Haiducie

Când bugetul nu mai reușește să țină echilibrul dintre venituri și cheltuieli, ce fac guvernanții? Pentru că nu pot renunța la promisiuni, pentru că nu pot reduce birocrația, pentru că toată strategia lor de guvernare se bazează pe un ”perpetuum mobile” al consumului, atunci singura lor soluție este introducerea de noi taxe.

Prin urmare, cum statul are nevoi mari (pentru pensii speciale, pentru salarii mărite câtorva categorii de bugetari), tot inventează și mărește taxe; numai că aceste taxe ajung în preturi, crește inflația (taxa mascată) pe seama tuturor. Statul este un ”haiduc” modern, ia de la toată lumea (săracă sau bogată) și împarte câtorva (pensionarilor speciali, unor categorii de bugetari). Această haiducie mărește discrepanțele sociale și inflamează climatul social datorită nedreptății (evidente la pensiile speciale care sunt pur și simplu un furt).

În taxa pe ”lăcomie” (după numele anunțat de ministrul de finanțe) este de fapt vorba despre lăcomia guvernului care nu are bani suficienți (pentru pensii speciale și alte măsuri sociale; nu, nu pentru autostrăzi vrea bani, acolo refuză banii gratis oferiți de UE și demarează costisitoare parteneriate public-privat). De ce crește ROBOR-ul? Pentru că există cerere mare de bani. Cine cere cei mai mulți bani? Tocmai guvernul României, pentru finanțarea (prin intermedierea titlurilor de stat) a nevoilor sale. Este o măsură disperată, una care arată neînțelegerea economiei (explicații aici https://republica.ro/de-ce-creste-robor-cateva-notiuni-econ…).

Toată această haiducie are loc în zilele în care infama OUG pentru amnistie și grațiere este sabia lui Damocles peste pacea socială din România, după un discurs public copie a celui al liderului din decembrie 1989 (oficializarea eurofobiei).

Părerea mea despre măsurile anunțate este că acestea sunt: fără justificare economică; anti-concurențiale și anti-economice; anti-economie de piață.
Sunt doar o haiducie, luăm de cei activi, luăm de la toți (prin inflație) și dăm unora (pensionari speciali, categorii privilegiate). Întotdeauna, taxe mai multe și mai mari, conduc pe termen lung la rezultate inverse. Și reciproca, când nu suprataxezi, apare concurență, crește calitatea serviciilor și scad prețurile (exemplu elocvent este în industria telecom: taxele mai mici au dus la dezvoltarea sectorului, la scăderea prețurilor, la creșterea calității. Nu întâmplător în serviciile internet suntem în top 5 mondial).
În plus, după măsurile astea rămâne întrebarea: dacă economia duduie (de câțiva ani), de ce dintr-o dată atâtea măsuri radicale? Există o criză care să le ceara? Și dacă ar fi o criza și tot nu sunt măsuri adecvate!

Guvernul anunță măsuri pentru desființarea pilonului 2: micșorarea comisionului administratorilor fondurilor; mărirea capitalului social al fondurilor; posibilitatea de a te retrage din pilonul 2. Pilonul 2 este unica măsură economica justă în ultimii 12 ani. Pilonul 2 a reușit randamente foarte bune. Cadou otrăvit: te retragi din pilonul 2, te bucuri o vară (precum greierele), dar când iarna vine (bătrânețea) nu vei fi furnică.
În varianta finală, nu te mai poți retrage cu banii, dar cerința măririi capitalului social de cca 10 ori va duce tot la desființarea pilonului 2.

Să scrii termenul ”lăcomie” într-un proiect de OUG referitor la actori economici mie-mi sună a luptă de clasă. Am revenit la primii ani ai comunismului? Suntem în anii 50? Unde mai pui că lăcomia în cauză se bazează pe foamea guvernului de a cheltui banii pe care nu îi are.

Economia duduie de ani buni; taxele introduse nu au nici o legătură cu dificultăți bugetare. Aste este povestea.

Dar, preșcolarii și elevii din clasele I-IV nu vor primi miere de albine până la finalul anului 2021!!! Plus, alte măsuri de austeritate incluse în același OUG.

De fapt, apocalipsa financiară a fost anticipată (pentru că programul de guvernare nu era realist) și anunțată (pentru că îndeplinirea lui scârțâia). Faptul că nu se închide bugetul și că urmează noi taxe a fost anunțat de analiști economici precum Moise Guran, Bogdan Glăvan sau Cristian Păun.

Care sunt efectele acestor măsuri propuse:
- sistemul bancar pus la pământ, toate băncile vor fi împinse spre pierderi; băncile vor încerca să-și recupereze banii pe seama clienților, iar economia va suferi masiv;
- pilonul 2 va fi desființat sau naționalizat, iar pensiile a milioane bune de români vor fi mai mici în viitor, nu vor mai avea protecție față de evoluția economiei și demografiei;
- sistemul energetic va fi îngenuncheat, producătorii blocați (ROMGAZ, PETROM, inclusiv extracțiile din Marea Neagră), iar importul va fi majorat pentru a redeveni dependenți energetic față de Rusia;
- prețurile și calitatea serviciilor telecom vor suferi și ele;
- vor dispărea firmele mici, autohtone, multinaționale vor rezista sau vor pleca, vor fi favorizate câteva firme rusești și ungurești (de gaz), câțiva moguli precum Ioan Nicolae (Interagro, petrochimie) sau Ion Țiriac (cu ajutorul de stat pentru grădinițe olimpice);
- inflația va afecta fiecare român și toate aceste taxe se vor regăsi în prețuri.

Theodor Stolojan spune că ”Dacă ar trăi Petre Ţuţea şi ar fi întrebat astăzi ce sfat ar trebui să dea Guvernului PSD-ALDE, n-ar răspunde decât cum a răspuns în primii ani după al Doilea Război Mondial, când el lucra la Ministerul Economiei, întrebat de ce nu dă nişte recomandări Guvernului comunist, a zis: domnule, n-are sens, pentru că au ieşit din zona raţionalului în economie. Exact în această situaţie este şi această guvernare PSD-ALDE”.
Theodor Stolojan mai afirmă că Guvernul ar trebui să știe că ”sectorul privat întotdeauna va fi mai inventiv decât minţile unui Dragnea sau ale unui Teodorovici. Vor găsi mijloacele pentru ca toate aceste noi impozite şi taxe să ajungă pe consumatorii finali (...). A te lupta cu piaţa, întotdeauna pierzi până la urmă. Băncile vor găsi mijloacele să facă faţă la această măsură, care nu este deloc raţională”.

În acest moment, putem vorbi de un multiplu faliment al guvernării:
- faliment moral (problemele penale, impostura intelectuală)
- faliment politic (paria Europei)
- faliment bugetar (avalanșă de taxe ad-hoc)
Urmează falimentul economic. Pas cu pas, tot mai accelerat.

