mai-bogata-dupa-20-de-ani-dupa-aderarea-la-ue-am-redus-masiv-decalajul-economic.html?fbclid=IwAR1pXz662ewW6M87WhqFKEi4Ag93uPoIW0I6ZuatxRl_j198OIECpNHOhyQ#.YHsWHugzY2x
România cheltuie mai mult pe educație decât Finlanda și la fel de mult pentru sănătate precum Germania. În procente din veniturile bugetare. Și totuși, nu se prea cunoaște. Dincolo de proasta gestiune a banilor, problema este a veniturilor bugetare infime (în % PIB). Adică, tortul este extrem de mic: 32% PIB România, 47% PIB Germania, 52% PIB Finlanda.
Concluzia: nu putem avea un stat social cu încasări de paradis fiscal.
http://www.raducraciun.ro/alocam-cat-finlanda-pentru-invatamant-si-cat-germania-pentru-sanatate/?fbclid=IwAR0_DHXutoeUStxhB0E6V6l6jBp3oM5dR6oHTpKJFtOkezAY2RcAc4oTSl0
”V”-ul românesc în context european. Revenirea economiei românești arată mai bine decât în aproape toată Europa. De ce oare?
În primul rând, pandemia a ajuns mai târziu la noi și am fost preveniți de efecte. În al doilea rând, măsurile restrictive din ultimele luni au fost ușoare față de restul Europei. În al treilea rând, economia noastră este mai elastică și obișnuită cu evoluția în ”dinți de ferăstrău”.
https://cursdeguvernare.ro/cum-arata-v-urile-ue-la-startul-lui-2021-romania-pe-locul-5-ca-revenire-economica.html?fbclid=IwAR29Q2XAQzN4ahXhDIIy8yq8HJxBJeEXc6IotLEfDHVYdKCe7DD6PnNcc5E
Lumea se schimbă rapid. Europa se vrea ecologică, verde astfel încât centralele pe cărbuni, chiar cele pe gaz vor deveni amintire. Și, certificatele verzi le vor scoate din piață. Așa cum, probabil, într-un orizont de timp mediu, nici centralele de apartament (pe gaz) nu vor mai fi acceptabile (împovărate de taxe de mediu) și soluții ecologice, flexibile funcțional și economic (la nivel de scară de bloc/cartier) vor schimba și regimul termic al locuințelor.
,,În următorii 5-6 ani, pentru populaţie va fi mai ieftin să treacă la încălzirea pe curent electric, centralele termice electrice având deja un randament foarte bun. Inovaţia în domeniu şi taxele de poluare ce vor fi implementate la nivelul UE vor face ca folosirea gazelor naturale să nu mai fie rentabilă, urmând calea cărbunilor. Este necesar un proiect naţional de susţinere a centralelor electrice’’, afirmă experţii.
”Tranziţia la Pactul Verde, de eliminare a tehnologiilor poluante din economie, va fi una dintre cele mai mari provocări economice ale României. Dacă nu vom acţiona rapid, eficient, cu programe de stimulare a investiţiilor green pe lanţurile economice, cu o implicare activă a statului şi a companiilor, vom rata şansa de a ne pregăti pentru viitor. România joacă în 2021 cartea deceniului, prin Programul de Redresare şi Rezilienţă! Investiţiile în tehnologiile verzi, de la eolian la hidrogen şi transport electric, sunt cruciale pentru viitorul economic al ţării’’, afirmă Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0.
https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/analiza-facem-minerii-inlocuim-carbunele-centralele-gaze-vor-deveni-amintire-1_605c3b285163ec4271461d54/index.html?fbclid=IwAR2wk5q67OXPu25DEva2Q4rR2MWDGAE3ajO56fPNqzyzpfJjomzktTuXiA4
Și tot despre viitor. Deși avem un sector agricol mare, cu multe mici gospodării, totuși suntem la coada Europei la agricultură bio.
https://cursdeguvernare.ro/ue-isi-pregateste-agricultura-bio-pe-25-din-terenurile-agricole-in-romania-nici-macar-agricultura-de-subzistenta-nu-e-ecologica.html?fbclid=IwAR1zoMcLbHsTdIk84sMYp5pmMAcMHpyUGOib1KFFWKI18DQ7QQciXvJPOhg
Educație cu folos puțin egal viitor incert.
Lipsa inovării egal viitor alterat.
Avem viitorul pe care ni-l sădim.
”putem să ne spălăm pe cap cu toate resursele noastre, dacă nu știm și nu avem cu cine să le exploatăm în mod inteligent și, mai ales, productiv!
