Nud de iarnă

Schimbarea guvernului și rectificarea bugetară aduc realitatea la zi, nefardată, nemachiată. Un deficit bugetar de 4,4% PIB pentru anul curent, o depășire majoră a celui asumat de 2,76% PIB (sau față de limita de 3% PIB stabilită prin pactul fiscal).

Pentru mine, nici o surpriză, articolele anterioare stau mărturie în acest sens.

Deficitul bugetar 2019 a pornit cu 0,5% PIB aferent anului trecut, după părerea mea. Pe ultimele 12 luni, deficitul în statistici apărea a fi 4%. De fapt, deficitul cumulat al anilor 2018 și 2019 este 7%. Acceptarea realității unui deficit de 4% PIB, fără rostogolirea lui artificială pe anul 2020, cam asta pare a fi intenția guvernului minoritar.

Anul 2020 va fi și mai dificil, aplicarea legii pensiilor presupune un efort bugetar suplimentar de peste 2% PIB.

Deficite mai mare, înseamnă împrumuturi mai scumpe (scade credibilitatea României), împrumuturi care mănâncă din viitorul romanilor.

Și, deficitele ultimilor 3 ani au fost folosite exclusiv pentru creșterea salariilor și a pensiilor speciale; creșterea veniturilor bugetarilor și pensionarilor nu au venit din creșterea economica ci din tăierea investițiilor publice (școli, spitale, autostrăzi).

https://www.profit.ro/bloomberg/ultima-ora-deficitul-bugetar-de-anul-acesta-va-fi-revizuit-la-peste-4-19180164?fbclid=IwAR2J1FZ8UMmiEHNKUOLpFHcacU0lADI93VMweWrnlQ1Y0Qra_e_CBp6uEzA

România nu are un model corect de dezvoltare, arată economistul șef al BNR.

”Leviathanul de hârtie reprezintă o combinație între Leviathanul despotic și cel absent, combinație generată, pe de o parte, de lipsa dorinței din partea elitelor de a avea o societate civilă activă (vezi eforturile de a menține în starea de agricultură de subzistență o mare parte a populației), iar pe de altă parte, de dorința menținerii unor relații clientelare, în care „clienții” să poată fi ușor controlați.”.

https://cursdeguvernare.ro/valentin-lazea-leviathanul-de-hartie-modelul-de-stat-pe-care-l-construim.html?fbclid=IwAR3YlJCraytIheK6aC__QyLMMmFq0tZa23ryS_HH6wFY2tS2z9ehdUWjycw

Creșterea economică aterizează și oficial, după demiterea șefului Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. 

https://cursdeguvernare.ro/prima-prognoza-cnsp-dupa-demiterea-lui-ion-ghizdeanu-cresterea-economica-amendata-drastic-la-4.html?fbclid=IwAR0wgFUKPmGnZ8qKvqlxGTm94p1Ko-DCuJy3AFeGPnA1e_CACPEy2_l6cWM

”Nucleara” cu ceas este legea pensiilor; dar și 2020 este an electoral astfel încât populismul nu va permite revenirea la realitate.

Practic, PSD a dictat bugetele următorilor 3 ani (ani de aplicare a legii pensiilor, dar și a legii salarizării unitare).

Dacă salariile au fost mărite cu artificii financiare și cu amputarea investițiilor publice, resurse pentru creșterea (uriașă ca impact bugetar) NU EXISTĂ!

https://cursdeguvernare.ro/valentin-lazea-demonstratie-aritmetica-a-nesustenabilitatii-legii-pensiilor-nicaieri-in-europa-nu-exista-40-despre-orice-crestere-ar-fi-vorba.html?source=biziday&fbclid=IwAR2lC9Xa23SzwvbsDlLjpyBeJZSNs0k05v7m3TeV2mmGr_lCjchSHhu-j_c

Deși avem încasări minime la buget, lumea tot mai visează la reduceri de taxe fără a renunța la măriri de venituri. 

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-23517454-daianu-vehiculeaza-reduceri-taxe-lume-traim-trebuie-stopata-reducerea-taxe-bugetul-nu-poate-absorbi-socul-cresterii-pensiilor-din-2020.htm?fbclid=IwAR30CQhY6rcCLh3DMOsoHDfOa86nj6vpnzgxBPV6BZNasZG3FCh1vu2SIKQ

https://cursdeguvernare.ro/un-tabel-si-deficitul-la-10-luni-poate-ultimul-comunicat-sub-limita-de-3-pentru-cine-stie-cat-timp.html?fbclid=IwAR0_v4NeBNvHr8HoaTR3xEhNDXjA-f6ywLGoY5dfxSrC1Z7CvAihq_3S1jY

https://cursdeguvernare.ro/rectificarea-bugetara-deficit-de-43-din-pib-problemele-de-la-venituri-dilemele-de-la-cheltuieli.html?fbclid=IwAR26Jw4DeECZWEzhJj9vFyRMZcTZxXrTiMyLwsnuEQQG3s033F4RCIVwV6c

44 miliarde lei deficit pe anul 2019. Și trebuie ”inventate” alte sume: 24,8 miliarde lei în 2020, 51 miliarde lei în 2021 și 81 miliarde lei în 2022. 

Orice guvern evoluează până în anul 2023 la ”impuse”, abia din 2023 putând evolua la ”liber alese” (termeni din gimnastică).

Legea salarizării unitare s-a aplicat prin amputarea investițiilor publice (la 50% față de anii de criză!), prin taxe noi și artificii contabile. Pentru legea pensiilor, nu există soluții viabile. Nu cred să poată cineva să multiplice banii (precum pâinile și peștii în Biblie), nu pe termen scurt când nu ai generat plus-valoare economiei. Sau poate se va drumul tiparniței de bani (inflație de 2 cifre), dar știm din anii 90 cât de nociv este asta și cât de greu se revine.

Și, vin 2 rânduri de alegeri, orice guvern ar fi nu-și permite politic să deconteze asumarea realității că nu există, din păcate, nici pe departe, resurse pentru această lege.

https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/romania-bani-toata-lumea-economistii-cer-guvernului-proroge-legea-majoreaza-pensiile-presedintele-iohannis-premierul-orban-ridica-umeri-intr-luna-noul-ministru-finante-faca-rost-16-mld-lei-inchida-18624720?fbclid=IwAR0MVgVCi5pn44ZUVVG4gSdyMYuoqeYyOUlHWwF0GdkwPVupWba-BQ-qPoM

Cursdeguvernare enumeră 6 elemente bombă care au dus la acest deficit REAL de 4,4% PIB:

1. Guvernul a decis plata restanțelor de 4 miliarde ale statului la TVA de rambursat;

2. Guvernul a decis plata facturilor restante la investițiile locale executate: 1,8 miliarde de lei;

3. Guvernul a decis plata concediilor medicale neplătite de stat de ani de zile: 1,2 miliarde;

4. Din finanțarea creșterii pensiilor lipseau 2,2 miliarde de lei: pentru luna decembrie nici nu era prevăzută cheltuiala în buget;

5. Guvernul a decis plata drepturilor câștigate în instanță împotriva statului;

6. ”Gaura” bugetară a anului 2019 cu care România a intrat încă din prima zi a anului 2019.

https://cursdeguvernare.ro/cele-6-bombe-care-au-aruncat-in-aer-deficitul-pe-ultima-suta-de-metri.html?fbclid=IwAR14nkiy2P4u32UFhkWWToSIQfMN_w4f5NhnsYpzpcfurG_B8YyBsN4AoCc

Ce urmează vom vedea, dar nu sună bine. Ca în Biblie, urmează ”cei șapte ani ai vacilor slabe”. Istorie biblică din care nu vrem să învățăm, oricât de recentă ar fi o experiență similară.

https://www.zf.ro/opinii/ati-pus-ceva-deoparte-ati-umplut-hambarele-se-reintorc-cei-sapte-ani-ai-vacilor-slabe-18635189?fbclid=IwAR2Zn1ktKS1h1XhPHhghACjJ3N01knlC0_-qG002TJKKXQdp9lESzx2dqoY

Dacă bogăția unei țări s-ar fi redus doar la bogățiile naturale, ținutul acesta românesc (de la a cărei unire nu sunt decât 101 ani) ar fi aparținut uneia dintre cele mai bogate țări europene. Chestia asta era valabilă până la un punct acum 500 de ani; de atunci au trecut multe revoluții tehnologice astfel încât altele sunt astăzi ingredientele unei țări bogate. De exemplu, Japonia este una din puterile economice ale lumii, dar toate resursele minerale și le importa. Cred că primul ingredient al bogăției unei tari este resursa umană (atât plus-valoarea adăugată prin inteligență, cât și modul de organizare față de muncă, societate, viață în general). Inteligența nu ne lipsește, la mentalități mai este mult de lucrat, dar din păcate nu ne prea acceptăm defectele, iar la schimbări profunde, interioare, de substanță, suntem refractari. Testele PISA nu măsoară câtă carte învață elevii, dar ne spun ce inadecvat vieții este sistemul de educație românească.


https://www.g4media.ro/analiza-ritmul-de-crestere-a-pensiilor-va-fi-anul-viitor-mai-mare-decat-cel-al-salariilor-raportat-la-2006-este-un-dezechilibru-care-necesita-o-revizuire-fundamentala.html

Populismul continuă să facă furori asupra bugetului de stat: dublarea alocațiilor și reducerea TVA cu 3% sunt proiecte care prind viteză. Impact: 6 miliarde lei + 11,8 miliarde lei=17,8 miliarde lei. Prin urmare, deficitul proiectat de 3,59% PIB (oricum prea optimist) va crește la 5,17% PIB.
https://www.digi24.ro/stiri/economie/finante-economie/citu-la-digi24-cu-alocatii-marite-si-reducerea-tva-deficitul-ar-ajunge-la-5-politicieni-iresponsabili-arunca-tara-in-haos-1233265?fbclid=IwAR10yTEtJj9Qopt9NoU250O7GaAPsXgVnVCLdMBWgIXECpTdzoKjaZLfUfU

România are începute multe proiecte de investiții publice. Suma necesară pentru finalizarea acestora este de 132,1 miliarde lei. Suma folosită anul acesta pentru investiții publice a fost de 8,1 miliarde lei. În câți ani vor fi terminate aceste proiecte? Sigur, PIB-ul va creste an de an, dar și alte noi proiecte vor apărea.