Postare Florin Cîțu pe FB: ”Dragnea, Tăriceanu, Vâlcov, Teodorovici, groparii României recunosc OFICIAL CRIZA!
Astăzi, explic care sunt implicațiile pentru sectorul bancar al taxării activelor financiare.
PSD+ALDE+UDMR recunosc că AU MINȚIT. Introduc taxe noi pentru că altfel deficitul bugetar depășește 5% în 2019!
Pe rând.
În primul rând - ticăloșie.
Active financiare înseamnă investițiile făcute de bănci în economie (în stat, în cetățeni, în companii).
PSD+ALDE taxează investițiile și implicit le va distruge.
În al doilea rând - prostie.
Taxa se referă la ROBOR dar băncile au portofolii cu credite și în valută. Bineînțeles că îi afectează și pe acești clienți.
În al treilea rând - imbecilitate
Taxa NU reduce ratele celor care au acum credite în lei sau valută. Nu are cum. Contractele respective sunt legate de ROBOR și atât.
Taxa NU reduce ratele creditelor noi, prețul creditelor este determinat de cerere și ofertă.
Taxa reprezintă un cost iar socialiștii de la PSD+ALDE și UDMR au prezentat doar cum se calculează. Pentru bănci reprezintă creșterea costului cu afacerile în România.
Creșterea costului poate să fie:
- internalizată de bănci într-o marjă de profit mai mică
- transferată în dobânzi mai mari pentru credite noi
- transferată în dobânzi mai mici pentru depozite.
Unde se va regăsi această taxă depinde de strategia fiecărei bănci, de profitabilitatea fiecărei bănci și de condițiile pieței.
Astăzi, sistemul bancar are lichiditate asa că această taxă se va vedea imediat în REDUCEREA dobânzilor la depozite. Iar pentru că există cerere pentru credite și de la companii și de la persoane fizice o parte din taxă se va vedea în dobânzi mai mari la creditele noi.
În țările unde au fost introduse taxe pe investițiile băncilor, investițiile au scăzut brusc. Nu există nicio situație unde taxa a dus la dezvoltarea sectorului.
Concluzie:
Taxa PSD+ALDE+UDMR pe investițiile băncilor va duce la distrugerea economiilor populației din sistemul bancar prin reducerea dobânzilor la depozite și la restrângerea investițiilor băncilor în economie.
Statul român va apela la investitori străini privați sau instituționali pentru împrumuturi. Băncile locale vor pune taxa în dobânda pe care o cer de la stat.
PSD+ALDE+UDMR crează o problema structurală și cresc riscul sistemic prin transferarea datoriei României în lei (!!!) direct investitorilor străini. Cu băncile locale mai puteai negocia să nu-ți vândă obligațiunile dacă te aflai într-o situație dificilă, dar cum negociezi cu cei pe care nu-i cunoști?
Taxa pe active financiare se va vedea în prețurile sistemului bancar= dobânzile la depozite și dobânzile la credite. Asa cum supraacciza s-a văzut în prețul combustibilului.
CEL MAI IMPORTANT:
NU va reduce ratele persoanelor cu credite în lei. Trebuie să fii foarte prost să crezi că așa reduci ratele la credite.
ATENȚIE băncile au o soluție dacă vor:
- desființează ROBOR. Și taxa dispare.”

Postare Cristi Tudorescu pe FB: ”Au dat ORDONANȚA RĂZBOIULUI CU ECONOMIA. Au lăsat senzația că e mai bine decât marți seara, când a ieșit Teodorovici cu artileria grea. Și se bazează că lumea va uita într-un an toate astea. Ce a rămas, în final:
1) Taxa pe activele bancare, la actualul nivel al ROBOR, este 0,2% și nu 0,9%. Poate ajunge la 0,5% (gen Ungaria). Legătura cu ROBOR este tot ilogică, gândirea este tot strâmbă. Cineva, acolo, tot nu înțelege ce e acela ROBOR și cum se formează.
2) Companiile din energie vor fi impozitate cu 2% din cifra de afaceri, nu cu 3%. Principiul e tot de economie primitivă, să impozitezi cifra de afaceri, rulajul. Să impozitezi faptul că acel jucător există. Tot 2% vor plăti și companiile cu pierderi, Complexul Energetic Oltenia sau ELCEN sunt îngropate și mai mult, tocmai de Guvern.
3) Telecom - impozit de 3% din cifra de afaceri.
4) Pilonul II de pensii. Abordarea s-a schimbat: "vă lăsăm să vă jucați acolo cu ăia 10 miliarde de euro, nu vă mai zicem de naționalizare și de oprire contribuții". Au impus însă cerințe mari de capital societăților de administrare. În afară de scăderea comisionului la intrarea banilor (1%, din care 0,5% rămâne la administratori, comparativ cu 2,5% cât era înainte -- acceptabil ca principiu), au mai făcut ceva: au legat comisionul anual de performanța fondului - aparent o măsură logică în ochii publicului, dar nivelurile propuse fac business-ul nerentabil pentru mulți: între 0,24% - 0,84% pe an, asta dă o volatilitate foarte mare pe veniturile administratorilor. Probabil vor rămâne 3 administratori în loc de 7, iar peste 2 ani discursul o sa fie "ia uite, oligopolul ălora trei" -- când de fapt oligopolul va fi provocat chiar de Guvern.
5) Punctul de pensie mărit din septembrie 2019 și apoi septembrie 2020, fix înainte de alegeri! Asta înseamnă nerespectarea legii, care spune că trebuie mărit de la începutul anului cu rata inflației + 1/2 din creșterea salariului mediu brut. În ianuarie - septembrie, pensionarii vor fi văduviți de bani în plus, pentru a avea creșteri abia în septembrie 2019 și apoi doar înainte de alegeri.
IMPACT MACROECONOMIC:
- nu, nu vor pleca investitorii mari.
- din toate astea, nu vor strânge 8 mld RON la buget la anul, ci vreo 3 mld RON.
- gândirea de la Palatul Victoria pare să fie "eh... n-om mai crește la anul cu 4-5%, se mai supară unii, alții, multinaționalele, om crește cu 3% în 2019 și lumea o să uite". Problema e că realitatea poate fi mai rea, efectele sunt greu cuantificabile acum.
În final, măsurile vor afecta exact cetățenii pe care guvernanții pretind că-i apară: inflație 2019, costuri mai mari ale împrumuturilor, căci băncile vor împinge costurile mai departe.”

Postare Cristian Păun pe FB: ”Adio Pilon 2! Și rămâi cu bine...
Nu pot să ia cu japca acei bani pe CNP așa că:
- scad drastic comisioanele de administrare (administratorul privat este obligat să facă muncă gratuită - o aberație);
- un randament mai mare peste rata inflației se va taxa exponențial (administratorii privați mai performanți vor fi taxați suplimentar - o aberație);
- mutarea banilor la Pilonul 1 nu e posibilă, fiind vorba de bani privați și sisteme de pensii diferite. Banii rămân acolo dar vor fi administrați nu privat ci de stat (dacă opțiunea ta e Pilonul 1). În plus de administrarea de către stat a banilor acumulați până acum prin Pilonul 2, dacă optezi pentru Pilonul 1, cotizația ta va merge ulterior integral la un sistem fără acumulare, din care se plătesc pensii speciale / ocupaționale / sociale și care este pe un mare deficit ce creste constant. Dacă optezi pentru Pilonul 2, banii rămân în administrare privată dar nu mai există stimulentele ca această industrie să existe sau să reziste (primele două argumente).
Oricum ai da-o, românii pierd bani. Oricum ai da-o vorbim de bani luați cu japca. De furt.
Sfat: Păstrați banii în Pilonul 2 în continuare și mergem la vot să schimbăm aberațiile astea. Contribuția la Pilonul 2 trebuie să crească nu să scadă. Pensia trebuie să fie, mai degrabă, cu acumulare! Iar administratorii privați să reziste până atunci. Chiar dacă va fi greu pentru ei!”

