Este criză economică mondială, alegerile sunt destul de aproape. Așadar sunt motive suficiente să curgă cu promisiuni. Programele de relansare economică propuse de Puterea legislativă (PSD) și de Puterea executivă (guvern PNL) sunt destul de similare și sunt conjugate logicii electorale. Aceste programe exprimă dorințe de cheltuieli (de la ajutoare economice acordate firmelor și măsuri sociale, până la investiții economice gigant).
Diferențele dintre programe sunt destul de mici, multe soluții sunt similare. Guvernul își propune să schimbe paradigma de la creștere economică pe consum la creștere economică prin investiții, dar rămâne un deziderat mai degrabă iluzoriu. Guvernul acesta/viitor va trebui să reducă deficitul bugetar record de anul acesta (estimat la 6,7% PIB fără dublarea alocațiilor și probabil fără creșterea cu 40% a pensiilor; un deficit mai realist va depăși 9% PIB). Iar cele două măsuri de mai sus vor împinge deficitul bugetar încă și mai sus în anul 2021; cel mai probabil, UE, agențiile de rating și finanțatorii mondiali vor taxa acest fapt, iar României i se va cere reducerea deficitului bugetar spre niveluri rezonabile (asta va însemna corecții bugetare severe, implicit reducerea investițiilor publice, pentru că este aproape imposibil să reduci cheltuielile rigide cu pensii și salarii; tăierea pensiilor speciale/impozitarea acestora este minoră ca efect bugetar).
Pomul de Crăciun este plin cu daruri/bani, dar aceștia nu există și trebuie împrumutați. Cele 2 partide mari întrețin iluzia că acești bani împrumutați și apoi distribuiți cu larghețe în economie vor produce efecte impresionante care va conduce nu numai la revenirea în V, dar și la o expansiune fără de egal, generatoare de venituri suplimentare care să susțină un program de investiții uriaș.
O altă iluzie este aceea că vor crește automat încasările la buget, deși când am avut un program special în acest sens cu Banca Mondială, l-am abandonat și am rămas o țară cu venituri de paradis fiscal, dar cu pretenții de stat social (exagerate evident după anul 2016).
Cele două programe nu propun soluții de creștere a veniturilor și de scădere a cheltuielilor. Partea de creștere a veniturilor este vagă. PSD a scos de la naftalină impozitarea progresivă. Dar impozitarea progresivă se atinge de salariile mari (bugetare/private), deci taxează munca și nu averile. Taxele pe avere sunt foarte mici în România deși un partid se pretinde socialist, iar celălalt a avut uneori politici chiar mai socialiste.
Într-un program economic dacă nu începi cu soluțiile de creșterea veniturilor, înseamnă că ai pus carul înaintea boilor și te afli într-un tramvai numit dorință. Pomul de Crăciun este plin cu iluzii, momentan bugetul nu poate acoperi plata pensiilor, salariilor și funcționarea statului. Iar, pe baza legilor votate în parlament, până prin 2024, chiar dacă nu exista corona-criza, nu poți ieși din acest tipar.
Programul PNL reia erori ale programului PSD; astfel, ideea unui fond național de investiții este reluată, dar asemenea fonduri de investiții au apărut în țări cu mari excedente financiare, din resurse minerale care sunt epuizabile în timp; nu este cazul României care nu doar că nu a avut excedent, dar pandemia a prins-o cu deficite bugetare explozive. Mai mult, un fond de investiții este un vehicul financiar care înmulțește banii (nu neapărat în România!).
Programul PNL reia erori ale programului PSD; astfel, ideea unui fond național de investiții este reluată, dar asemenea fonduri de investiții au apărut în țări cu mari excedente financiare, din resurse minerale care sunt epuizabile în timp; nu este cazul României care nu doar că nu a avut excedent, dar pandemia a prins-o cu deficite bugetare explozive. Mai mult, un fond de investiții este un vehicul financiar care înmulțește banii (nu neapărat în România!).