România este țara lucrurilor începute și neterminate.

Și nu doar atât, Romania este țara care nu are bani să-și plătească datoriile dar face altele noi. Ma refer la faptul că parlamentul României a adoptat legea pensiilor pentru care nu există bani (guvernul spune ca o va aplica și deficitul va ajunge la 3,56% PIB în anul 2020). Suma necesară în anul 2020 este de 24,8 miliarde lei. Și mai sunt și alte sume prevazute pentru bugetari. Și ce se face în parlament? S-a eliminat supra-acciza pe carburanți, se dorește dublarea pensiilor și reducerea TVA cu 3%. Ultimele două înseamnă alte 17,8 miliarde lei (plus 6 miliarde la cheltuieli și minus 11,8 miliarde la venituri).

Nota de plată vine după alegeri, în anul 2021. Și noi toți vom plăti acest populism.

Foarfecă arc peste timp(uri)

Avem un nou guvern, la câteva zile distanță de primul tur al alegerilor prezidențiale.

Să facem o scurtă retrospectivă a ultimilor 19 ani:

- Guvern Tăriceanu, cu boom economic (imobiliar) în care România a beneficiat de aderarea la NATO și UE, care a adus mulți bani aici pentru că existau randamente înalte de profit, mai ales pentru speculații imobiliare; au crescut pensiile, salariile, dar venind criza, guvernul PNL a tăiat (nu a mai aplicat creșterea cu 50% a salariilor din învățământ); deși banii au curs, nu s-au construit autostrăzi și nu s-a pregătit absorbția fondurilor europene; 

- Guvernul Boc a traversat criza și a tăiat salarii, a crescut taxe, dar nu a tăiat investițiile publice (școli, spitale, autostrăzi);

- Guvernele PSD ce au urmat crizei au mărit veniturile (salarii și pensii), au redus taxele (cele pe consum, gen TVA, nu cele pe muncă), dar au amputat investițiile publice și au introdus alte taxe: supra-acciza pe combustibili (care a condus la mai puțini km de autostradă construiți), taxa pe stâlp, confiscarea banilor de investiții ale companiilor energetice, reducerea alocărilor la pilonul 2 de pensii (blocate la 3,75% deși legea prevedea ajungerea la 6%); toate acestea sunt de fapt tot tăieri și pe ele s-au bazat creșterile de salarii și pensii speciale din ultimii ani, pe ele și nu pe clamata creștere economică (de fapt creștere de PIB).

Prin urmare, chiar și-n boom economic, mai adevărat (dar inconsistent) sau boom dopat (precum în ultimii 4 ani), toate guvernele au recurs la TĂIERI, chiar dacă uneori au fost directe, alteori prin neaplicarea legii (de ex. legea educației prevede 6% PIB, dar ultimele guverne s-au oprit la 3% PIB cheltuiți), alteori prin noi impozite, alteori prin inflație (taxă mascată).

Legea pensiilor seamănă cu vânzarea pielii ursului din pădure, adică, nu există venituri prezente și viitoare pentru aplicarea ei. În 2020, salariile și pensiile vor însuma 100% veniturile bugetare, dar statul mai are și cheltuieli de funcționare, ar trebui să mai facă și ceva investiții. Aplicarea legii salarizării unitare s-a realizat prin tăieri de investiții (jumătate față de anul 2011, an de criză economică!) și taxe noi (unele mascate). România avea nevoie de o perioadă de timp să-și revină, dar legea pensiilor o scufundă adânc.

Să nu uităm că suntem aici pentru că avem încasări de paradis fiscal (taxe foarte mici, pe consum, dar mai ales pe proprietate!), dar avem pretenții de salarii și pensii mult peste posibilități. Avem încasări mici pentru că guvernanții nu au vrut să reformeze ANAF-ul (am abandonat reforma care bulgarilor le-a adus un plus de 3% PIB).

O Românie care ar vrea să spargă bariera decalajului economic istoric ar trebui să investească masiv în educație și infrastructură. 10% PIB pentru educație (una adaptată pieții, una neviciată de fabricile de diplome; în plus, o educație civică care să schimbe fundamental mentalitatea românilor, căci fără a ne schimba nu vom reuși). Infrastructură (școli, spitale, autostrăzi) care să aducă alte investiții private (străine în principal); aceste investiții vor genera locuri de muncă supra-calificate, mult mai bine plătite. Pe acest drum au mers cândva și Japonia și Coreea de Sud, de exemplu.

România trebuie să-și construiască un viitor solid, sustenabil, nu doar baloane de săpun sau foc de paie (coafarea statistică a unor cifre gen PIB sau evoluții ale veniturilor în dinți de ferăstrău).

Premierul Orban a fost ”optimist” când a anunțat o ”gaură” de 11 miliarde lei; de fapt ”gaura” este dublă, mai exact 21,7 miliarde lei!!! Da, asta în condițiile tăierii de cheltuieli de capital în trimestrul 3 (minus 4,2 miliarde lei investiții finanțate de la buget); tot minus 5,2 miliarde lei mai puțin la fonduri europene. Și anul 2019 este soft față de ceea ce urmează.

https://cursdeguvernare.ro/documente-mfp-executia-dupa-t3-adevarata-gaura-de-la-buget-este-de-217-mld-de-lei.html?fbclid=IwAR3A4ghcRPebeYb6sX2aF5uNPD32CQNj4_PiPfG9h1bfxMPuwM1xADlIHOQ

Zori de criză

Deficitul bugetar pe 9 luni 2019 este de 2,62% PIB (1,77% PIB era în perioada similară a anului trecut). Nici o surpriză, căci, așa cum am scris anterior, anul a început din prima zi cu deficit de 0,5% PIB (rambursări de TVA și plăți amânate aferente anului 2018).

Pe ultimele 12 luni, deficitul bugetar este de 4% PIB (iar în anualizarea datelor pe 9 luni se ajunge la un deficit de 4,5% PIB).

Deficitul de 3% PIB ar fi putut fi zero dacă România urma Bulgaria în modernizarea ANAF cu bani europeni (noi am abandonat proiectul).

https://www.zf.ro/eveniment/bugetul-9-luni-deficitul-bugetar-ajuns-2-62-pib-greu-tinut-limita-3-ionut-dumitru-raiffeisen-bank-nevoie-masuri-corectie-derapam-foarte-tare-derapajul-clar-18519585

Deficitul anului 2019 seamănă cu cel din anul 2011 (an de criză economică).

https://www.profit.ro/stiri/economie/grafice-avertisment-ing-bank-deficitul-bugetar-va-depasi-limita-admisa-de-ue-deteriorarea-finantelor-publice-accelereaza-niveluri-nemaivazute-din-2010-incep-sa-apara-semne-de-oboseala-19156540

Și viitorul nu sună bine, urmează majorările masive ale pensiilor care pot duce la deficite uriașe în viitorii ani (7% în 2022 spune Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal).
https://www.profit.ro/insider/fiscalitate/daniel-daianu-consiliul-fiscal-cresterea-pensiilor-dupa-calendar-duce-deficitul-bugetar-la-4-din-pib-in-2020-si-7-in-2022-am-sentimentul-ca-nu-exista-un-simt-al-proportiilor-19156976

https://cursdeguvernare.ro/situatia-financiara-la-care-se-asteapta-economistii-si-bancherii-pe-final-de-an.html

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-23458663-daniel-daianu-nu-suntem-marginea-prapastiei-dar-nu-exista-simtul-proportiilor-nu-putem-incadra-deficit-sunt-pentru-salarii-pensii-marite-dar-uitam-bugete-alte-tari.htm


Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR spune că România se aproprie de o recesiune economică mai gravă decât cea din anul 2008.

”“Curba randamentelor e inversată. De câte ori s-a inversat din 61 încoace, de atâtea ori a apărut o recesiune. După inversare a mai durat maxim 22 de luni până la recesiune”, arată Croitoru. Acest lucru înseamnă că piața cere dobânzi mai mari pentru titlurile de stat pe termen scurt decât pentru cele pe termen lung, deși în mod firesc împrumuturile pe termen lung ar trebui să aibă randamente mai mari.”