După logica guvernamentală, firmele private ca nu au profit trebuie să plătească taxe mai mari (pe active, de ex.). Dar firmele/regiile de stat care au pierderi? Lor li se șterg pierderile pe care le au, an de an. Statul este stat: poate stabili și modifica regulile oricând, poate da unora ce ia de la alții, poate vinde scump un serviciu la o calitate redusă. Să nu uitam: topul firmelor cu pierderi este dominat de cele de stat; în topul producătorilor care fac export sunt numai firme private (hulitele multinaționale). Taxele mai mari ajung întotdeauna în preturi, adică le vom plăti tot noi consumatorii. S-a ajuns aici pentru ca economia reală nu ascultă de povești pe hârtie, de indicatori spectaculoși de PIB care nu au substanță.
Dacă o firmă privată face privat, guvernanții o acuză de lăcomie. Dacă o firmă privată nu face profit sau face unul invizibil, atunci este acuzată că mută profiturile. În primul caz poate fi vorba de profit mare datorată slabei  concurențe în acel sector: în al doilea caz poate fi vorba că firma face investiții majore (ex. RDS care este poate singura firmă românească ce este actor regional) sau pur și simplu își repatriază veniturile.
Ca guvernanții să prefere să ia măsuri în favoarea bugetarilor nu este de mirare, este de înțeles până la un punct, deși ar trebui să guverneze pentru toți cetățenii. Dar măsurile propuse dau beneficii unor miliardari (unul cu interese la gaze iefine, altul cu vise de grădinițe olimpice). Adică, statul falimentează firme de stat și private spre beneficiul unor firme private.

Paradox: mărimea ROBOR-ului este trasă în sus de băncile mici, nu de ”lacomele” bănci mari!
Taxa pe ”lăcomie” a scăzut în forma finală și a ajuns taxă pe active. Cineva a câștigat la bursa anticipând (știind?) ca taxa va scădea. Instituțiile financiare nebancare au dobânzi exorbitante comparativ cu orice bancă, dar nu sunt taxate pentru ”lăcomie”! Consecința: creditele bancare vor fi mai greu accesibile, iar clienții vor fi împinși spre IFN-uri unde DAE este de peste 5 ori mai mare!

Că bugetul anului 2019 este plin de incertitudini pe partea de venituri, este adeverită de suspendarea legii responsabilității fiscal bugetare.

Guvernanții ultimilor 2 ani tot introduc taxe care să se aducă bani mai mulți la buget; aceste taxe din energie duc la creșterea prețurilor; măsurile propuse nu rezolvă deloc această situația, pentru că ele nu-și propun decât să extragă alți bani din economie, fără a apăra nici consumatorul român (nici casnic, nici industrial).

Una din cauzele pentru care bugetul României este mic este dat de sistemul informatic arhaic al ANAF-ului.
Apar răspunsuri. De ce întârzie proiectul de buget 2019. De ce a fost nevoie de OUG-ul din final de an. De ce, totuși, OUG-ul nu acoperă decât o treime din nedorita majorare a deficitului bugetar. De fapt, programul de guvernare este volatil (incomplet pe partea de venituri, imprecis și subevaluat pe partea de cheltuieli), mereu apar taxe noi și distanța dintre promisiuni și realitate devine tot mai mare. Scriam pe blogul personal, încă din septembrie, ca banii bugetului nu vor ajunge și se vor inventa noi modalități de a ”extrage” bani din economie (firește de cei care au și sunt buni platnici). Doar nu credeați că este vorba de cele 2 miliarde de euro prejudicii de recuperat în urma sentințelor judecătorești definitive. Iată că se confirma că este nevoie de alte ”extracții” de bani din sectoarele economice care mai merg (nu le voi enumera pentru a nu le da idei, dar le bănuiți, acele sectoare care produc și fac export, care oferă salarii mari, și-n plus, probabil o taxare a celor care și-au luat soarta în mâini departe de hotare).

Multi încă mai cred că măririle de venituri de la bugetari și pensionari vin din creșterea economică. Fals! Ele vin din 2 mari surse: 1. tăierea investițiilor publice (școli, spitale, autostrăzi, poduri și căi ferate); 2. venituri excepționale (dividendele societăților de stat din energie, cu prețul tăierii investițiilor necesare funcționarii în parametri optimi). În plus, mai sunt introduse în ecuație și câteva artificii contabile. Referitor la subiect, ”gaura” bugetului 2019 (întârziat peste măsură) este cam de 20 miliarde euro. Ordonanța ”lăcomiei” de la final de an (prin taxe aplicate băncilor, firmelor din energie, telecom și jocuri de noroc) nu rezolva decât 7 miliarde de euro, o treime din gaură. Pentru restul, este nevoie de alte și alte taxe, plus de inflație și alte măsuri de austeritate. Din păcate.

Cine crede în ideea ca prețurile vor fi plafonate (doar cele interne), nu știe că, cel mai târziu în 2022, ele vor fi acceptate de ANRE în costuri și atunci consumatorul roman va plăti o factura usturătoare.
”Devine din ce în ce mai evident faptul că, în prezent, capacitatea de producție instalată din România, de 25.000 MW (20.000 MW efectivă) este doar pe hârtie, în realitate, producția de energie electrică fiind în ultimii ani de maxim 9.000-9.500 MW. Iar în ultima perioadă se poate remarca o diminuare considerabilă a acesteia, mai multe unități de producție fiind raportate în revizie permanentă sau în revizii programate repetate. Investițiile în capacități de producție par absolut necesare, însă cum 80% din producția de electricitate este “de stat”, șansele ca aceste investiții să fie realizate sunt practic nule.
Pentru că actualul guvern a devalizat companiile de stat din energie, solicitând niveluri de 90% din profit ca dividende și solicitând în schimb și dividende suplimentare sau redistribuirea lichidităților disponibile. În plus, prin adoptarea OUG 114, prin care a impus un impozit de 2% pe cifra de afaceri inclusiv producătorilor, dar a și reintrodus politica de control a prețurilor la electricitate, guvernul a compromis orice șansă de investiție în acest domeniu!

Două Românii: una conectată la infrastructura, alta dependentă de pixul guvernamental. Decalajul dintre cele două Românii s-a accentuat în post-comunism.
Primii vor mai multa libertate economică (prin mai multa infrastructură: școli, spitale, șosele), ceilalți vor mai mult intervenționism de stat cu: salarii bugetare și pensii mărite, cu plafonare de preturi, cu ajutoare sociale, cu taxe mărite asupra afacerilor private, etc. Dacă am ieșit din comunism ar trebui să acceptăm democrația și economia de piață. Din păcate, și democrația politică are limitări, și economia de piață este tot mai abandonată. Iar dincolo de acțiunile politicienilor, marea problemă a celor conduși (a cetățenilor) este educația (civică și economică) redusă.

https://www.moise.ro/2018/12/13/ticaie-statul-roman-cateva-semne-ca-sfarsitul-guvernului-psd-e-aproape-isi-orchestreaza-dragnea-plecarea/?fbclid=IwAR03h_kWfmTDjALYcNN6RWsnN-8Le8frDfXiXIGKo6EJWI0rl1_HGoHDnQA

https://www.profit.ro/stiri/economie/guvernul-lucreaza-restructurare-ministerelor-directiilor-autoritatilor-asteapta-rapoartele-privind-nivelul-personalului-vor-urma-desfiintari-structuri-foarte-probabil-posturi-18697641?fbclid=IwAR3iK1L5s9ab1ANBaSQoTBZurFsYGYW2UOb9ZhMr4uRw0oBKdm-FMvzgNSQ

https://www.capital.ro/semnele-guvernul-nu-are-bani-buget.html

https://www.zf.ro/opinii/cristian-hostiuc-director-editorial-zf-cel-mare-proces-tiparire-bani-istoria-europei-salvare-euro-s-incheiat-cat-castigat-romania-ramas-intampla-continuare-17787644?fbclid=IwAR19Hved5QttcR_-2cI2IFHt9qyybfpGsKqdHUBS_Ah1dy3QBMeWdX4qVgo

https://www.biziday.ro/ministrul-de-finante-a-prezentat-principalele-masuri-fiscale-pe-care-urmeaza-sa-le-adopte-guvernul-draftul-ordonantei-de-urgenta-a-fost-publicat-pe-site-ul-ministerului/

http://www.economica.net/productia-de-gaze-a-romaniei-se-va-opri-daca-intentiile-guvernului-si-parlamentului-devin-lege-producatorii-pierd-15-lei-la-fiecare-mwh-de-gaz_162699.html#n