”Vorbim de un plan de relansare. Un plan de relansare înseamnă, în principal, o ipoteză pe termen scurt. Nicăieri în sinteza planului de relansare nu scrie de la ce ipoteză plecăm. Nicăieri nu scrie cu ce bani şi, chiar de-ar scrie, hârtia suportă orice.”, spune analistul Iulian Anghel.
https://www.zf.ro/opinii/opinie-iulian-anghel-editor-zf-psd-propune-8-spitale-regionale-unul-19370303
https://cursdeguvernare.ro/planul-de-relansare-economica-a-romaniei-anuntat-de-guvern-investitii-masive-in-infrastructura-si-digitalizare-masuri-de-stimulare-a-capitalului-autohton-si-a-competitivitatii-economiei-alinierea.html
https://www.zf.ro/eveniment/sorin-paslaru-zf-singura-pagina-programul-relansare-prezentat-ieri-19374963
https://www.stelianmuscalu.ro/planul-de-relansare-ecomica-o-shaorma-cu-de-toate/?fbclid=IwAR3YSBd9JuZ5wiM7zQJKVWTeyhRPBUV9cya3Ti7U2mUaRkPkCzHyKJXqNLM
Legea privind pilonul 2 de pensii este din anul 2006. După calendar, trebuia să se ajungă la 6% contribuție în acest pilon, dar după ce a fost stopat calendarul, în 2017 guvernul PSD scade contribuția de la 5,1% la 3,75%.
Legea educație naționale din anul 2011 prevede un buget de 6% PIB pentru educație și 500 euro pentru fiecare nou născut. Bugetul educației a fost mereu la jumătate, iar banii copiilor au fost uitați.
Legea pensiilor din 2019 are și ea un calendar, prima etapă fiind majorarea cu 15% de la 1 septembrie 2019; a doua etapă este majorarea cu 40% de la 1 septembrie 2020.
De aici decurg mai multe întrebări:
- aplicarea legilor este facultativă?
- care lege se aplică prioritar? Prima, următoarea sau ultima?
- de ce se dau legi care presupun costuri financiare când guvernul nu reușește să aplice legile anterioare?
Probabil, dacă guvernanții (din parlament și guvern) ar ieși din starea de iresponsabilitate bugetară (adoptarea de noi legi înainte de aplicarea celor anterioare), ar trece mulți ani până aceste datorii ale trecutului ar fi stinse.
Orice lege se presupune că este aprobată cu responsabilitate și aplicată întocmai. Dar, în cazul României este evident flagrantul dezacord cu aritmetica bugetară, cu simțul realității și cu respectul legilor.
”Dacă considerăm doar componenta de salarii, probabil ponderea impozitului pe salariu în total venituri ale statului nu depășește 2%, maximum 3%.
Și atunci se discută pe o componentă insignifianta, în total venituri ale statului, dar cu o conotație mediatică foarte puternică, de a sensibiliza electoratul pe ideea că cei puțini și bogați vor fi impozitați mai mult decât cei mulți și săraci”, a declarat Iancu Guda”.
Avocatul Gabriel Biriș subliniază că, după introducerea cotei unice, au ajuns la buget mai mulți bani decât cu impozitarea progresivă.
”După introducerea cotei unice și eliminarea unor excepții și o îmbunătățire ușoara a colectării, în 2007 s-a ajuns la 3,8% din PIB. Adică la buget au ajuns cu 40% mai mulți bani decât erau înainte, cu cota progresivă.”
Echilibrele impozitului pe venit au fost stricate de transferul contribuțiilor, când s-a dorit mutarea banilor de la administrațiile locale la fondul de pensii pentru a se justifica parțial adoptarea electorală a legii pensiilor.
Impozitarea muncii din România este una dintre cele mai mari din Europa.
Problema cotei unice este ca ea nu mai este de mult timp unică, că are foarte multe excepții (ex.: scutirea de impozit a celor din IT înseamnă minus 1 miliard de lei la buget, cam cât eliminarea pensiilor speciale, măsura respinsă de CCR).