Adunând salariile și pensiile ajungem la 80% din veniturile anului 2018 și 95% din veniturile anului 2019. Complet nesustenabil!!

https://www.profit.ro/stiri/economie/lucian-croitoru-ne-apropiem-de-o-recesiune-si-mai-rea-decat-cea-din-2008-in-romania-cheltuielile-cu-salariile-si-asistenta-sociala-ajung-la-95-din-venituri-in-2019-peste-cele-din-boom-ul-precedent-19156583

Pe scurt, deficitul bugetar este tot mai mare, recesiunea tot mai aproape. În ultimii ani au fost mărite pensiile speciale și salariile bugetarilor nu din creșterea economică ci din amputarea investițiilor publice (școli, spitale, autostrăzi). Și nu oricât ci 2,5% PIB (raportat la anul 2011, an de criză). Prin urmare, ne-am împrumutat în ultimii ani pentru pensii și salarii (când de regulă ne împrumutam pentru infrastructură). De fapt, de la integrarea europeană am început să tăiem investițiile publice compensându-le cu fondurile europene. Adică, UE ne dă fonduri pentru dezvoltare, iar noi le-am deturnat spre pensii și salarii.

Una din principalele probleme ale României: încasări de paradis fiscal, dar pretenții de stat social. Asta pentru ca guvernanții nu au dorit reformarea ANAF (Bulgaria a mers până la capăt și are aproape 3% PIB în plus!).

https://www.zf.ro/eveniment/romania-la-coada-clasamentului-european-in-privinta-veniturilor-bugetare-din-taxe-si-contributii-sociale-18519718

În eventualitatea unei recesiuni, necesarul de finanțare este de 4 ori mai mare decât în anul 2009, spune analistul economic Iancu Guda.
Oare cât o mai fi bufferul constituit la Ministerul de finanțe.
https://www.zf.ro/eveniment/pericolul-care-pandeste-tacit-romania-daca-intram-in-recesiune-nevoia-de-finantare-este-de-4-ori-mai-mare-decat-in-2009-18526051

Deficit bugetar pe 9 luni 2019 este de 5 ori mai mare decât în perioada similară 2016 (așa-zisul guvern ”zero”, cel care și-a permis în T3 2016 să facă plăți anticipate aferente anului (și guvernului) următor).
Cât despre construcții de anvergură, deviza guvernului a fost ”totul pentru salarii și pensii speciale”, tot mai puțin pentru viitor (investiții în infrastructură: școli, spitale, autostrăzi).


https://cursdeguvernare.ro/reteta-cum-iti-majorezi-deficitul-de-5-ori-in-3-ani-fara-sa-construiesti-nimic-de-anvergura.html?fbclid=IwAR1PhtpQsX6omXTCO9U_lGtcsTkd0hIAoXU3CltrqQF3t17YBz_1YKUhUR0

https://newsweek.ro/economie/guvernul-dancila-nu-a-mai-rambursat-tva-firmelor-din-martie-aprilie?fbclid=IwAR12eotjr0ULMcHYMuUQUxI4LV19vfBQ_FhrQ9i4dSaybYLoF-PKLHcsh3Y

De vreo 10 ani scriu aici cum ar putea România să spargă bariera de dezvoltare și să anuleze decalajul economic istoric față de Vest. Din păcate, toate guvernele post-decembriste, fie ele PSD sau PNL s-au redus doar la creșteri salariale din pix. Calea este alta: investiții în infrastructură care să aducă investiții străine care să necesite forță de muncă înalt calificată pentru care învățământul românesc ar trebui să pregătească cu adevarat specialiști.

Prin plus-valoarea adăugată în educație, înaltă tehnologie, România își poate depăși limitele actuale.

România a redus investițiile în infrastructură de la 4,95% PIB în 2011 (an de criză) la 2,45% PIB în 2018 (an de boom economic).

România cheltuie 3% PIB pentru educație, deși legea cere 6% PIB!

”Credința, desprinsă parcă din tehnicile woodoo, că poți să crești salariile prin legi, nu prin investiții care să crească productivitatea, este similară cu încrederea că poți să lungești o pătură dacă tai o bucata de la un capăt și o cosi la celălalt capăt.”

http://www.ziare.com/locuri-de-munca/piata-muncii/contrarevolutia-de-la-bucuresti-in-anul-2020-romania-va-avea-o-economie-de-anii-90-1583866

Pensii și rente

Că Sistemul Public de Pensii este un sistem piramidal, un Caritas, probabil că știu azi tot mai mulți oameni. Dar dimensiunile lui sunt șocante.

Am făcut câteva calcule orientative, nu foarte exacte, dar totuși destul de sugestive ca raport între pensiile simple și pensiile speciale. 

Se spune că sistemul public de pensii are la baza solidaritatea socială, adică salariații de azi plătesc pensiile pensionarilor de azi.

În calculele mele am luat în considerare pentru cele doua categorii nivelul salariilor (implicit al contribuțiilor la pensie), stagiul de cotizare, speranța de viață și cuantumul celor doua pensii (normală, respectiv specială) raportate la salariile fiecăruia în parte. Singurul aspect de care am făcut abstracție este inflația.

Pensionarii normali au 45 de ani de activitate, ies la pensie la 65 de ani și mai au speranța de viață de 75 ani; în acești 10 ani de pensie ei recuperează doar 44,44% din cât au contribuit, deci nici jumătate. Practic, fiecare pensionar ieșit la vârsta de 65 ani ar trebui să mai traiască 25 de ani pentru a recupera integral suma cu care a contribuit în întreaga lui activitate, deci trebuie să atingă vârsta de 90 ani.

Pensionarii speciali ies la pensie cam după 25 ani de activitate și au speranța de viață de 85 ani. Salariile acestora sunt de 2,5 ori mai mai mari decât media celorlalți lucrători, iar pensiile speciale de 6 ori mai mari decât salariile lor (uneori mai mici, dar alteori mai mari, 6 fiind o estimare medie). Prin urmare, pensionarii speciali primesc pensie o perioada de 45 ani, o sumă cumulată de 38,4 ori mai mare decât contribuția cumulata! Practic, contribuția reală la pensie este consumata după 12 luni și 2 săptămâni!

Sigur, sunt calcule orientative, dar demonstrația este neechivocă.

Cei cu salarii mici, cu ani mai mulți de muncă, cu speranța de viață mai mică susțin pe cei cu salarii mai mari, cu ani mai puțini de muncă și cu speranța de viață mai mare. Curat SOLIDARITATE SOCIALĂ!

Pensiile nu vin din cer, cineva produce banii care le susțin. Când unii iau mai mult (MULT MAI MULT!) decât au contribuit, banii le vin în detrimentul altora care primesc mai puțin decât merită și le mai vin din banii generațiilor viitoare (prin tăierea investițiilor publice).

Degringoladă

Mulți mai pleacă încă după fentă, deși au experiența ultimilor 30 de ani; totuși, mulți se lasă (se)duși de vorbele politicienilor.

Educația este prioritate. Execuția pe semestrul I a fost de 46%. Măsura: tăiere 1,03 miliarde lei.

Fondurile europene sunt prioritare, nu? Execuția pe semestrul I a fost de 18%. Măsura: iar tăiere, 681,9 milioane lei.

Transporturile sunt prioritare, nu? Execuția după semestrul I este de 28,5%. Măsura iar tăiere, 128,8 milioane lei.

Agricultura este prioritate, nu? Execuția pe semestrul I este de 34%. Măsura? Nici o surpriză, tot tăiere, 310,4 milioane lei.

Și exemplele pot continua. Nu contează ce se declamă, ce se votează în Parlament (autostrada Moldovei) sau se adoptă în CSAT (autostrada Ploiești-Brașov), etc. Banii nu se cheltuie pentru ceea ce se declară cu emfază.

Rectificarea, umflă PIB-ul din pix, dar cifrele nu ies și atunci apar taxe noi (pe tutun, băuturi răcoritoare, taxa bancară, etc.) și reduceri de cheltuieli (transport elevi, studenți, programul rechizite pentru copii, etc.).

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-23299975-proiectul-rectificarii-bugetare-deficitul-bugetar-mentine-veniturile-cresc-optimist-3-75-miliarde-lei-iar-cheltuielile-speram-nu-urce-mai-mult-3-95-miliarde-lei.htm?fbclid=IwAR3-ivn4q0lsiUhNa2WR089AcJJpcyFaUxLYnN_Iyli-Rc-v3itccphe9vM

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/deficitul-bugetar-a-ajuns-la-20-miliarde-de-lei-pentru-primele-6-luni-1-94-din-pib-19075360?source=biziday&fbclid=IwAR1egQY4ZX8p5-LWmfUbmsIamm8Ttt_b9XfLaHIBYdWS774tL4sUpJzBZJI

https://cursdeguvernare.ro/socoteala-pe-s1-minusul-de-20-de-miliarde-de-lei-la-jumatatea-anului-lasa-un-spatiu-de-doar-85-miliarde-lei-in-a-doua-jumatate-pentru-incadrarea-in-deficitul-bugetar-final.html?fbclid=IwAR1e8YgFCpTpDJ845pbhUk7cPkP_P2olHGNdDUvuiIPx4u_a4gMDm3ikBh0

https://psnews.ro/suma-tuturor-crizelor-301626/?fbclid=IwAR0_bZDUleDkzfCF-6MFgTk59ZSkXqsl_nQpnWY5L6J7m0OiMZ070uQsbrU

https://www.zf.ro/eveniment/economia-la-jumatatea-anului-2019-deficitul-bugetar-la-sase-luni-este-la-cel-mai-inalt-nivel-de-la-criza-incoace-finantele-pun-taxe-noi-dar-economistii-cred-ca-ele-nu-sunt-de-ajuns-18259858?fbclid=IwAR0_PVuM57yiKFGeeVd6qKHUvCnJ59_SogAdTIy7qGDMVxU47LzRegySQ14