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/cum-vor-deconta-romanii-apocalipsa-fiscala-anuntata-guvernul-psd-1_5c1a44a4df52022f75a86795/index.html

https://www.moise.ro/2018/12/18/venezuela-venim/?source=biziday&fbclid=IwAR2APyQHeEmZ9HSXysp_thn20LOCy8948gzzjT-70uvbhNuseLxNNiuohv0

https://www.zf.ro/companii/energie/companiile-stat-energie-devalizate-treime-rezerve-duc-catre-bugetul-stat-alaturi-taxa-3-cifra-afaceri-recent-perlele-romgaz-hidroelectrica-au-donat-sute-milioane-lei-dividende-suplimentare-17791101?fbclid=IwAR0mBBZkGWqqNLSxEkBlA7P3u5__FCbiypwXO7ijNCSE3O-mru0BBjVsjBw

https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-22874700-cum-distruge-guvernul-afacerile-din-energie-prin-controlul-preturilor-masura-specifica-tarilor-comuniste.htm?fbclid=IwAR28CCXWTejAdVTRwgx6GpUy9vS4QRJ0NrsF-WMYJXqvIhF1ckZ7LrJzvTY

https://www.profit.ro/stiri/dubla-lovitura-administratorii-pilonului-2-de-pensii-private-vor-trebui-sa-aduca-noi-infuzii-de-capital-calculele-profit-ro-arata-ca-necesarul-se-ridica-la-3-7-miliarde-de-lei-18706322?fbclid=IwAR0KLbicGa8TjUbtR5fCnmh8UJiEY01MfWhUB8-NYlkwRiyy6WM4wMd080w

https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/pretul-electricitatii-sare-pe-bursa-cu-14-dupa-anuntul-privind-impozitarea-companiilor-din-energie-romania-devine-cea-mai-scumpa-piata-din-regiune-17791220?fbclid=IwAR0TJJglPX171i44EelnTB1fPk0w9p2mJh9ylNCyS_i5kGpGCoNKTjL0ilE

https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/dezastru-banci-scris-textul-ordonantei-prima-interpretare-bancherilor-taxa-lacomie-trimestriala-anuala-ceea-inseamna-suma-patru-ori-mare-estimarea-initiala-toate-bancile-vor-pierderi-17791243?fbclid=IwAR2i909lRNb9gmVv52-DgKxbETO39paQByGBTum04eOeC5ELOSZS2EPgzp8

https://www.petreanu.ro/face-toti-milionari/?fbclid=IwAR3nWuzBI4Zp0Hd2GRoyFXtOw7c0DnwsqqleSGsnoHLWysMSOMgM_sz9_MU


https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/cele-7-2-milioane-de-romani-de-la-pilonul-ii-au-pierdut-miercuri-330-mil-euro-prin-deprecierea-actiunilor-17791627

https://www.edupedu.ro/guvernul-sparge-pusculita-copiilor-ce-inseamna-ca-pilonul-ii-pe-pensii-a-devenit-optional-dupa-5-ani/?fbclid=IwAR1VrzkHBvbQIXZ5aFPe19G4Qu4U6qRysE0_MMg7Ron9ogPE4wywX4OMHFE

https://www.zf.ro/opinii/opinie-sorin-paslaru-redactor-sef-al-zf-masuri-soc-la-adresa-mediului-de-business-pentru-a-finanta-cresterea-salariilor-bugetarilor-merita-17791789

http://www.stelianmuscalu.ro/psd-a-aruncat-bomba-in-economie/

https://republica.ro/subminarea-economiei-nationale-omorati-vaca-care-va-da-lapte-si-o-sa-ramaneti-doar-cu-cacofonia-economica

https://www.digi24.ro/opinii/atentie-nu-e-doar-taxa-pe-lacomie-sunt-si-taierile-indirecte-pana-in-2021-1052056?fbclid=IwAR0ydAS6BFBqAMz6Stwt5lcrBxOAn3khG7OwDk4-aIEu715mIY3HIcSuJ3w

http://www.economica.net/surse-bancare--taxa-aplicata-bancilor-va-trece-rapid-in-conturile-clientilor--dobanda-la-creditul-in-valuta-se-va-dubla_162715.html?fbclid=IwAR2wihYulb2ZOmoSnMwp8DNWbjrUYHxJhT8Wttk_59_Dv6vvte3uESYHhHQ#n

https://psnews.ro/soviani-arunca-bomba-taxa-pe-robor-confirma-agenda-anti-europeana-a-lui-teodorovici-247966/

https://www.digi24.ro/stiri/economie/intre-mana-invizibilla-a-lui-adam-smith-si-pumnul-dat-in-gura-economiei-de-catre-guvern-1052050

https://www.zf.ro/opinii/eugen-teodorovici-ministrul-finantelor-guvernul-psd-alde-liviu-dragnea-hranesc-zi-zi-lacomia-bancilor-altcineva-vi-pare-normal-ministrul-finantelor-plateasca-dobanda-5-bancilor-17792648

http://www.economica.net/un-infringement-impotriva-romaniei-pe-tema-plafonarii-preturilor-la-gaz-este-foarte-usor-de-declansat-verchiul-dosar-a-ramas-inghetat-surse_162796.html

https://www.hotnews.ro/stiri-politic-22877523-surse-romanii-care-retrag-banii-pilonul-putea-obligati-cumpere-titluri-stat-sau-actiuni-ordonanta-discutata-birou-dragnea.htm

https://economie.hotnews.ro/stiri-pensii_private-22877601-analiza-capcana-retragerii-banilor-din-pilonul-pensii-risti-pierzi-cate-miliarde-lei-castiga-imediat-bugetul-statului.htm

http://cursdeguvernare.ro/gabriel-biris-ordonanta-fel-de-fel.html?fbclid=IwAR0am67klnrPqUn2On1pJOpkuRKH6VhEgny04V4Exe_8qcnEmNwrZ9qVaQ4

http://www.ziare.com/ordonanta-teodorovici/stiri-ordonanta-teodorovici/pwc-critica-ordonanta-teodorovici-modificarile-sunt-neclare-generatoare-de-incertitudine-la-limita-infringementului-1542960

https://www.nwradu.ro/2018/12/explicatia-simpla-a-scandalului-economic-de-ieri/?fbclid=IwAR1prHhkr1IbRo6dMDMoVcJXeqJCEfm0bqer06x-b3kp7WhknYKxEZroGkg

https://www.hotnews.ro/stiri-politic-22879389-stolojan-daca-trai-tutea-spune-guvernul-psd-alde-iesit-din-zona-rationalului-economie.htm

http://www.ziare.com/economie/gaz/expert-guvernul-vrea-reintroducerea-cosului-de-gaze-desi-acesta-i-a-cauzat-romaniei-pierderi-de-miliarde-de-dolari-1543058

https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-22880532-analiza-cum-vor-pierde-vor-falimenta-companii-energetice-stat-din-cauza-deciziilor-luate-guvernul-dancila.htm