Avem gaze? Și ce dacă, le vom lăsa pe fundul mării sau îi vom invita politicoși pe austrieci să ni le scoată și să le exporte către țări care au petrochimie. Avem cărbune? Și ce dacă, îl vom îngropa adânc în pământ pentru că nu vrem sau nu avem cu cine să construim sau să modernizăm centrale. Avem păduri? Și ce dacă, vom continua să ne rugăm de austrieci să ni le taie și să vândă cheresteaua. Avem apă? Și ce dacă, nouă ne e lene să construim alimentări cu apă sau irigații. Avem teren agricol? Și ce dacă, îl vom cultiva doar cu grâu și porumb, pe care le vom vinde pentru a avea bani să importăm porcii pe care nu mai vrem să-i creștem.”
Suntem în contratimp cu Europa: ”Este limpede că tendința marilor puteri economice ale lumii este de a-și întări caracterul inovator, de a se baza și mai mult pe cercetare-dezvoltare ca motor de creștere economică. Este, la fel de limpede, comportamentul de țară bananieră al României: dacă UE, ca entitate, precum și majoritatea statelor membre, cresc constant partea de PIB alocată cercetării și dezvoltării de produse și tehnologii noi, țara noastră își scade finanțarea pentru inovare și își condamnă cetățenii la un viitor de culegători de sparanghel.”
”Este clar că modelul de creștere al viitorului se bazează pe inovare, pe asimilarea și dezvoltarea de tehnologii noi. Uniunea Europeană, din care teoretic facem și noi parte, acest model l-a ales. Statele Unite, China, Coreea de Sud și Japonia, marile puteri ale tehnologiei, toate au o creștere economică din ce în ce mai mult dependentă de cercetare și dezvoltare. Mai aproape de noi, avem două modele grăitoare: Elveția și Israel. Israelul este chiar de pus în ramă: o națiune de nici 7 milioane de oameni a putut să supraviețuiască înconjurată de sute de milioane de inamici, care dețin jumătate din resursele globului, grație extraordinarei concentrări spre inovație și tehnologii noi.”
Fără educație inteligentă, fără cercetare și inovare, risipind resurse minerale fără a produce valoare adăugată, cheltuind sume disproporționate în sectorul bugetar, fără a acumula și investi eficient, trăind peste posibilități (pe datoria generațiilor viitoare) nu vom reuși să avem o țară ca afară, nu vom atinge potențialul real de dezvoltare. Tortul veniturilor bugetare este extrem de mic (cu 50% PIB mai mic decât media europeană) și este prost gestionat.
Din păcate, doar globalizarea și investițiile UE ne-au generat progresul economic, căci guvernanții post-decembriști au fost o frână în dezvoltare (nu mai contează cât din rea voință, cât din incompetență și neștiință).
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/de-ce-ne-ati-ucis-viitorul?fbclid=IwAR23gyfoKRXX4JCQUNcpVursCVROcWZvFVSj0nM7cJqIoQS4gh6EE3Dd_CU
Deficitul bugetar, o problemă pe termen lung.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/guvernul-are-un-deficit-de-deficit-de-12-76-miliarde-lei-1-14-din-pib-pentru-primele-doua-luni-cheltuielile-au-urcat-cu-11-in-timp-ce-veniturile-au-avut-o-crestere-de-aproape-trei-ori-mai-lenta-20085919?fbclid=IwAR04wLDBwVIMQtm0Opu0U9D5b2mKJaDhlQ0UXjh_hmzFnlslPvvPWaEUUKk
Cam tot românul crede (pe baza percepțiilor sale senzoriale de necontestat) că România este piața de desfacere a Occidentului.
Realitatea este ca primele țări europene cu care avem deficit economic sunt Ungaria și Polonia (”oi negre” în Uniunea Europeană). Prima în clasament este China; dar cine din lume nu are deficit comercial cu China??
Germania, locomotiva Europei este abia pe 4, Austria pe 6, Olanda și Belgia pe locurile 9, respectiv 10. În top 10 mai sunt: Turcia, Kazahstan și Rusia. Unde sunt Marea Britanie, SUA și Franța? Păi ele sunt la capitolul excedent, adică diferența dintre exporturi și importuri este pozitivă!
Ultimii au fost sub lozinca ”Cheltui și câștigi!”, adică statul s-a împrumutat, a mărit artificial veniturile populației fără a asigura și produse autohtone competitive, astfel încât românii au năvălit la shopping și au cumpărat produse de import. Consecința: ne-am împrumutat de la generațiile viitoare ca să subvenționăm locurile de muncă ale altora (mai bogați ca noi). Și, după asta, desigur ne-am lamentat fals că ”nu suntem lăsați să ne dezvoltăm”.