Iar problema veniturilor bugetare este nu taxarea muncii ci a averilor (iar aici taxele pe proprietate sunt la jumătate față de practica europeană). O altă problema este proasta colectare, absența informatizării ANAF.
https://spotmedia.ro/stiri/economie/ce-ar-insemna-revenirea-la-impozitarea-progresiva-o-lovitura-pentru-antreprenori-pentru-investitii-nu-s-ar-strange-bani-la-buget-s-ar-incuraja-plata-la-negru-un-joc-politic-un-subiect-electoral?fbclid=IwAR3bFicncVPJXpGFgpYOFfguI1dIddjilY85SX_BhCHc2mkXHvPgwazgL6E
Investițiile în sănătate aduc beneficii economice. Prin urmare, investind în sănătate, educație, infrastructură (rutieră, feroviară, energetică) nu doar că va crește calitatea vieții ci se ajunge la o creștere economică susținută, sustenabilă pe termen lung.
https://www.profit.ro/insider/pharma-health/infografice-imbunatatirea-sanatatii-populatiei-poate-adauga-9-la-pib-ul-romaniei-in-20-de-ani-fiecare-dolar-investit-in-sanatate-poate-aduce-1-8-dolari-in-economia-romaniei-19414923?fbclid=IwAR1Gvpgcw0USqjS7Y8I7D1WtbzCyxJX9hIGuaj3h9qvrUE6dfxoNujDfozk
Lipsa investițiilor ne ajunge din urmă (în sectorul energetic).
https://spotmedia.ro/stiri/economie/in-loc-de-4-reactore-nucleare-vom-ramane-cu-unul-singur-cine-va-produce-energia-de-care-au-nevoie-romanii?fbclid=IwAR1ZhyDeRZkq9-b4lzPkSnLL6H6DIApEsqiYAO8Z2JbSg2UkzCnCBNOwPGg
Programele anti-criză și diferența dintre greieri și furnici.
Iar greierele român nu are resurse anterioare; mai mult, trebuie să mărească cheltuielile sociale (40% la pensii, 100% la alocații, etc.)
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24166759-romania-printre-cele-mai-mici-programe-anticriza-din-regiune-doar-rusia-sta-mai-prost-doua-tari-aplicat-imm-invest-complet-diferit.htm?fbclid=IwAR3ZUvjYnrfhm3XNJWBkrBaGHy4gZgZygiMAwPrDgxZJss5Vj1iSj1-SUWc
Creșterea deficitului bugetar încetinește.
https://www.profit.ro/stiri/economie/deficitul-bugetar-s-redus-iunie-6-33-miliarde-lei-jumatate-fata-cel-luna-cel-mic-deficit-lunar-debutul-crizei-coronavirus-primele-sase-luni-deficitul-ajuns-45-2-miliarde-lei-19434542?fbclid=IwAR2iisjbxaPHjmr3EjJer5G58l0vDLPk4YRqV5KHRXjy53Y-Vp9UuY3ejRU
https://cursdeguvernare.ro/planul-de-relansare-economica-a-romaniei-anuntat-de-guvern-investitii-masive-in-infrastructura-si-digitalizare-masuri-de-stimulare-a-capitalului-autohton-si-a-competitivitatii-economiei-alinierea.html
https://www.zf.ro/eveniment/sorin-paslaru-zf-singura-pagina-programul-relansare-prezentat-ieri-19374963
https://www.stelianmuscalu.ro/planul-de-relansare-ecomica-o-shaorma-cu-de-toate/?fbclid=IwAR3YSBd9JuZ5wiM7zQJKVWTeyhRPBUV9cya3Ti7U2mUaRkPkCzHyKJXqNLM
Legea privind pilonul 2 de pensii este din anul 2006. După calendar, trebuia să se ajungă la 6% contribuție în acest pilon, dar după ce a fost stopat calendarul, în 2017 guvernul PSD scade contribuția de la 5,1% la 3,75%.