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/va-deveni-anre-o-agentie-de-prestatii-sociale-cu-buget-cat-al-sri-valcov-impozitul-de-2-pe-cifra-de-afaceri-din-energie-si-gaze-va-fi-folosit-pentru-ajutorarea-consumatorilor-vulnerabili-18753955

https://www.profit.ro/stiri/grafic-aplicarea-taxei-pe-active-trimestrial-ar-duce-la-stat-70-din-profitul-net-al-bancilor-18753973?fbclid=IwAR1uu35pFw2dqjqUpqSDK-veTZn0h6AUTsPSH_4XzgaOlMfiEceBZiB_n_I

https://www.zf.ro/companii/energie/stat-contra-stat-un-sfert-din-productia-de-energie-a-romaniei-amenintata-cu-inchiderea-cum-platesc-taxa-de-2-pe-afaceri-companii-cu-pierderi-de-1-3-miliarde-de-lei-si-18-000-de-angajati-17794718?fbclid=IwAR3T4U1dr0MkfeVvfkdL1eON_TsO9kJ4leirRRZaqpvTJwBDpzjDp7G0UTA

http://www.ziare.com/ordonanta-teodorovici/taxa-pe-lacomie/florin-citu-taxa-aplicata-bancilor-nu-va-reduce-ratele-la-credite-in-lei-voi-initia-intalniri-cu-toti-cei-afectati-de-ordonanta-criminala-1543179

https://www.facebook.com/cristi.tudorescu?__tn__=%2CdCH-R-R&eid=ARDzVZazVxH6qgjZAzayvhfKdY3mU4ekJOG3gJwqcJXmYCEI6RXjRIV1FFfFEFTNjao32PxfPQtX94ZX&hc_ref=ARRPhJcdh6c4f7NPQBK47KTI8-HauAwBMOuO38Ia__Ku8ZBzoI29A6PNrA0PiHA59vQ&fref=nf

https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-22880532-analiza-cum-vor-pierde-vor-falimenta-companii-energetice-stat-din-cauza-deciziilor-luate-guvernul-dancila.htm?fbclid=IwAR3RoXcWCGwkFmLCC1hHn57FEm0ECpPxQrX--gZf2nWM39ecXUMGZ1oEFcc

https://economie.hotnews.ro/stiri-pensii_private-22880838-reactie-ultima-ora-administratorilor-fonduri-guvernul-pus-bomba-ceas-pentru-pilonul-iar-ceasul-arata-maxim-6-luni-singurul-mod-care-pilonul-mai-putea-exista-viitor-abrogarea-prevederilor-acestei-oug.htm

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/banci/statul-a-declarat-razboi-celor-mai-mari-creditori-ai-sai-desi-are-mare-nevoie-de-bani-pentru-a-si-acoperi-gaura-de-la-buget-18753116

http://www.raducraciun.ro/dupa-ordonanta-de-urgenta-o-intrebare-se-impune-esti-copil/

https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/robor-calculeaza-medie-aritmetica-simpla-ponderata-volumul-tranzactii-bancile-mari-penalizate-cauza-bancilor-mici-insuficient-capitalizate-urca-robor-foame-lichiditate-17795529?fbclid=IwAR0GhwiLEzOEC-gmKGz74Oga-26OgJvUcfeYGM8IoY-fA4Q6TQiA9DxWKTY

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/de-atat-lacom-statull-paradoxul-romaniei-mai-mic-pret-ue-productia-gaze-naturale-unul-cele-mai-mari-regimuri-taxare-1_5c2018eedf52022f75d43be6/index.html

https://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/237581/bancile-au-revenit-pe-bursa-inainte-de-craciun-ce-taxa-pe-lacomie-vor-plati-in-noua-varianta-a-oug-publicata-de-guvern.html

http://www.economica.net/perlele-energiei-detinute-chiar-de-stat-hidro-si-nuclearelectrica-vor-fi-afectate-masiv-de-ordonanta-teodorovici-valcov-detalii_162911.html?fbclid=IwAR2irFE_td__vXoDC4DHV16kSML-BsptJdG1ZQvzwrn4DNXCvxhdRolTZvg

https://www.moise.ro/2018/12/23/dincolo-de-foamea-de-bani-de-la-prostiile-lui-ceausescu-la-taxele-lui-dragnea/

http://www.economica.net/pericolul-plafonarii-pretului-gazul-romanesc-ieftin-ar-putea-fi-exportat-masiv_162917.html#n

http://cursdeguvernare.ro/au-suspendat-si-legea-responsabilitatii-fiscal-bugetare.html?fbclid=IwAR15Mtp_Ze61zd9_ZdiDH2JWzUdtVGCVvQMOQ039Ua_mQSg8dQLgeymSDNg

https://www.g4media.ro/marile-manipulari-din-discursul-violent-anti-companii-straine-al-lui-liviu-dragnea-cum-au-crescut-preturile-din-energie-tocmai-din-cauza-politicilor-psd.html

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/deficitul-bugetar-a-crescut-puternic-la-11-luni-pentru-a-ramane-sub-3-cum-s-a-angajat-vehement-guvernul-decembrie-ar-trebui-sa-fie-cel-mai-auster-final-de-an-de-dupa-criza-18759733

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/anaf-functioneaza-pe-servere-care-au-si-20-de-ani-vechime-incarcate-99-9-si-cu-500-de-aplicatii-dezvoltate-haotic-pe-software-atat-de-vechi-incat-nu-mai-este-sustinut-de-producatori-18652098?fbclid=IwAR2Dss1rcNzVCwpH0oEm_VB18Lyi9HaqeCoBCvCAmrKsrj7hGVWpWKKAWFY

https://www.profit.ro/perspective/2018-anul-viselor-de-marire-ale-industriei-de-gaze-s-a-transformat-intr-un-adevarat-cosmar-pentru-producatorii-autohtoni-18761409

http://www.ziare.com/preturi/pret-gaze/guvernul-ia-masuri-controversate-pe-piata-gazelor-spunand-ca-o-face-pentru-romani-de-ce-nu-e-asa-si-cum-vom-pierde-de-fapt-1543904

https://www.zf.ro/eveniment/tensiune-maxima-la-finante-deficitul-bugetar-pe-2019-a-fost-evaluat-in-prima-faza-la-4-98-din-pib-anaf-ului-i-se-cere-inca-un-plus-de-15-la-incasari-dupa-cel-de-anul-trecut-17811901?fbclid=IwAR3ipQ87fXZPOPEe4KRONYtpiuB59fHNlbln0meZ3xcWbmsL9pdbZIH2MOI

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/analizA-ruineaza-guvernul-economia-tarii-vor-resimti-romanii-ordonanta-birurilor-plafonarilor-1_5c2f5b6adf52022f7539875e/index.html

https://www.zf.ro/opinii/ce-solutii-sunt-pentru-un-deficit-bugetar-de-sub-3-in-2019-primele-calcule-arata-4-98-deficit-17818776?fbclid=IwAR0fR-dOUY_sw6yX6t6hMBzliv7yVgDYaYFG0_dlYmg_veq6MkF3rswvbxY

http://www.contributors.ro/economie/sa-%C8%99ti%C8%9Bi-ca-noile-suprataxe-afecteaza-inclusiv-antreprenorii-firmele-vor-achita-facturile-mai-mari-%C8%99i-finan%C8%9Barile-mai-scumpe/

https://www.moise.ro/2019/01/09/cand-ignori-prea-mult-bufonii-traznaile-devin-lege/

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/pret-record-al-ultimilor-2-ani-la-energie-electrica-efect-al-vremii-geroase-si-al-unei-productii-interne-care-nu-face-fata-consumului-18807193

https://psnews.ro/2018-anul-neizbandelor-pregatiti-va-pentru-furtuna-perfecta-2-250082/

https://www.zf.ro/companii/energie/romania-importa-masiv-energie-10-din-consum-dar-termocentralele-stau-pe-margine-din-cauza-defectiunilor-sau-a-neindeplinirii-conditiilor-de-mediu-17835463

http://www.analizeeconomice.ro/2019/01/cum-evoluat-pib-ul-judetelor-din.html

Vine iarna?

Vine iarna, oare? Nu cea calendaristică, ci cea economică. Tot mai multe semnale în această direcție.

Economia României frânează de câteva luni de zile (previzibil pentru o economie "dopată"). Noutatea ar fi, că se pare, urmează o frână bruscă ce necesită măsuri de austeritate. Prea devreme, raportat la orizontul electoral 2020 (alegerile din 2019 le consider secundare). Prea devreme să arunci altora "cartoful fierbinte".