Golgota si Fata Morgana

După ce a fost demonizat ca inamicul public nr. 1, guvernatorul șef al BNR este susținut de aceeași critici pentru încă un mandat. Se pare că toată campania a fost de fapt o invitație la negociere; iar acum negocierea a reușit. Ce a cedat Isărescu? Eu cred că, în primul rând, o politică monetară laxă (a se citi: turat la maxim tiparnița de bani). Coincidența cu legea pensiilor spune totul. Pe scurt, legea pensiilor nu se poate aplica fără tipărirea de bani. Iar inflația aferentă va mușca adânc din veniturile tuturor. Pentru o asemenea (capod)Operă, acești guvernanți ar trebui lăsați să o aplice până la capăt (2022). Vreau și eu desigur, pensii mai mari, salarii mai mari la toată lumea (nu doar la bugetari), vreau doar să fie sustenabile, vreau să nu taie din viitorul acestui popor sau chiar din prezent prin amputarea construcțiilor de spitale, școli, autostrăzi, prin nerepararea podurilor care stau să pice, prin nemenținerea funcțională a sistemului energetic. Da, pensiile sunt mici, mai mici decât s-a contribuit pentru ele, dar soluția trebuie să vina din creșterea reală a economiei, din eliminarea pensiilor speciale (sau impozitarea masivă a acestora), ori aici guvernanții procedează taman invers. Fără o tiparniță de bani, dublarea pensiilor seamăna cu dublarea din 2008 a salariilor profesorilor. Guvernul nu dă banii de la el niciodată, el doar redistribuie ceea ce produc cetățenii activi.

http://www.ziare.com/pensii/legea-pensiilor/gradina-maicii-domnului-in-faliment-olguta-castiga-repriza-de-catfight-cu-aritmetica-1567213

De ce nu sunt bani pentru aplicarea Legii Pensiilor?
Nu este pentru că ar exista acești bani, că s-ar produce acești bani, dar cârcotașii nu vor să-i dea. Pur și simplu, nu permite aritmetica și politica.
Să mă explic.
Pilonul 1 de pensii nu este un sistem de pensii cu acumulare, adică banii intră (din contribuțiile salariaților) și ies în același timp (plățile pensiilor curente). Acesta o schemă piramidală Ponzi (gen Caritas) care depinde de demografia și economia unei societăți.
Până în 1990, peste 2 salariați țineau un pensionar (o piramidă cu baza jos); astăzi, numărul pensionarilor l-a depășit pe cel al salariaților (piramidă inversată). Cu toate că au fost dublate (față de 1989) contribuțiile pentru pensii, aritmetic, bugetul pensiilor nu se închide. Până de curând, deficitul fondului de pensii era de 40%, adică era nevoie de echilibrare de la bugetul de stat (tăind din dezvoltare, din modernizarea țării). După transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, printr-o mutare a banilor, s-a redus acest deficit la bugetul de pensii, dar s-au luat banii din bugetele administrațiilor locale. Este ca atunci când ai o plapumă și nu ajunge, ai acoperit fondul de pensii dar ai descoperit bugetul administrațiilor locale!
România ultimilor 3 ani, deja a experimentat o lege a salarizării bugetare. Creșterea salariilor bugetarilor (fără a fi precedată de o minimă reformă) nu s-a realizat din trâmbițata creștere economică. Sumele au venit din următoarele surse:
-  reducerea investițiilor publice în școli, spitale, autostrăzi (aceste sunt la jumătate în % PIB față de anul 2011 (an de criză economică!);
- prin ”extragerea” de sume aferente funcționării sistemului energetic (cu consecințe în timp)
Bugetul (mai ales cel pe 2018) s-a închis la limită, dar cu mari artificii bugetare (despre care am mai vorbit).
Pensiile sunt mici, mai mici decât s-a contribuit pentru ele. Aritmetic nu închid nici acum (chiar și cu mutarea ”plapumii”). Pentru a crește, este nevoie să crească economia, să se inverseze piramida (așa cum este acum cu baza mică se îndreaptă spre strivire, prăbușire). Asta presupune mai multe locuri de muncă (multe distruse de incompetența sau reaua voință a politicului, prin politicile economice ale ultimilor 30 de ani).
Tot politicul risipește resursele acestei țări inventând falși beneficiari (pensiile speciale care consumă aproape 2 miliarde de euro pe ani). Și exemplele pot continua.
Pentru anul 2018 s-a raportat o creștere de PIB de 4,1%, dar PIB-ul în euro a scăzut! Se poate spune că avem creștere economică? Și calitativ creșterea vine din consum și din stocuri (!?), deci este o creștere din inflație și pix. Iar tendința se accentuează în 2019!

Dacă mă gândesc mai bine, deficitul bugetar nu este atât de mare, căci a pornit deja cu +0,4% PIB, care nu au fost incluși în deficitul anului trecut (pentru a forța încadrarea în 3% PIB deficit bugetar). Acum 3 ani, guvernul zis ”zero” a procedat invers, făcând plați în avans pentru anul 2017.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/deficitul-bugetar-pentru-primele-5-luni-este-aproape-dublu-fata-de-anul-trecut-guvernul-a-cheltuit-cu-peste-10-mai-multi-bani-decat-a-strans-din-taxe-si-impozite-19048920?fbclid=IwAR3VlnDN8DLvn3AM5yiJS0SppD7At3cy-fYUEvgbyciVDg2PWfdHSh1MX0Y

https://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/242355/iancu-guda-de-ce-nu-pot-fi-marite-pensiile-asa-cum-prevede-noua-lege.html

Deficitul si realitatea

Guvernul a raportat pentru 2018 un deficit bugetar de 2,88% PIB. Adică, venituri de 295,1 mld lei, cheltuieli de 322,4 mld lei, la un PIB de 940,477 mld lei (urmare a unei creșteri economice de 4,1% PIB).

Cum am arătat anterior, aceste date ascund multe artificii bugetare. Câteva exemple și impactul lor:

- 1,5 mld lei (amânarea plății pensiilor din decembrie 2018 spre ianuarie 2019);

- 2,6 mld lei (din recunoașterea de UE, prin comisarul european Corina Crețu, a unor cheltuieli anteriore);

- 5,2 mld lei (venituri nefiscale, de la firmele din domeniul energetic);

- 0,5 mld lei (amânare rambursare TVA-ului aferent lunii decembrie).

Suma acestor câteva artificii face 9,8 mld lei.

Prin urmare, veniturile reale sunt 285,3 mld lei.

PIB-ul pe 2018 a fost și el mărit artificial prin capitolul ”stocuri” (70% din creștere economică!); prin urmare creșterea reală ar fi de doar 2,9% PIB.

Prin urmare, estimez PIB 2018 ca fiind 929,6 mld lei.

În consecință, deficitul bugetar devine 3,99% PIB.

Asta în condițiile în care investițiile publice (fără fonduri UE) sunt la jumătate față de anul 2011 (an de criză economică), cu toate că au crescut alocările pentru apărare (departe de cele 2% declamate ca angajament politic).

Menționez, că România ar trebui să respecte limita de 1% PIB deficit structural.

https://cursdeguvernare.ro/comisia-confirma-deficitul-bugetar-al-romaniei-e-33-din-pib-pe-metodologia-esa-cea-care-conteaaza-la-procedura-de-deficit-excesiv.html
https://cursdeguvernare.ro/coboara-investitiile-straine-tin-pasul-cu-investitiile-publice-de-la-spectacolul-legilor-bugetelor-la-tristetea-din-executiile-bugetare.html

Dacă excludem fondurile europene (care au o evoluție inconstantă pe perioada unui ciclu), ajungem la 4,95% PIB fonduri cheltuite în 2011 (an de criză economică) și doar 2,45% PIB fonduri cheltuite de guvern în 2017 (an de boom economic!).

https://cursdeguvernare.ro/analiza-cum-s-produs-minunea-deficitului-bugetar-de-288-pe-2018.html
https://cursdeguvernare.ro/guvernul-oprit-fine-masina-de-masluit-indicatorii-cum-functionat-aceasta.html?fbclid=IwAR226E-fF9_69jg_ZgdKyNPRQK50s_n0lPAlp7kpa3GTL4vzpPup6---iBU
https://cursdeguvernare.ro/70-din-cresterea-economica-pe-primele-trei-trimestre-din-2018-prin-cresterea-stocurilor-schimburile-externe-au-tras-jos-pib-cu-16-puncte-procentuale.html

Caritas socialist

Există o vorbă a lui Margaret Thatcher care spune că ”socialismul nu durează decât până când se termină banii altora”.

Nici o surpriză că (re)apar semnele că bugetul va intra în colaps în trimestrul 4 din 2019. Din start bugetul a fost astfel construit, dar se miză pe ceva efecte ale OUG 114. 