Legea educație naționale din anul 2011 prevede un buget de 6% PIB pentru educație și 500 euro pentru fiecare nou născut. Bugetul educației a fost mereu la jumătate, iar banii copiilor au fost uitați.
Legea pensiilor din 2019 are și ea un calendar, prima etapă fiind majorarea cu 15% de la 1 septembrie 2019; a doua etapă este majorarea cu 40% de la 1 septembrie 2020.
De aici decurg mai multe întrebări:
- aplicarea legilor este facultativă?
- care lege se aplică prioritar? Prima, următoarea sau ultima?
- de ce se dau legi care presupun costuri financiare când guvernul nu reușește să aplice legile anterioare?
Probabil, dacă guvernanții (din parlament și guvern) ar ieși din starea de iresponsabilitate bugetară (adoptarea de noi legi înainte de aplicarea celor anterioare), ar trece mulți ani până aceste datorii ale trecutului ar fi stinse.
Orice lege se presupune că este aprobată cu responsabilitate și aplicată întocmai. Dar, în cazul României este evident flagrantul dezacord cu aritmetica bugetară, cu simțul realității și cu respectul legilor.
”Dacă considerăm doar componenta de salarii, probabil ponderea impozitului pe salariu în total venituri ale statului nu depășește 2%, maximum 3%.
Și atunci se discută pe o componentă insignifianta, în total venituri ale statului, dar cu o conotație mediatică foarte puternică, de a sensibiliza electoratul pe ideea că cei puțini și bogați vor fi impozitați mai mult decât cei mulți și săraci”, a declarat Iancu Guda”.
Avocatul Gabriel Biriș subliniază că, după introducerea cotei unice, au ajuns la buget mai mulți bani decât cu impozitarea progresivă.
”După introducerea cotei unice și eliminarea unor excepții și o îmbunătățire ușoara a colectării, în 2007 s-a ajuns la 3,8% din PIB. Adică la buget au ajuns cu 40% mai mulți bani decât erau înainte, cu cota progresivă.”
Echilibrele impozitului pe venit au fost stricate de transferul contribuțiilor, când s-a dorit mutarea banilor de la administrațiile locale la fondul de pensii pentru a se justifica parțial adoptarea electorală a legii pensiilor.
Impozitarea muncii din România este una dintre cele mai mari din Europa.
Problema cotei unice este ca ea nu mai este de mult timp unică, că are foarte multe excepții (ex.: scutirea de impozit a celor din IT înseamnă minus 1 miliard de lei la buget, cam cât eliminarea pensiilor speciale, măsura respinsă de CCR).
Iar problema veniturilor bugetare este nu taxarea muncii ci a averilor (iar aici taxele pe proprietate sunt la jumătate față de practica europeană). O altă problema este proasta colectare, absența informatizării ANAF.
https://spotmedia.ro/stiri/economie/ce-ar-insemna-revenirea-la-impozitarea-progresiva-o-lovitura-pentru-antreprenori-pentru-investitii-nu-s-ar-strange-bani-la-buget-s-ar-incuraja-plata-la-negru-un-joc-politic-un-subiect-electoral?fbclid=IwAR3bFicncVPJXpGFgpYOFfguI1dIddjilY85SX_BhCHc2mkXHvPgwazgL6E
Investițiile în sănătate aduc beneficii economice. Prin urmare, investind în sănătate, educație, infrastructură (rutieră, feroviară, energetică) nu doar că va crește calitatea vieții ci se ajunge la o creștere economică susținută, sustenabilă pe termen lung.
https://www.profit.ro/insider/pharma-health/infografice-imbunatatirea-sanatatii-populatiei-poate-adauga-9-la-pib-ul-romaniei-in-20-de-ani-fiecare-dolar-investit-in-sanatate-poate-aduce-1-8-dolari-in-economia-romaniei-19414923?fbclid=IwAR1Gvpgcw0USqjS7Y8I7D1WtbzCyxJX9hIGuaj3h9qvrUE6dfxoNujDfozk
Lipsa investițiilor ne ajunge din urmă (în sectorul energetic).