Scrisoarea ministrului de finanțe către Uniunea Europeană anunță câteva măsuri de austeritate bugetară pentru anul 2019, începând cu înghețarea salariilor și continuând cu alte măsuri. ”Caritasul” economic nu putea continua la infinit; zidul realității poate fi doar amânat, nu evitat.

Creșterea anticipată a salariului minim este o fentă, ajută guvernul și financiar și electoral.

Săptămânile ce vin ne vor oferi mai multe informații în aceasta privință.

Guvernul vrea să mai inventeze un aspirator de bani, printr-un program care oferă bonificații și dobânzi părinților care depun bani în conturi de economii gestionate de stat. Asta în timp ce statul nu aplică din 2011, fie an de criză, fie an de boom economic, un articol din Legea educației naționale prin care fiecare nou născut trebuia să primească 500 de euro.

http://www.ziare.com/social/salariu/a-aparut-documentul-prin-care-teodorovici-anunta-ce-ca-salariile-si-angajarile-la-stat-ar-putea-fi-inghetate-la-anul-1534676

http://m.hotnews.ro/stire/22771009?fbclid=IwAR36OrSur1nbWDOM9_k0Rg-tqTq0vaANj5pf_FPrEtv9_ZVOEnd23sBpOu0

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/document-guvernul-pregateste-pentru-2019-inghetarea-salariilor-bugetarilor-si-a-cotei-la-pilonul-ii-numarul-de-angajati-din-sectorul-public-nu-va-creste-dividende-de-90-de-la-companiile-de-stat-18586406?source=biziday&fbclid=IwAR0HKQ5hH-W0DSy1RSLhASIMXrzp9iVPG1GW26yaBXISRCqe5YlDNwdmzyg

https://www.biziday.ro/senatul-a-epuizat-bugetul-pe-2018-pentru-deplasarile-externe-chestor-al-senatului-am-esuat-in-a-controla-deplasarile-externe-ni-se-cam-termina-banii-tariceanu-suntem-intr-o-situatie-de-criz/?source=biziday&fbclid=IwAR0SYm7baySIr8EtbYT200w4nzaDm4TBSeRatE2SRhu3V5WpWSZb_0T-uDM

https://www.digi24.ro/stiri/externe/china-sufocata-de-datorii-vine-o-noua-criza-financiara-globala-1016330?fbclid=IwAR3xGpO0DWuQIOp39mhAjgG6EcdvL51jZEKSLbsBKAcgYW7iaiNmF-CoGDc

https://www.zf.ro/opinii/sezonul-iarna-anunta-rece-economia-scade-mult-repede-asteptarile-cresterea-reducandu-jumatate-dintr-data-companiile-redevin-prudente-investitiile-stagneaza-cauza-tensiunilor-piata-muncii-iar-17564944?fbclid=IwAR1WlusVwJ_kGGmupcqJ7gJSQxKmoczHYyptqORM3bsm5JghPEA4Ec0HeCU

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22772699-document-statul-vrea-mprumute-copii-programul-tezaur-uat.htm?fbclid=IwAR1EKKJZI_BviRPWCtCofQDiu5mXUY07u-zrR0uatJcMRwS5BxaIjGLWJzU

Vase comunicante

Guvernarea economică merge pe principiul vaselor comunicante. Veniturile în plus acordate unor categorii sociale nu au venit din creșterea economică (care creștere? este vorba de doparea PIB-ului prin stimuli fiscal-bugetari) ci din mutarea unor bani între capitolele bugetare, mai precis de la investiții la cheltuieli de personal.

Avem astfel:

De unde provin banii	Și unde au ajuns
Tăierea investițiilor în spitale și medicamente	Majorări salariale în sănătate
Tăierea investițiilor în școli	Majorări salariale în educație
Tăierea construcțiilor de șosele și autostrăzi	Pensii speciale și salarii mărite funcționarilor din administrație
Tăierea investițiilor în infrastructura energetică, feroviară, etc.	Majorări de pensii

În ciuda unui boom de consum, în ciuda unor majorări de venituri la bugetari și pensionare, în ciuda unor cifre mari de PIB, România arată a țară cangrenată interior azi și cu un viitor amanetat.

Pe capitole:

Educația

Calitatea educației rămâne redusă în ciuda salariilor mărite. Alocările bugetare în %PIB au scăzut masiv și sunt la jumătate față de lege! Cei care caută o nuanță optimistă vor spune că alocăm procente din bugetul de stat mai mari decât ale altor state, dar asta deoarece statul are încasări reduse (de paradis fiscal, cu 10% PIB mai mici decât media europeană!).

https://www.profit.ro/stiri/economie/finantarea-educatiei-de-la-buget-a-scazut-in-ultimii-10-ani-cu-peste-1-din-pib-invatamantul-functioneaza-cu-jumatate-din-finantarea-prevazuta-de-lege-18399488?source=biziday
http://www.analizeeconomice.ro/2018/09/romania-aloca-anual-din-buget-pentru.html

În 100 de ani, foarte multe lucruri nu s-au schimbat în bine.

https://www.zf.ro/romania100/arata-infrastructura-educatie-100-ani-una-trei-scoli-grupul-sanitar-exterior-una-doua-legata-gaze-cate-12-copii-bat-calculator-ne-transformam-incet-cohorte-ignoranti-17422672
România este o țară de analfabeți funcționali dar cu pretenții de doctori docenți.

https://republica.ro/cum-se-poate-vindeca-scoala-in-tara-in-care-98-5-dintre-profesori-se-considera-buni-si-foarte-buni-iar

Demografia este o problemă tot mai gravă, la soluții nu se apleacă nimeni.
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22703601-ncotro-ndrept.htm

https://www.profit.ro/stiri/economie/grafice-perspectivele-demografice-ale-romaniei-sunt-indicate-drept-groaznice-educatia-nu-evolueaza-nici-pe-departe-bine-problemele-sunt-ignorate-si-vor-avea-consecinte-foarte-grave-18404597?source=biziday

Sănătatea

S-au mărit salariile în sănătate, nu s-a reușit stoparea exodului de specialiști, calitatea actului medical nu a crescut, iar plățile informale au rămas. Măririle de salarii creează probleme căci nu există surse reale de finanțare (creșterea de PIB nu se transpune în venituri bugetare).

https://www.zf.ro/eveniment/guvernul-psd-majorat-salariile-medicilor-aiba-bani-iar-acum-gaseasca-diferenta-cresterea-salariilor-medicilor-provocat-cnas-casei-nationale-asigurari-sanatate-deficit-400-milioane-lei-anaf-ocupa-17503236
În puține locuri, personalul medical a refuzat ca plata lor să provină din tăierea medicamentelor.

http://m.hotnews.ro/stire/22604951

Salariile în sectorul public au luat-o razna față de mediul privat, o arată și comparația cu Ungaria si Polonia.

https://www.profit.ro/insider/actualitate/analiza-salariile-la-stat-in-romania-au-ajuns-la-nivelul-celor-din-polonia-si-le-au-depasit-pe-cele-din-ungaria-cele-din-privat-sunt-cu-ani-in-urma-18455453

Infrastructura

Nu doar că nu avansăm, dar nu reușim să menținem ceea ce avem. Astfel poduri stau să cadă, calea feroviară este dezastru, iar securitatea energetică este afectată serios.
https://www.capital.ro/podurile-din-romania-care-risca-sa-se-prabuseasca-100-de-ani-dureaza-reparatiile.html

https://www.capital.ro/sindicalistii-cfr-anunta-dezastrul-din-calea-ferata-peste-60-di.html

https://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-moartea-pandeste-macaz-cfr-65-linii-poduri-ceda-conditii-reale-trafic-1_5b9924e7df52022f755e4e23/index.html?source=biziday

https://www.zf.ro/eveniment/6-miliarde-de-euro-pentru-refacerea-cailor-ferate-in-urmatorii-10-ani-de-unde-bani-17513659

http://www.business24.ro/macroeconomie/investitii-economice/romania-are-nevoie-de-investitii-de-10-miliarde-de-euro-in-retelele-de-distributie-a-energiei-electrice-1597495

Ce soluții are guvernul? Proiecte grandioase pe hârtie (cu zero alocări) și inaugurări mai mici, dar mai dese.