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/document-fost-ministru-acuza-teodorovici-a-trimis-in-tara-o-notificare-prin-care-cere-reducerea-numarului-de-angajati-si-sau-reducerea-cuantumului-unor-drepturi-salariale-19030013

De fapt, din 2017 încoace avem aceeași poveste. Un veritabil Caritas. Se aruncă cu creșteri salariale, cu pensii speciale, dar banii nu vin din creșterea economică ci din alte direcții: tăierea investițiilor, sume ”extrase” din sectorul energetic, din împrumuturi externe tot mai mari și mai scumpe. Când cifrele nu ies se utilizează artificii contabile gen ”umflarea” deflatorului (deși ni se ”vinde” o inflație mai mică), din raportări de încasări ”false” de la bugetul UE, din ciudate și mari stocuri care umflă artificial PIB-ul, din amânarea unor plăți de TVA pentru a închide bugetul la final de an, din mutarea deficitului dinspre centru spre administrațiile locale. Cum ”naționalizarea” mascată a pilonului 2 s-a poticnit, cum OUG 114 a făcut pași înapoi, se pare că guvernul este tot mai constrâns bugetar, deși a pasat tot mai multe sarcini (fără bani) administrațiilor locale.

Primăria cea mai bogată (a capitalei) se declară în posibil faliment, după ce a risipit resurse financiare nemăsurate pentru orice posibil, de la înființare de societăți municipale până la vouchere cadou.

https://www.zf.ro/eveniment/este-primaria-generala-a-bucurestiului-in-prag-de-faliment-unde-este-adevarul-daca-bugetul-de-venituri-a-fost-fixat-in-2019-la-1-4-mld-euro-fata-de-900-mil-euro-in-2018-18164488

Economia aterizează (coboară ritmul de creștere), probabil, chiar fără apariția unor turbulențe externe, se îndreptă spre recesiune. Până atunci însă, avem o bombă bugetară amorsată. Premierul în funcție recunoaște acum ceea ce știam cu toții, că acest buget a fost făcut fără consultarea premierului.

https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/semne-de-intrebare-privind-nivelul-cheltuielilor-de-personal-pentru-bugetari-in-trimestrul-iv-2019-18166117

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/document-in-guvern-palatul-victoria-a-pregatit-taieri-de-cheltuieli-amplu-proces-de-analiza-a-costurilor-la-nivel-de-ministere-si-alte-institutii-cu-termen-final-luna-viitoare-19030438
https://www.g4media.ro/guvernul-incepe-ingineriile-financiare-pentru-plata-salariilor-majorarile-personalului-auxiliar-din-spitale-vor-fi-platite-de-casa-de-asigurari-nu-de-ministerul-sanatatii.html?fbclid=IwAR2FkxtfqtUx74CA206sL1CJLh3sWHqxfFARO3FV2RW9k2KGuyBj5EQ6xaI
https://psnews.ro/a-vazut-asta-cineva-cum-tocmai-a-semnalat-strident-economia-ca-incetineste-brusc-291356/?fbclid=IwAR2VgjnVpEanwR56WD6py1yXlHNxVlfmQUnQ5TT4jkXfzyU7qPNYLHpknLg

Bugețel

Excedent ”intrat la apa” comparativ cu anul trecut, cu toate ca nu avem un buget 2019 (deci cheltuielile sunt reduse).

https://www.economica.net/excedent-bugetar-in-scadere-la-0-07prc-din-pib-dupa-prima-luna-din-acest-an_165350.html?fbclid=IwAR2uTVmpzK3bPlU-VuQrWvrDZAXIM8jzFyTLjK8qtkh9q6aarO-C-axSi9U

„Care e miza amânării Bugetului pe 2019:

simplu spus, nu sunt bani, iar fiecare lună de amânare înseamnă funcționare după bugetul corespunzător din 2018 și blocarea oricărei decizii financiare în instituțiile statului. Adică, amânarea creșterilor de cheltuieli prevăzute în Bugetul pe anul 2019.”

Bugetul trebuia sa fie gata la 1 noiembrie, dar a fost adoptat in guvern abia pe 8 februarie. Orice zi/saptamana/luna de amanare convine Guvernului caci executia se va face la nivelul cheltuielilor de anul trecut.

Chiar și asa, excedentul pe ianuarie este de doar 0,07% PIB (în 2018 fusese de 0,21% PIB).

http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-bugetul-si-vitamina-d-de-la-diversiune.html?fbclid=IwAR0xLTff1v_AbxuYNX4uIsjCoJJmno1dvOmHF9D6Rh1GXl-kobKtozB3ljc

Apare ca o consecință normală faptul că excedentul din ianuarie 2019 să fie de 5 ori mai mic decât excedentul din ianuarie 2017. Asta deoarece la final de 2016 s-au făcut plăti anticipate pentru 2017; la final de 2018 s-au amânat plăti pentru 2019.

http://cursdeguvernare.ro/excedentul-bugetar-traditional-din-ianuarie-de-3-ori-mai-mic-decat-2018-si-de-5-ori-mai-mic-decat-2017.html


https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/ultima-ora-oficial-consumatorii-casnici-vor-suporta-integral-achitarea-contributiei-de-2-pe-cifra-de-afaceri-a-companiilor-distribuitoare-de-energie-18912462?fbclid=IwAR2m762GdUrxWnur0ZIZgQnEO1K7AGXyFr6Fzzb2otudOUxNoHJuXfJk5So
http://www.ziare.com/preturi/curent/a-aparut-un-ordin-care-scumpeste-curentul-la-o-zi-dupa-ce-anre-a-anuntat-inghetarea-preturilor-pentru-trei-ani-1551399

https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/romania-a-primit-de-la-uniunea-europeana-4-4-mld-euro-in-2018-dar-doar-1-4-mld-euro-din-aceasta-suma-inseamna-fondurile-de-dezvoltare-17885811?fbclid=IwAR2t-FrqImCGQHwAJpW85o8Pims7B_kCJX62HmMcdlvb8LMQGPKdAVxCZo8

http://www.raducraciun.ro/urmatorul-guvern-va-fi-unul-de-sacrificiu/?fbclid=IwAR0uyXXcn8KkSYiFBfM1cpn-w0q4ZaIPS6L10J58lZYN4TwJ5DASeE5UFkA
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/romania-are-cel-mai-mare-deficit-bugetar-din-ue-raportat-la-veniturile-guvernului-statul-cheltuieste-cu-aproape-10-mai-mult-decat-incaseaza-18911018?fbclid=IwAR0G3K0IWb_adx3ly-hAktwdgx2E3NeCFcNAVZFBN_NVa6PpPUtF0dZfMlI

Buget târziu

Artificii bugetare. PIB-ul anului 2018 a fost umflat pe stocuri (ca în anii 93-96). Și când creșterea asta nu ajută suficient, atunci se folosește ”cifra de aur” - deflatorul prețurilor, un indicator al inflației. În proiectul de buget 2019, creșterea PIB-ului este supraestimată, iar creșterea inflației subestimată. Guvernul are nevoie în anul 2019 de o inflație cât mai mare, dar și de noi taxe. Dacă vrea să aplice legea pensiilor are nevoie de o tiparniță de bani (BNR).
Sapă, sapă guvernul și mai extrage niște bani (nu puțini) din economie.
A trecut centenarul si unirea. Alte promisiuni, la alt centenar.

https://adevarul.ro/news/politica/gogosile-bugetului-2019-pudrate-informatii-false-lansate-psd-1_5c4f3202df52022f751a4225/index.html

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/teodorovici-sustine-isi-permite-imprumute-nimic-banci-6-luni-banii-trezorerie-fiind-suficienti-finantare-buffer-ul-valuta-acopera-insa-nici-4-luni-iar-intreaga-rezerva-lei-mfp-ar-ajunge-necesarul-18832579

http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-marea-manipulare-realitatii-fiscal-bugetare-consecintele-concrete-pentru-companii.html

http://cursdeguvernare.ro/bugetul-pe-2019-si-executia-pe-2018-datele-introduse-eronat-care-dau-solutii-eronate.html?fbclid=IwAR3YKIWDsfotdlQVdZHL-yI5YUXGzmEKYrBYbbfDAZ3IUBpmInLYMdtqBXw

http://www.economica.net/cat-poate-trai-statul-fara-banci-necesarul-de-finantare-in-2019-este-de-14-7-miliarde-de-euro--fondul-tampon-de-5-8-miliarde-de-euro_164223.html#n

http://www.ziare.com/ordonanta-teodorovici/taxa-pe-lacomie/expert-ernst-young-guvernul-n-are-bani-pentru-ca-nu-e-in-stare-sa-colecteze-taxele-exemplul-bulgariei-1547931