Problema acestor deficite comerciale arată limitele economiei românești (structurale), dar din păcate, nici un guvern nu a căutat soluții de reducere a lor.
https://cursdeguvernare.ro/analiza-comertului-exterior-in-pandemie-de-la-cine-ce-am-cumparat-ce-si-cui-am-vandut-topul-tarilor-care-ne-produc-deficit-comercial.html?fbclid=IwAR3ZH8Z0yqIiV0_K7nahHpOABJo9Dd_7q1HnRBqIr4luaDj1yE6aUMxRWms
Când ”tortul” bugetar este mic (diferență de 50% față de media UE), resursele sunt mereu insuficiente. Nu există preocupare de a face ”tortul” mai mare sau de a cheltui/investi inteligent în capitole care aduc plus-valoare.
https://cursdeguvernare.ro/din-ce-bugete-raportate-la-pib-isi-fac-statele-ue-cheltuielile-cu-educatia-sanatatea-si-investitiile-raportate-la-pib.html?fbclid=IwAR3XyPsgbGMIAzj6xz7OrQacXHy8Zgh3H635MkCmEeSy3TY9-yR9jRJKjcQ
”Greierele” când vine iarna (economică) are resurse foarte puține și puține ”furnici” îi dau credit.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/infografic-romania-coboara-in-topul-global-al-sprijinului-direct-din-buget-acordat-in-pandemie-firmelor-si-populatiei-intra-in-compania-unor-tari-din-africa-20056343?fbclid=IwAR0IvFvHNlbR1qiVAmMj5sJEg27egVVQNW4quX6yhorh0k4j2XETlyqPaH8
Cifre optimiste pentru PIB-ul României. Iarăși vom auzi ce lei suntem. Dar creșterea PIB nu rezolvă marile probleme economice anumite în timp (deficit bugetar, deficit comercial, locuri de muncă, etc.).
https://www.profit.ro/must-read/ultima-ora-fmi-urca-puternic-prognoza-de-crestere-pentru-economia-romaniei-in-2021-doar-spania-va-avea-un-avans-mai-mare-in-ue-20101940?fbclid=IwAR0XZdynON8ZpzUvcmqRfgjS0WAv9jHM06GFQS3pQ_wocAex--orRsU2gn4
Lumea nu a ieșit din actuala criză (economică și sanitară). România are nevoie de ani buni pentru echilibrare macroeconomică.
Analiștii economici văd la orizont o nouă criză, una alimentară. Criză care, azi, ar prinde România cu probleme: exportăm materie primă și importăm produse prelucrate.
https://www.digi24.ro/stiri/economie/digi-economic/criza-alimentara-la-care-omenirea-se-astepta-in-10-15-ani-vine-mai-devreme-economist-in-romania-nu-ne-asteapta-vremuri-foarte-bune-1489533?fbclid=IwAR3qZ50dk7eLjkJVg4WfMhLRzoB_US0cTsxG6JGc2fi4pB_dRGrcEr8zt8g
Mulți români ar vrea ca toți banii de la buget să meargă la pensii și salarii. Dar, dacă nu investești, prețul utilităților va crește, riscul accidentelor rutiere asemenea, calitatea serviciilor va scădea, etc.
Trebuie un echilibru între prezent și viitor (imediat sau pe termen lung). Investiții în infrastructură (educație, sănătate, transport) vor genera servicii publice mai bune și creștere economică sustenabilă.
Numai că politicienii români nu au răbdare ca ”tortul bugetar” să crească și îl împart înainte de vreme și chiar și anticipat.
https://economedia.ro/pretul-energiei-se-va-tripla-in-urmatorii-ani-pentru-consumatorii-romani-daca-nu-construim-noi-centrale-presedinte-ca-al-alro-slatina.html?fbclid=IwAR3XT6l7lJhoDJWC1r83Hv4_v_a0bWrpGbMZUWxec3gP6iC-trclGV-1f5k#.YHsXp-gzY2x
România postcomunistă are venituri reduse, dar cu toate acestea își permite facilități fiscale imense, majoritatea introduse atunci când economia traversa timpuri liniștite sau favorabile.
Reversul este evident: orice criză te prinde fără resurse de a interveni.
4,7% PIB facilități fiscale înseamnă 150% bugetul educației. 4,7% PIB înseamnă 17,5% din veniturile bugetare!
Ungurii sau polonezii, două repere din Est, au 10% PIB în plus la venituri. Cu aceste 10% PIB în plus s-ar putea onora legile privind finanțarea educației și sănătății, poate s-ar acoperi și ceva din infrastructură și ceva din pensiile mărite fără a avea resurse. Teoretic, doar. Practic, politicienii vor inventa alte cheltuieli electorale care să le aducă instant voturi.
https://cursdeguvernare.ro/cercul-vicios-facilitatile-fiscale-din-anii-buni-vs-ajutoarele-acordate-companiilor-in-anii-de-criza.html?fbclid=IwAR2Um24-R19stJ8F6R3OZ8ySkfW4LS6kO6MKkLSK4La_waG8SZrPwuHQ4ng
Ratingul de țară al României a rămas același (ultima treaptă înainte de junk), dar perspectiva este modificată la stabilă.
https://www.profit.ro/must-read/s-p-a-pastrat-calificativul-bbb-dar-a-modificat-perspectiva-la-stabila-pentru-romania-20121252?fbclid=IwAR1wz1vPu7IlW7UJld4Eiy3_rzXTsgpZoUnEn61FiUV2IM-_NHKTSiClehU