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/guvernul-a-gasit-pentru-infrastructura-cheia-marilor-succese-inaugurari-mai-mici-dar-dese-doua-proiecte-de-modificare-a-legislatei-18377920

Boom economic, dar sectorul construcțiilor imobiliare este în cădere, deși România are mari necesități.

https://www.zf.ro/constructii-imobiliare/avertisment-de-la-banca-mondiala-pentru-romania-55-din-locuinte-sunt-construite-inainte-de-1970-si-35-necesita-reparatii-urgente-17517436
https://www.zf.ro/constructii-imobiliare/datele-ins-confirma-volumul-lucrarilor-de-constructii-s-a-prabusit-la-7-luni-este-o-tendinta-de-scadere-accentuata-17519589

Discuții pe legea pensiilor
Se promit pensii halucinante, majorate în an electoral 2020. Este un poker? Este dimpotrivă o condamnare la sărăcie prin aspecte perverse din lege? Cu siguranță un proiect nesustenabil.
http://www.economiczoom.ro/stiri-economice-financiare-de-afaceri/tara-jucata-la-poker-pana-unde-se-mareste-miza.html

https://www.capital.ro/noua-lege-a-pensiilor-ne-condamna-la-saracie.html
http://m.hotnews.ro/stire/22655018

Dar, România își permite să dea cea mai mare pensie din UE si să crească de patru ori numărul pensiilor speciale!

https://adevarul.ro/news/politica/revoltator-romania-cele-mai-sarace-tari-ue-pensionarul-cea-mai-mare-pensie-ue-1_5b9a309bdf52022f75654a49/index.html

https://m.capital.ro/uluitor-numarul-pensiilor-speciale-a-crescut-de-patru-ori-sumele-sunt-imense.html

Dificultăți bugetare
PIB-ul nu mai crește cât scrie în programul de guvernare, dar mai ales încasările bugetare nu țin pasul cu cheltuielile bugetare. Parțial, din pixul statisticii se mai poate corecta PIB-ul. Parțial se mai găsesc niște bani în bufferul de finanțe (2 miliarde de euro evaporate).
Deficitul comercial este tot mai tare, fară rectificarea bugetară unele ministere erau rămase fără bani (s-au găsit necheltuiți cei prevăzuți la investiții).

https://www.zf.ro/eveniment/guvernul-psd-are-doua-mari-probleme-cresterea-economica-este-sub-estimari-iar-incasarile-sunt-sub-buget-17428144
http://cursdeguvernare.ro/cresterea-pib-stabilizata-usor-peste-4-ne-mai-trebuie-cam-7-partea-doua-anului-pentru-face-planul-si-bifa-deficitul-bugetar-sub-3.html

http://cursdeguvernare.ro/o-bizarerie-pe-locul-1-la-cresterea-pib-pe-ultimul-loc-ue-la-costurile-de-imprumut-pragul-de-5-pe-fost-trecut-iulie.html

http://m.hotnews.ro/stire/22678597
https://www.capital.ro/cutremur-la-guvern-nu-sunt-bani-pentru-toate-salariile-au-recunoscut.html

https://www.moise.ro/2018/09/05/caritasul-lui-dragnea-se-inchide-dar-el-va-supravietui-exact-pe-colapsul-bugetului-de-stat-si-pe-o-amnistie/

https://www.profit.ro/stiri/exclusiv-probleme-cu-buffer-ul-la-finante-rezerva-de-valuta-a-coborat-cu-aproape-2-miliarde-de-euro-sub-obiectiv-si-lasa-statul-mai-vulnerabil-in-fata-bancilor-18387821?source=biziday

http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-economia-romaniei-razboi.html

https://www.biziday.ro/deficitul-comercial-a-ajuns-la-758-miliarde-de-euro-dupa-primele-sapte-luni-ale-anului-in-crestere-cu-10-fata-de-anul-trecut-importurile-au-urcat-la-47-mld-de-euro-iar-exporturile-la-40-mld-eur/?source=biziday

https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/evolutia-spectaculoasa-a-economiei-in-2017-se-razbuna-economistii-nu-mai-dau-sanse-unei-cresteri-economice-de-peste-4-in-2018-17515106?source=biziday

România este mai săracă și mai nepregătită azi decât era în anul 2009 în fața unei noi crize economice.

https://www.capital.ro/semnele-crizei-romania-e-mai-saraca-decat-in-2009-cand-s-a-impr.html

https://www.zf.ro/eveniment/pregatiti-criza-2008-rezerva-valutara-doua-ori-mica-raportata-datoria-externa-zece-ani-caderea-lehman-brothers-s-petrecut-15-septembrie-2008-toata-lumea-isi-pune-intrebarea-s-invatat-lectia-crizei-17516606

Este o problemă de timp până când iar se vor termina banii și alți bani vor trebui ”extrași” din alte zone economice.

https://adevarul.ro/economie/bani/fost-sef-anaf-nu-bani-pensii-salarii-In-noiembrie-noua-rectificare-bugetara-psd-crede-electoratul-e-format-imbecili-1_5b9b6557df52022f756d517e/index.html
https://www.capital.ro/exclusiv-cutremur-in-guvern-lipsesc-13-miliarde-de-lei-ce-ord.html

Cu venituri fiscale demne de un paradis fiscal, cu doparea economiei prin consum (de produse de import) și stimuli fiscali, România are perspective nefavorabile, dezvoltarea va trena. Deși UE a investit mult în România, guvernanții au frânat dezvoltarea.

http://cursdeguvernare.ro/economia-romaniei-cele-mai-nefavorabile-perspective-din-europa-centrala-si-de-est-din-cauza-lipsei-investitiilor-si-reformelor-structurale.html

http://cursdeguvernare.ro/romania-tara-care-beneficiat-cel-mai-mult-de-apartenenta-la-ue-atentie-insa-la-experienta-altora.html

http://www.business24.ro/leadership/lideri/oameni-de-afaceri-rectificarea-bugetara-impinge-romania-si-mai-adanc-in-fundatura-subdezvoltarii-1597734?utm_source=business24.ro-Cross&utm_medium=Oameni+de+afaceri%3A+Rectificarea+bugetara+impinge+Romania+si+ma

http://cursdeguvernare.ro/schimburile-comerciale-cu-exteriorul-au-avut-ca-efect-scaderea-pib-cu-16.html

http://cursdeguvernare.ro/alarma-care-nu-trezeste-pe-nimeni-cele-mai-mici-venituri-ca-pondere-pib-consecintele-economie-societate-viata-de-toate-zilele.html

Zidul

Programul economic al guvernului merge tot mai anevoios și sfârșește mereu în zid. În zidul realității economice care pare a nu ține cont de dorințele iluzorii. Un zid economic exprimat prin deficit bugetar, prin deficit comercial, prin minim al investițiilor, printr-o revoluție fiscală care a adus haos, scăderi de salarii, șomaj, prin amputarea pensiilor viitoare (urmare a reducerii contribuțiilor la pilonul 2 de pensii), prin inflație record, etc.

Execuția bugetară după primele două luni este catastrofală. 0,59% PIB deficit bugetar este uriaș ținând cont că în această perioadă de regulă se înregistrează mici excedente bugetare (pentru că banii de regulă se cheltuie la final de an).