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/factorul-x-din-bugetul-pe-2019-deflatorul-pib-sau-cum-inflatia-e-cel-mai-bun-prieten-al-guvernului-18836131

http://www.economica.net/buget-2019-companii-rezerve-oug-114-taxa-companii-energie_164309.html

http://www.economica.net/autostrada-unirii-fara-bani-in-buget-actiune-inconstienta-si-umilitoare-a-guvernului-dancila-dragnea-valcov_164336.html

https://psnews.ro/soviani-doar-pe-o-alta-planeta-se-majoreaza-salariile-la-stat-si-scade-deficitul-bugetul-pe-2019-un-referat-prost-al-unui-aspirant-sa-intre-la-o-facultate-economica-256541/

https://www.businessmagazin.ro/actualitate/nici-nu-s-a-terminat-prima-luna-din-an-ca-semnele-de-intrebare-au-inceput-sa-apara-din-toate-directiile-ce-va-fi-in-2019-17851664

http://cursdeguvernare.ro/cum-fost-trasa-plapuma-bugetara-de-pe-bugetele-locale-catre-bugetul-de-asigurari-sociale.html



http://www.economica.net/mobile/whistleblower---gelu-diaconu--fostul-sef-al-fiscului--dezvaluie-mecanismul-tainic-prin-care-guvernul-ascunde-banii-pentru-salarii_164396.html?fbclid=IwAR3eYLsOdqYBySLSlPqv2YIbA16FVQrl9nfQZ1UkRjprFySSHi1oTXAAEzo

http://cursdeguvernare.ro/guvernul-oprit-fine-masina-de-masluit-indicatorii-cum-functionat-aceasta.html?fbclid=IwAR226E-fF9_69jg_ZgdKyNPRQK50s_n0lPAlp7kpa3GTL4vzpPup6---iBU

http://cursdeguvernare.ro/cateva-grafice-haosul-desavarsit-din-bugetele-romaniei-o-analiza-pe-4-ani-diferentei-dintre-lege-si-executie.html?fbclid=IwAR33fjzYlmPYHQn002DpX6cjoPdqFHUt3NcNJAIEznCEQnIZdvg8mWODx3s

https://m.adevarul.ro/economie/stiri-economice/daraban-ccir-italia-intrat-recesiune-nu-departe-umblam-cifre-parca-vrea-populam-luna-1_5c5d7950df52022f7586b123/index.html?fbclid=IwAR1UMOhsYJyNIywBB4QXau1VgpRzFE_HNP2LUHaChDAS6_hXPXXy5iZhOyE

https://psnews.ro/soviani-bugetul-pe-2019-duce-fanteziile-la-extrem-vom-asista-la-masuri-disperate-258185/

http://www.economica.net/jianu-bugetul-de-stat-pe-acest-an-este-fragil-dezechilibrat-si-construit-pe-credite-de-angajament_164711.html

Energie, curs și deficit

Presiunea politicienilor pe BNR atinge cote maxime precum cursul valutar. După opinia lui Cristian Hostiuc de dinaintea furtunii, BNR ar fi trebuit să dea drumul cursului pentru a preîntâmpina șocuri viitoare.

Ungaria a pus taxa pe active bancare pentru a constitui un fond de salvare pentru viitoare crize. Romania a pus o taxa dublă (!!) pentru a alimenta bugetul de stat. Efecte adverse au fost în Ungaria.
http://www.ziare.com/ordonanta-teodorovici/taxa-pe-lacomie/romania-pe-urmele-ungariei-ce-a-patit-tara-vecina-dupa-ce-a-pus-taxa-pe-activele-bancare-1546309

Bănci precum CEC sau Banca Transilvania vor pierde; băncile străine cu filiale românești vor găsi mijloace legale pentru a nu pierde. Pana la urmă lovim tot în capitalul românesc (de stat și privat). În final, economia va pierde și asta ne va afecta pe toți.

BNR. Rolul său este tăcut, nu trebuie să facă valuri.
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/isarescu-a-cheltuit-sute-de-milioane-de-euro-ca-sa-tina-cursul-rezervele-valutare-la-bnr-au-scazut-in-ianuarie-cu-1-1-mld-euro-la-31-9-mld-euro-17859961

https://www.zf.ro/opinii/opinie-cristian-hostiuc-zf-inainte-fie-prea-tarziu-ar-trebui-incurajam-cresterea-cursului-cateva-procente-ajunge-situatia-acum-10-ani-euro-urcat-20-cateva-luni-zdruncinat-toata-economia-veniturile-17838013?fbclid=IwAR0lUqgWX2EOLhe3hOB2ltJ1v5w-M0fz9jAHgR72qSW0knZEWcO1eQAagBw

https://www.zf.ro/opinii/opinie-cristian-hostiuc-zf-razboiul-pe-cursul-valutar-soros-de-abia-astepta-ca-psd-guvernul-si-ministerul-finantelor-sa-se-certe-cu-bnr-pe-tema-cine-este-de-vina-pentru-cresterea-cursului-17853381?fbclid=IwAR1_xMdmzMByErG552Z-SXdvmqcvH5SwAqloGdxABqQEaNxptkOznVxD2ag

https://psnews.ro/robor-o-interminabila-bataie-de-cap-soviani-suntem-intr-un-cerc-vicios-au-bagat-economia-romaniei-in-porcaria-asta-253658/?fbclid=IwAR1qSFptWLjYHG9oYMvYcZq-LlnZ0D9aWw30SHipammC5kcU8t_4NQ8Lxpc

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/banci/exclusiv-sindicatele-banci-pregatesc-concedierea-25-angajatii-sistemului-dupa-taxa-active-pot-afectati-peste-10-000-angajati-cerem-salarii-compensatorii-suplimentare-criterii-selectie-18833899

http://www.economica.net/banca-transilvania-a-oprit-planul-de-renovare-a-peste-200-de-agentii-din-cauza-ordonantei-114_163757.html?fbclid=IwAR1KXW18Ma-FObDbuGh7bXMUTH5_sXpp2x-subgFboAE3gA3bH-caRZSt6A#n

https://www.moise.ro/2019/01/28/isarescu-este-trofeu-electoral-fabrica-de-bani-este-tinta-reala-a-pesedistilor/?fbclid=IwAR3ZcBkpGwCUxYtC27YmOs01CxXVVG08-kxm11z1N4iCPFvZd2UvYyj_1Oo

http://www.ziare.com/bani/euro/despre-euro-si-alti-demoni-de-data-aceasta-este-diferit-1547103

https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/isarescu-intrebat-creste-cursul-acum-euro-atins-joi-maxim-istoric-4-7569-lei-ci-crescut-cursul-2018-n-avertizat-mult-robor-1-2-minune-17850046?fbclid=IwAR3zkkRbT5j0iQoZyoczI1AnnZRDxfkUm56lRVgUExW1FHPkZZOMDhHRjHQ

https://psnews.ro/soviani-politica-fiscala-din-ultimii-doi-ani-socialism-pentru-bogati-cum-a-fost-bnr-complice-la-saracirea-populatiei-254964/

http://www.economica.net/cui-foloseste-caderea-leului-cursul-de-schimb-a-devenit-regulatorul-deficitelor-romaniei_163923.html?fbclid=IwAR0ynhsc-SysHYjocQOQGazjXIUoh6kjcgyN9vBDxCYWh4Vh7NRCo9DDXPA

https://www.zf.ro/eveniment/opinie-sorin-paslaru-redactor-sef-zf-orice-zi-fara-adoptarea-bugetului-pe-2019-deterioreaza-cresterea-economica-nervozitatea-de-pe-piata-valutara-nu-este-de-bun-augur-17849936?fbclid=IwAR0CTgdNlQPNF_eyoKbo9pR1XpMuwtcfq8VpO4StPQSa1w2MePDPGWSfoGQ

Iarna nu-i atât de dură precum în 2012, dar sistemul energetic național este înghesuit rău de tot. Asta se întâmplă când nu faci investiții și ”extragi” banii la bugetul de stat. Și politica extragerii continuă la mai înalte niveluri. Dacă la gaze exista soluția importurilor, la energie electrică situația este mult mai complicată. Acum 2 ani, bulgarii au traversat o perioadă grea și noi am refuzat să-i ajutăm cu surplus de energie electrică.

Energia electrică nu se cumpăra din import că ar vrea cineva să facă speculă. Energia electrică nu se înmagazinează. Importul de fapt este o echilibrare a sistemului cu curent din țări vecine. În situația asta am ajuns pentru ca în ultimii ani am neglijat sectorul energetic, nu am făcut investiții și nici mentenanță. Pe hârtie avem exces de energie, dar multe grupuri energetice nu funcționează. Iar cu ”extragerea” dividendelor, cu taxa pe cifra de afaceri și cu plafonarea prețurilor, situația se va agrava accelerat. Din păcate.
Dacă securitatea energetică a României depinde de vânt, precum agricultura depinde de ploaie, atunci nu stăm deloc bine. Problemele energetice sunt mai profunde decât arata această scuză cu vântul.

Dacă cifra de afaceri a ROMGAZ scade peste scăderea generată de plafonarea prețului (20-25% > 17,5%, înseamnă că va produce (extrage) mai puține gaze. Cum consumul României nu va scădea brusc, consecința firească este că vom importa mai mult (și mai scump decât am fi produs noi).