https://spotmedia.ro/stiri/economie/in-loc-de-4-reactore-nucleare-vom-ramane-cu-unul-singur-cine-va-produce-energia-de-care-au-nevoie-romanii?fbclid=IwAR1ZhyDeRZkq9-b4lzPkSnLL6H6DIApEsqiYAO8Z2JbSg2UkzCnCBNOwPGg
Programele anti-criză și diferența dintre greieri și furnici.
Iar greierele român nu are resurse anterioare; mai mult, trebuie să mărească cheltuielile sociale (40% la pensii, 100% la alocații, etc.)
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24166759-romania-printre-cele-mai-mici-programe-anticriza-din-regiune-doar-rusia-sta-mai-prost-doua-tari-aplicat-imm-invest-complet-diferit.htm?fbclid=IwAR3ZUvjYnrfhm3XNJWBkrBaGHy4gZgZygiMAwPrDgxZJss5Vj1iSj1-SUWc
Scăderea exporturilor în ultima perioadă nu este echivalentă cu scăderea veniturilor. Asta arată că suntem o țară cu întârziere în dezvoltare.
Au scăzut și importurile, chiar mai mult decât exporturile, deci balanța comercială s-a mai îmbunătățit.
https://www.zf.ro/zf-24/sorin-paslaru-zf-avantajul-de-a-fi-o-economie-putin-conectata-cu-19422743?fbclid=IwAR3xD2rF2Pvv_XZ0JFXTzn80QChH9uDhu_ehxrjjtCEzr_1k5vwz5oaseNU
În primele două decenii postdecembriste, 3,7% PIB a fost media alocărilor bugetare pentru educație. În 2011 legea educației a prevăzut 6% PIB, dar media alocărilor a scăzut la 2,9% PIB.
Uite așa ne furăm căciulă și ne compromitem viitorul.
https://www.edupedu.ro/studiu-rata-de-inlocuire-a-unui-ministru-la-educatie-s-a-dublat-in-ultimii-10-ani-fata-de-precedentele-doua-decenii-finantarea-educatiei-in-perioada-2010-2020-cea-mai-mica-din-ultimii-30-de-ani-r/?fbclid=IwAR2fPC1yoY26A5-a2F8W1VpvotwawZTa2WucTD06NOl5E2l230K1DayAF_M
Nu știm să valorificăm avantajele naturale.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/granarul-europei-isi-importa-painea-cea-de-toate-zilele?fbclid=IwAR33qwAiZrZ-PemCL27yESCVotiMLWuNDOrwcq5qXNXwSb19iOGO8JdhF_g
Acord pe planul de relansare economică a UE. România, marele câștigător (suma alocată pentru relansare este tot 33 miliarde euro; 80 miliarde este suma totală cu exercițiul financiar următor).
https://cursdeguvernare.ro/acord-pe-planul-de-relansare-reteta-financiara-390-miliarde-euro-granturi-360-miliarde-credite.html?fbclid=IwAR0hO_GeEOM5xmi5UerfOfO62Q6EapZyDJFAVv-cinZog0qr8ZK68J3sxtE
Salariile cele mai mari din UE raportate la veniturile bugetare (cu 60% mai mari decât media europeană!).
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/romania-lider-ue-cat-aloca-statul-salariile-propriilor-angajati-statul-roman-sarac-incearca-plateasca-bine-salariatii-numarul-bugetarilor-creste-indiferent-partid-afla-guvernare-19342046?fbclid=IwAR2ZVSlALMdlUxtPGnPCZSNPEiRQ91HzlaIy1SxPeZ5McqWr9Jh3NmU4EEI
Nu există o legătură directă dintre banii europeni ce pot fi accesați pe proiecte și creșterile de beneficii sociale (pensii, salarii, alocații). Indirect, da, urmare a creșterii economice. Direct doar dacă repetăm greșeala ultimilor ani (tăierea fondurilor proprii pentru investiții publice).