În noiembrie 2018 față de noiembrie 2017, am importat gaze rusești în volum cu 45% mai mare și la un preț cu 40% mai mare! Și asta era înainte de OUG 114 (cu plafonarea prețurilor interne și taxa de 2% pe cifra de afaceri)!!!
Loviturile pentru producătorii interni de gaze nu s-au terminat. Rămâne impozitul pe câștigurile din liberalizare, deși preturile vor fi plafonate (sic!). În plus, există un proiect ca și redevențele, ca acest impozit să fie calculat la prețurile bursei de la Viena.
Consecință: producătorii români își vor reduce activitatea (inclusiv concedieri), iar România va apela la gaze rusești (cantitate tot mai mare și mult mai scumpă). Factura consumatorilor români nu va scădea, iar independența energetică este pierdută.

http://www.economica.net/amatorism-sau-marsavie-guvernamentala-incasarile-din-taxa-suplimentara-pe-gaze-cresc-desi-pretul-a-fost-plafonat-in-jos-explicatii_164306.html

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/isi-mai-poate-asigura-romania-consumul-de-energie-din-resurse-proprii-transelectrica-anticipa-de-multi-ani-deficitul-de-productie-din-iarna-aceasta-18813740?fbclid=IwAR2UMtpQdduVladIHyfpgjRfynWCnNhda8L3YasE29r1gIn10UocN2lXH_A

http://www.economica.net/firmele-din-domeniul-gazelor-trebuie-sa-plateasca-4prc-taxa-pe-cifra-de-afaceri-furnizorii-vor-da-faliment-pretul-va-creste-dumitru-chisalita_163506.html?fbclid=IwAR20lEuxm4B3GMH7Oq4Nh8HTqAEqktmECHudRoJIKiIp9wEsCBJwH5tpxRQ

https://www.zf.ro/companii/analiza-importurile-de-gaze-au-crescut-de-la-nimic-la-10-din-consum-in-septembrie-2018-spre-deliciul-gazprom-productia-a-scazut-cu-4-si-ar-putea-sa-scada-in-continuare-17839119?fbclid=IwAR1SWVYXVZTto8yD9htAF-j7I0xmNEfcGscVPHIOX_7SrJA5f2TTzicwQeQ

https://www.zf.ro/companii/energie/posesorii-de-licente-din-energie-sau-gaze-trebuie-pana-pe-20-februarie-sa-spuna-cati-bani-fac-din-licente-pentru-aplicarea-taxei-de-2-in-caz-contrar-platesc-pentru-tot-business-ul-17840417?fbclid=IwAR14tNPYwJxVoQYu3Bdh2JvGegFKDguhDSAKwn9zP8bgDhkHYybyA6lUxi0

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/confirmare-taxa-de-2-impusa-companiilor-din-energie-aplicata-la-cifrele-de-afaceri-estimate-pentru-2018-realizate-la-preturi-libere-nu-reglementate-18815947?fbclid=IwAR14ow-xjAFEgKEB7c3BXH1iPWN2jo_OvdiEsSDnxR5WDjMlgkvCv2DbOLs

https://www.zf.ro/companii/energie/pretul-energiei-spulbera-orice-record-platim-anii-in-care-nu-am-facut-nimic-ocupati-fiind-sa-dam-vina-pe-fosta-guvernare-17842149?fbclid=IwAR2rYjRUtzB18xkLYI1yo_vBVS52xDfh8elIQ0IqIh4N18vqzwrsofs-kkY

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/analisti-taxa-energie-pusa-mai-multe-acelasi-mwh-filiera-producator-consumator-1_5c408bdadf52022f75b800d4/index.html?fbclid=IwAR0ml3ZY7wCDs3sGlAhPUWtxdWJ7JPWzujifAjhOppVxGhCTWOl9Lm5S61A

http://www.economica.net/importurile-masive-de-curent-electric-lovesc-leul-in-raport-cu-euro_163693.html?fbclid=IwAR0gT5RE1QTkvt3rrQcitocyG1NfPjgJeTeIo_0Oh_oD0W2ocCtAcVfkFqg

https://www.zf.ro/companii/energie/cine-plateste-criza-actuala-din-energie-este-rezultatul-ratarii-in-ultimii-10-ani-a-unor-investitii-de-7-mld-euro-17843819?fbclid=IwAR0RxSiKOMUnudKhaqHgaCv9B69CyGHabjZEvg70-6Ffuo1EFNJMylHclbE

https://www.zf.ro/companii/energie/greva-minerilor-isca-intrebari-de-ce-importam-energie-cand-vom-investi-pe-cand-o-stategie-17845220?fbclid=IwAR0nHUzwaB_xlMvbgL1fzv0-V72H6CvsOG2Rmdy4zpodaVKjnrtbzF2Yywo

http://www.ziare.com/economie/criza-energie/energia-lebada-neagra-a-guvernului-valcov-cum-s-a-transformat-arta-guvernarii-in-stiinta-prostiei-1546336


https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/importul-de-gaze-rusesti-a-explodat-in-noiembrie-efect-al-politicii-guvernamentale-de-subventionare-a-consumului-si-descurajare-a-productiei-18833577

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/ultima-ora-record-al-tuturor-timpurilor-in-romania-efect-al-oug-114-romania-a-importat-sambata-seara-si-1934-mw-doar-hidrocentralele-produceau-mai-mult-1951-mw-18829912?fbclid=IwAR21uhihFjY_ojtSeIMiVna4yS-_7AT5dzmn1KlCCf0-mCty8AOW5pGEyZ4

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/analiza-ordonanta-114-transforma-romania-in-importator-net-de-energie-se-anunta-vremuri-grele-pentru-producatorii-autohtoni-18824181?fbclid=IwAR2VPD_bAyY4SCQ8xK0xWZP8XDImY6IApKW8n6ooFB5qcPlgHmqAjjyfYYY

http://www.economica.net/romania-importa-masiv-energie-din-ucraina-cine-o-aduce-si-de-ce-are-atat-de-mult-loc-sa-o-vanda_163820.html?fbclid=IwAR3cM7K8E_f0bRp33eYqLKmbsqhGmpNnxP3pdG9ieR3rKlpFDG5-f_hNnDg

https://psnews.ro/ministrul-energiei-neaga-criza-de-carbune-de-la-ce-oltenia-problema-a-fost-ca-nu-a-batut-vantul-deloc-254279/?fbclid=IwAR2WktCWAjmAhpK6Kpg6k5jBGUm7hLbU4Wsy16SrIVrqleWvUte9i-_IuQY

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/anre-favorizeaza-sistemul-centralizat-primeste-un-pret-mai-mare-pentru-electricitatea-consumatorilor-casnici-iar-nucleraelectrica-si-hidroelectrica-trebuie-sa-se-multumeasca-cu-mult-mai-putin-18826158?fbclid=IwAR3VevYw4klICgpDYLIix-8g69bf7AaepCFp9TTVJMV_nthEcrJQ433_wyI

http://www.economica.net/petrolistii-spun-unele-sonde-de-gaz-ar-putea-fi-inchise-iar-taxele-incasate-de-stat-vor-scadea-cu-pana-la-60prc-din-cauza-oug-114_163903.html?fbclid=IwAR3Yrwj9rrQKvaaS9ayu9Uqu1m695AvKxc2NA1HM4PG_tFvoUdcmIbwPi8o

https://www.digi24.ro/stiri/economie/energie/record-romania-a-importat-cea-mai-mare-cantitate-de-energie-din-ultimii-19-ani-1070013?fbclid=IwAR0RELV3kTrFqoHZEs3uBDc7C5zbnUczV2UysoWK1PTk2ApAR44GBEq3iv0

https://www.digi24.ro/stiri/economie/energie/analiza-business-club-cadouri-pentru-cet-urile-oraselor-1070043?fbclid=IwAR2NASUbyOjzl22jtSn9s4CfNdfpjnY6s0cctZx_ihTh8Ak1HmGr63I-sKw

https://www.profit.ro/stiri/hidroelectrica-lovita-puternic-de-oug-ul-anti-lacomie-anuleaza-din-nou-licitatia-pentru-retehnologizarea-vidraru-18826174?fbclid=IwAR2oY_cNxkN1ND-w79H1Sxmmwb2nyK4nVT0iTSypGd3WcMZ8CtIvqMgA82Q

https://www.profit.ro/must-read/record-absolut-in-urma-adoptarii-oug-114-cea-mai-scumpa-tranzactie-cu-energie-a-tuturor-timpurilor-din-romania-18828290?fbclid=IwAR3aDtuRHt2JydkmspqT4BV_Svuqxfw5781xMP645P76Dv8Pqwro_L0hoIA

http://www.ziare.com/economie/gaz/romania-sufocata-de-anaconda-gazprom-guvernul-de-la-bucuresti-renunta-la-propria-tara-1549074

În decembrie 2018, deficitul bugetar a urcat de la 2,74% la 2,88%. Un ”miracol” bugetar, dacă ținem cont că în ultimii ani în decembrie se realiza minim 1% PIB deficit. De la peste 1% la 0,14% pare un progres.

Dar, acest deficit anunțat este pe cash; mai există un deficit ESA, care va depăși semnificativ 3% PIB. Pe scurt, câteva artificii bugetare, unele nu țin și calculul ESA.

1. Comisarul Corina Crețu. Deși criticată pe nedrept de propriul partid, a ajutat guvernul cu recunoașterea în decembrie 2018 unor cheltuieli de proiecte în suma de 4 miliarde lei, dar numai 1,4 miliarde vor rămâne pe metodologia ESA.

2. Veniturile nefiscale (”extrase” de la companiile energetice) de 5,2 miliarde lei nu vor luate în considerare în metodologia ESA.

3. TVA nerambursat în ultimele 2 luni! Practic, bugetul anului 2019 va porni de la minus!

4. Amânarea unor cheltuieli sociale în decembrie, dar care iar vor apărea în calculul ESA.

5. Arierate, datorii vor apărea în calculul pe metodologia ESA.

În consecință, este evident ca deficitul va depăși 3% PIB pe metodologia care contează pentru UE.

Dincolo de asta, contează ce s-a făcut cu acest deficit? Au crescut investițiile în infrastructură? Nu, ele au scăzut, chiar sub nivelul când deficitul bugetar era în jur de 1% PIB.

Iar, de 2 ani de zile, se mai folosește un artificiul de calcul pentru creșterea PIB-ului, prin includerea subvențiilor europene pentru agricultura la capitolul venituri, dar și cheltuieli.