Europa (țările europene net contributoare) ne oferă oportunități de dezvoltare, nu bani cash cu care politicienii noștri să cumpere voturi.
Calitatea fondurilor UE atrase este foarte importantă pentru dezvoltarea României.
https://www.zf.ro/eveniment/vrem-cele-80-miliarde-euro-ue-schimbe-romania-banii-fie-ceruti-19434807?fbclid=IwAR1iQ49e7a3S21IfmxbhyfcoKkHU1WrQyleZDfcjm00gpegrblNSrjHXRLg
România în precedenta criză economică a menținut un nivel înalt al investițiilor. Paradoxal, după criză, în boom economic, investițiile au fost drastic amputate.
Deci comportament ilogic: în criză investim în viitor, iar în boom tocăm banii pe prezent.
https://mobile.hotnews.ro/stire/24187687?fbclid=IwAR0WNC5wS2R1Ge5sMzgMVOIgJ2vl8h6OHHgdMUKKtWeKXpr6t-roSg-GX9c
Structura banilor europeni. Pentru o dezvoltare economică susținută trebuie să ne ajutăm și cu bani de la buget (să nu mai repetăm greșelile ultimilor 8 ani când s-au redus alocările bugetare proprii).
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/pretul-l-platim-bruxelles-marele-ajutor-financiar-anuntat-iohannis-19438162?fbclid=IwAR1Cktb-ABgqrxU_aflfj0Mfx8x64sNVWouwXwh3UshQ5YBFr9Jf6H-8RHU
https://www.profit.ro/stiri/economie/deficitul-bugetar-s-redus-iunie-6-33-miliarde-lei-jumatate-fata-cel-luna-cel-mic-deficit-lunar-debutul-crizei-coronavirus-primele-sase-luni-deficitul-ajuns-45-2-miliarde-lei-19434542?fbclid=IwAR2iisjbxaPHjmr3EjJer5G58l0vDLPk4YRqV5KHRXjy53Y-Vp9UuY3ejRU
Investițiile sunt la maximul ultimilor 10 ani!
”Omul gospodar își face vara sanie și iarna car” sună un proverb românesc. Noi suntem pe contrasens: vara (boom economic) creștem pensii și salarii, iar iarna (criză economică) facem infrastructură (școli, spitale, autostrăzi).
https://cursdeguvernare.ro/executia-bugetara-la-6-luni-deficit-de-417-din-pib-din-care-peste-jumatate-generat-de-pandemie.html?fbclid=IwAR0BtiqdS4bK-uK3_8Flnm1W6YMsfN58HSNntqQ3KXzgi02s578A2X529xs
Veniturile din luna iunie 2020 sunt peste cele din iunie 2019. Veniturile pe 6 luni 2020 sunt doar cu 1,6% mai mici decât cele din perioada similară 2019. Dar problema este la cheltuieli generate de pandemie și de legile adoptate anterior de parlament (pensiile sunt anul acesta mai mari cu 15% decât anul trecut, salariile sunt și ele mai mari cu 4,5%; iar, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat în România și în lume, pensiile trebuie să crească cu 40% de la 1 septembrie, iar alocațiile copiilor să se dubleze de la 1 august).
https://cursdeguvernare.ro/executia-pe-s1-din-2020-o-abordare-comparativa-cu-cea-din-2019.html?fbclid=IwAR1yAsgSOhcNnOKc2lvCiKiJFuUFMnQ3eMmN-HhEkBj4n2d0pR3PFwx8MSo
Minus 32,9% cădere PIB în trimestrul 2 2020 în SUA. Uriaș!
https://www.profit.ro/stiri/economie/ultima-ora-dupa-germania-coronavirusul-arunca-si-economia-sua-in-recesiune-contractie-record-19436708?fbclid=IwAR3Gp0ChDRWJdOubJ6pl2UuGVEKdl9BdsZFN-EgpoLKk8elkeRKZZCE3Si4
Consumul își revine.
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/vesti-bune-buget-incasarile-tva-au-scazut-luna-iunie-prima-data-19448812?fbclid=IwAR1_SsSZH2I46Af55N6LSQMwR1IY0mqtPQZmdMX0xCj1eNG3mwNq6xBH7AA
Greiere și furnica, o poveste ce continuă și anul acesta. Furnica bulgară rămâne prudentă în cheltuieli, pe când greierele român trebuie să dubleze alocații și să majoreze pensiile cu 40%. Firește, vorbim de cheltuieli pe datorie, dincolo de posibilități și limitele de prudență, asta în timp ce avem încasări minuscule (cu 5-6% PIB mai mici față de Bulgaria, cam cât este diferența dintre veniturile bugetare).
https://newsweek.ro/economie/in-timp-ce-romania-are-deja-un-deficit-bugetar-de-417-bulgaria-se-asteapta-la-excedent-bugetar?fbclid=IwAR1DA0RCZUuJ5iAfoA5LdJ0bGaZvS6oMJfXRPGz05I8YBgdSLtp-zJ1z4G0
Seceta afectează agricultura, dar guvernanții noștri nu au auzit de irigații. Când nu faci investiții, mai devreme sau mai târziu, culegi roadele (mai puține, în acest caz).
https://www.economica.net/dezastrul-din-agricultura-in-procente-suntem-cea-mai-afectata-ara-din-ue-de-seceta-prelungita_188463.html?fbclid=IwAR3khCYcl4wgbLLepsIPobT-1j0AISNi3_crIzefXBd1gn8ZobOnYoVIhXo
Se spune că în tot răul este un bine. Faptul că nu avem un turism dezvoltat ne ajută acum să avem o cădere economică mult mai redusă decât lumea euro-atlantica.
Pe termen scurt, revenirea emigranților români (pe fondul problemelor sanitare din Occident) se pare că a ajutat consumul.
https://www.zf.ro/opinii/romania-scadere-economica-mult-mica-celelalte-tari-europene-spre-19490189?fbclid=IwAR3DH4Ubw4eYQ1wp12Jx55djnB0oLOStYi7S3cVaEZ7NwnWcZ782wWSRu1g
Cel mai probabil, trimestrul II va aduce un rezultat economic optimist dacă ne raportăm la căderile uriașe din SUA și vestul Europei (între 20 și 33% PIB!).
https://www.zf.ro/eveniment/marea-intrebare-cat-va-musca-pandemia-din-economia-romaneasca-in-al-19489529?fbclid=IwAR3tP3JHgVUSl0GamCg1n73TiMQC0mI80ywV03D6mp19zhPcIbAnhVZQcMo
Câțiva indicatori economici calitativi și o comparație interesantă între România și Polonia.
https://cursdeguvernare.ro/munca-decenta-si-cresterea-economica-o-comparatie-romania-polonia-in-context-european.html?fbclid=IwAR2EbouQnff5h8J3CsuAXW5EmYkPyGYAHr6k3rRjMUx-KXstzAIHkXvJcXs
Anvelopa salariala s-a expandat în ultimii ani. Totul în contrasens cu veniturile bugetare și realizată pe seama tăierii investițiilor publice și a majorării deficitului bugetar. Pe scurt, pe seama generațiilor viitoare. Și salariile bugetarilor sunt cu 50% mai mari decât media europeană (raportat la veniturile bugetare, adică la posibilități).
https://cursdeguvernare.ro/cheltuielile-cu-salariile-bugetarilor-dublate-in-ultimii-cinci-ani-al-treilea-factor-de-presiune-pe-deficit-programul-de-crestere-a-acestora-pana-in-2022.html?fbclid=IwAR1IbWz55_VL1U0IzhPN-Ce1Mjks0m9Kftnr-pftB-2oZVqqzW12C9IWOBI