Explicație economistului Năsui în imaginea de mai jos:

Acum mai multe luni de zile se povestea din zona guvernamentală ca 2019 va fi anul investițiilor. Da, asa pare. Urmare a OUG 114 (care este doar începutul suprataxării), 2019 va fi un an al tăierii investițiilor private. În sectorul energetic (gaze, energie electrica), în sectorul telecomunicațiilor, în domeniul financiar bancar și pe cale de consecință și în celelalte sectoare economice. România s-a dezvoltat în ultimii 20 de ani pe seama sectorului privat, iar statul a frânat această dezvoltare. Statul nu știe/nu vrea/nu poate să genereze dezvoltare economică, dar ar putea asigura cadrul adecvat firmelor private care dezvoltă România. Pentru asta este nevoie de educație, de infrastructură, de mediu financiar predictibil. Romania are un potențial imens nevalorificat, are încă enorme resurse materiale, are și resurse umane valoroase pe care le exportă ”gratis” în Vest (exod de ”creiere” și de meseriași). Romania modernă și-a avut creuzetul în generația pașoptistă, care a studiat la Paris și Berlin; România de mâine ar putea arăta frumos cu doar o mică parte din cei ce au reușit pe muncă și valoare în țări dezvoltate, pe o piață extrem de concurențială.

Ministerul de Finanțe nu mai convinge băncile să îi cumpere titlurile de stat (nu ieftin); așa că, ministerul anunță că va apela la buffer, dar acest buffer nu mai este la mărimea dezirabilă (minim 6 luni de finanțare), plus că scopul acestuia a fost utilizarea lui în momente de criză economică, ceea ce acum, declarativ, nu este cazul.

România și Bulgaria, în câteva date.
România: deficit bugetar de 3,6% PIB în T3 2018;
Proiect de buget 2019 publicat seara asta (31.01.2019), cu deficit prognozat de 2,55%
Bulgaria: excedent bugetar de 3,6% PIB în T3 2018;
Proiect de buget 2019 adoptat în guvern în data de 28.10.2018 (!!!), cu excedent prognozat de 0,5%.
Pe scurt, bulgarii fac excedente bugetare (și nu deficite bugetare închise la limita prin tot felul de artificii) și adopta bugetul cu 3 luni mai devreme decât românii!

https://newsweek.ro/economie/eurostat-romania-cel-mai-mare-deficit-din-ue

https://www.stiripesurse.ro/bulgaria-majoreaza-salariile-angajatilor-din-sectorul-public-in-2019-anul-in-care-se-pregateste-sa-adere-la-euro_1299904.html




Infrastructura, prezentă sau viitoare, au tot mai multe probleme și tot mai puține soluții.

https://adevarul.ro/economie/afaceri/de-nu-vrut-volkswagen-sa-si-deschida-fabrica-romania-spune-despre-bulgaria-turcia-1_5c3c97a7df52022f759b8951/index.html?fbclid=IwAR1l1LAoEFllBWQ-A1OvXfcKhspYNLFY9QDYy8r1Vghna3W59d9moGAHBG4

https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-22914133-comisia-europeana-oficial-unda-verde-cluj-construiasca-spitalul-regional-daca-guvernul-acord-alin-tise-voi-mobiliza-toti-presedintii-consilii-judetene-din-regiunea-nord-vest-sustina-acest-proiect.htm?fbclid=IwAR2x1jMLUbwdzWByEfKTokmey9Y7UJE7ujyu1daKWgww2fcFS1q9QN5UtkY

http://www.ziare.com/stiri/autostrada/pro-infrastructura-un-an-si-opt-luni-de-atat-are-nevoie-cnair-sa-deruleze-o-licitatie-banala-pentru-doua-noduri-rutiere-1546204

https://www.money.ro/incident-la-metrou-sunt-probleme-dar-cu-cine-sa-vorbesti-e-o-debandada-totala/?fbclid=IwAR0FInOr4mhqnhseQl_bj_0pPLIrrZSKhBjo14loqXDz8ZoOt2_LIFZ3gPc

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/impactul-ordonantei-lacomiei-industria-constructiilor-companiile-vor-costuri-28-mai-mari-1_5c43373ddf52022f75c975a6/index.html?source=biziday&fbclid=IwAR26tzaQLQlwzXgKHRnDpAjlZPmCVO6na65-8HlrCjNPFEGRvWjcTXQfRhg

http://www.raducraciun.ro/director-general-al-romania-s-a-primele-cinci-decizii/?fbclid=IwAR0Ya01FItG_E_ORFfe2mbve_tXGHBVxX9-DbcIxDvq_3of4k6IWOyFxFQk

https://www.edupedu.ro/iancu-guda-analist-financiar-uitati-de-6-din-pib-pentru-educatie/?fbclid=IwAR3kL3P6wuMDbCN96JxiU0eb8IAnW2i0N7FS2TRN1D1Bt71aU5VR80StLxg

https://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/238063/lipsa-proiectului-de-buget-semn-ca-noile-taxe-nu-aduc-suficienti-bani-statului-cum-se-procedeaza-in-bulgaria.html?fbclid=IwAR3S73DXi14qRfJi0pgzSjMB658KNYZzIONr7ClmgL3DKGfS7tD8dYp19Rc

http://www.contributors.ro/economie/cnsp-minciunile-nu-mai-tin/?fbclid=IwAR3gvXZr-r5XIgGtb6NhrdOnYJHsmreMgPRKteDe6G4YHUV5WxZNAtfWy6U

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/unul-arunca-piatra-zece-chinuie-scoata-1_5c44b98adf52022f75d2a553/index.html?fbclid=IwAR1JI0jXsQju67zpLdhJfvKciVCO__hkVtgb-S4ftXnw1Xi5V3BCb-zSHlA

https://www.zf.ro/eveniment/confrunta-romania-scaderea-cresterii-economice-venit-recesiunea-scaderea-investitiilor-straine-lipsa-unui-capital-national-stat-privat-inlocuiasca-multinationalele-bancile-straine-lipsa-forta-munca-17846044?fbclid=IwAR0dxnf3QEE4XumADnADPh68o2LF0O61RWXx5TRIBKqbJjhI7K4u0eppIPA

http://cursdeguvernare.ro/gabriel-biris-taxa-pe-lacomie-sau-cum-muta-statul-roman-profitul-bancilor-romanesti-strainatate.html?fbclid=IwAR3MBO84kDovJKNIBasLYMRACCtc__qGIuue17ivqS1N3Z08kPU8wj6KQEc

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/banci/guvernul-nu-reuseste-sa-se-imprumute-nu-are-buget-sau-plan-de-imprumut-dar-a-introdus-o-taxa-pe-cei-care-ar-trebui-sa-l-finanteze-18823341?fbclid=IwAR2LFdCHgL_dMe9DLYQmeqa_39ZkKtH3Pxv2hsSMxhmPsyPOU_Ed8MHxl80

https://www.moise.ro/2019/01/22/a-crescut-euro-pai-n-a-zis-dragnea-ca-trece-bugetu-de-un-trilion-de-lei/?fbclid=IwAR3oez7ho9PkB4TS8rZ0s4pWZEhb5bQ_xFqSTLgtsSnmpNVLo_GDx6AYmpM

https://www.zf.ro/eveniment/dragos-damian-ceo-terapia-cluj-napoca-indemn-pentru-cresterea-economica-a-romaniei-importati-importati-orice-17851104?fbclid=IwAR2_ZXmBf5YzcWU-_H4bnZmY69lU9jRLMEP0ClCCjsKSngCPkjQPYbT9wrc

http://www.raducraciun.ro/despre-trinitate-pentru-ateii-economiei/?fbclid=IwAR3HkrzT_PEThpIHwVaT2mQyGc0gIqSMoEBAtSZYddxWoiVhXN3c_-F3_qo

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/ce-lectii-trebuie-inveteromania-danemarca-trebuie-stie-psd-alde-securitatea-energetica-romaniei-ajunge-mana-importurilor-1_5c4a29a2df52022f75f8a04e/index.html?fbclid=IwAR2Lqddl94wsxs_-IkMB952i5SgXfEaVWuG8MTRcVuXpocuxqu7cd_9LfOU

http://cursdeguvernare.ro/valentin-lazea-cum-poate-sa-esueze-o-natiune-o-privire-analitica-asupra-ordonantei-lacomiei.html?fbclid=IwAR2jvqjgIlmI21TGC1UXdCxhw-L9xAWv3Fp4nEOE5uKMypKdmRUcvvfwppI

http://cursdeguvernare.ro/din-culisele-deficitului-de-288-problemele-improvizatiile-si-abrogarea-juridica-raspunderii.html

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/economist-romania-intra-intr-o-recesiune-severa-vor-introduse-taxe-1_5c4eaed6df52022f751609a0/index.html?fbclid=IwAR33Qt1zmhjGt49hdFKfO5bbqMbJGQ93-fLjM9glz7rPI0T-F0V1_gsTZ48

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/un-venit-exceptional-de-3-9-miliarde-de-lei-a-permis-incadrarea-finantelor-in-tinta-de-deficit-18831511

https://realitateafinanciara.net/economia-romaniei-jucata-la-ruleta-ruseasca-acuzatie-bomba-despre-banii-tarii/

https://www.zf.ro/eveniment/ce-arata-datele-executiei-bugetare-din-2018-veniturile-nefiscale-sunt-aproape-duble-fata-de-incasarile-din-impozitul-pe-profit-17854950