Analistul Moise Guran spune că: ”în ciuda creșterii inflaționiste a încasărilor de TVA, pe primele două luni din 2018, statul tot a încasat cu 1 miliard de lei mai puțin decât pe primele două luni din … 2016. 2016, nu 2017! În 2016 nu erau la guvernare nici condamnați, nici marionete ale acestora. Despre accize ce să mai vorbim? Au crescut, nu? Da, dar încasările au scăzut. Această prostie se tot repetă. Se fac 20 de ani de când se tot repetă.”

Concluzia momentului în opinia lui Moise Guran: ”Că jocul de sumă nulă, mai numit și socialism, în care furi prin inflație și devalorizare din banii celor care muncesc la privat, pentru a-ți plăti proprii votanți, de regulă categorii asistate social sau bugetari, nu poate fi rostogolit la infinit? Că n-au crescut suficient prețurile, pentru a putea finanța acest perpetuum mobile economic, acest caritas numit și programul economic al PSD? Că poți forța tăierea profiturilor firmelor, dar nu poți rostogoli la infinit creșteri de venituri pentru sectoarele neproductive ale economiei? Că poți forța creșterea salariului minim, dar nu poți garanta păstrarea salariilor celorlalți, în aceste condiții, chiar dacă ameninți că vei trimite Inspecția Muncii peste jumătate din firmele românești? Asta ar fi trebuit să-i spună cei de la Fisc domnului Orlando? Uite, m-am gândit să-i transmit eu, că ei poate sunt timizi: It’s the ideology, Stupid!”

”Cred că prioritar în primul rând este să ne colectăm taxele şi impozitele aşa cum ar trebui colectate. Este de neacceptat să ai un boom economic, o creştere economică de 7% şi să ai încasări din accize şi din impozitul pe profit mai mici în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior sau să ai la TVA o creştere de 3%, cum am avut anul trecut, când consumul am avut trimestre în care a crescut şi cu 13% în termeni reali. Dacă adăugăm şi indicele de preţ probabil că discutăm de vreo 15%. Deci practic noi nu reuşim să capturăm cu încasările la buget dinamica economică”, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

Analistul Gheorghe Sofian consideră că 1/3 din acest deficit este datorat cheltuielilor cu înzestrarea armatei (parte a acelui 2% PIB, clamat de câțiva ani).

În ritmul în care merg lucrurile, viitorul apropiat ne va aduce mai puțină infrastructură (șosele și autostrăzi, școli și spitale), mari probleme în infrastructura energetică (TRANSGAZ este pentru prima dată pe pierdere, NUCLEARELECTRICA are închis un reactor, căile ferate sunt în colaps tehnic, până și-n pista de decolare de la aeroportul Otopeni sunt probleme!). Asta în timp ce statul le confiscă acestor societăți strategice banii necesari funcționării.
Mă tem că astăzi România poate fi asemuită unei mașini supra-alimentate cu carburant deși are mari probleme la frâne și direcție.

Foamea de bani continuă și-l face până și pe președinte (mai comod de fel) să-și întrerupă vacanța de sărbători și să-i convoace pe premier și pe ministrul muncii la discuții aprofundate. Foamea de bani se acutizează și de unde să-i luăm dacă nu de la generațiile viitoare? Că doar nu vor fi luați/generați din creșterea economică, una care reprezintă doar cifre fără acoperire reală. Așa că, guvernul se pregătește să mai taie o felie din tortul pilonului 2.
Vehiculul guvernamental s-a lovit de zidul realității și pare blocat în proiect, continuând să se izbească în acest zid, chiar dacă din vehicul mai cad niște pasageri defavorizați. Zidul nu va ceda berbecului care-l lovește, așa că se vor găsi vinovați în altă parte, niciodată la conducători.

Moise Guran anticipează ”îndoirea” BNR în fața asaltului politic și ne arată calea pe care guvernarea merge deja: ”din decembrie 2016, de când a venit PSD la putere și până azi, Banca Națională a mărit masa monetară cu 17%, adică cu peste 50 de miliarde de lei. Ăștia-s bani noi, tipăriți. Acum i se reproșează ipocrit BNR-ului că n-a ținut inflația sub control. Dar dacă nu tipărea bani, în septembrie guvernul Tudose nu mai avea cu ce să plătească salariile și pensiile. Consecutiv, banii tipăriți de BNR nu rezolvă problemele guvernului Dăncilă, ci doar lungesc pisica, în loc să o rupă. Prețurile vor continua să crească, euro la fel, diminuând implicit puterea de cumpărare, iar noi toți vom plăti mai mult pentru a finanța un program electoral gândit din start pe inflație și pe imposibilitatea unei părți a electoratului de a înțelege de ce o creștere de salarii nu e creștere adevărată dacă ți se umflă doar buzunarul de la atâta bănet, dar cumperi cam același lucru cu el. BNR va participa la dezvoltarea României prin inflație. Cei mai bătrâni își amintesc anii 90. Ne-am dezvoltat și atunci până am ajuns să tăiem cinci zerouri de pe bancnote, că fiind zerouri, de foame nu prea țineau.”


O tara se dezvolta prin investitii. Cum statul este tot mai absent, sunt asteptati investitorii privati. De ce nu vin? Cauzele mai jos:
- 68% dintre respondenți consideră că forța de muncă disponibilă nu este suficient de competitivă
- 85% dintre respondenți caracterizează sistemul fiscal din România ca necompetitiv și probabil nu din cauza nivelului de impozitare, ci datorită schimbărilor bruște de politică fiscală și lipsei de modernizare la nivelul ANAF
- 96% dintre respondenți spun că întâmpină dificultăți datorită poverii reglementărilor care sunt neclare și în continuă schimbare
- 92% consideră că infrastructura nu este suficient de bine dezvoltată ceea ce nu mai este demult o surpriză pentru nimeni
- 100% dintre respondenți descriu birocrația din România ca fiind necompetitivă în comparație cu alte locații din Europa unde desfășoară activități și tot în unanimitate reclamă lipsa de transparență și de consistență în adoptarea și aplicarea politicilor publice

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/ultima-ora-cheltuielile-statului-au-crescut-puternic-aproape-40-primele-doua-luni-doua-ori-repede-veniturile-langa-salarii-guvernul-cheltuit-mult-investitii-subventii-17998948

http://cursdeguvernare.ro/pentru-prima-data-ultimii-4-ani-deficit-bugetar-semnificativ-la-finele-lunii-februarie.html

https://www.moise.ro/2018/03/27/orlando-probleme-ma/

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22366075-ionut-dumitru-avem-deficit-neobisnuit-pentru-primele-luni-ale-anului-ngrijoratoare-sunt-cheltuielile-recurente.htm

http://www.analizeeconomice.ro/2018/03/inzestrarea-armatei-gaureste-bugetul.html
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/ultima-ora-guvernul-nu-renunta-la-ideea-ca-pilonul-ii-sa-devina-optional-lucreaza-la-un-mecanism-prin-care-sa-stimuleze-contribuabilii-sa-se-mute-la-pilonul-i-18033338
https://www.moise.ro/2018/04/04/benere-i-cladire-mare-nu-se-rupe-dar-se-ndoaie/
http://cursdeguvernare.ro/fic-cele-6-constrangeri-structurale-care-nu-incurajeaza-investitiile-noi-romania.html

Guvern 3.0

Iată că, atunci când vrei să-ți restructurezi guvernul și mai ales un ministru din Videle, premierul pleacă, iar alt premier vine (din Videle!). Dincolo de lupta politică, schimbarea arată, încă o dată, eșecul guvernării. Deși cifra creșterii PIB ar spune că România este un ”tigru” economic, toate celelalte cifre sunt negative și au potențial de a duce la o criză economică, la austeritate bugetară. 

De fapt, din partea a doua a anului 2017, s-a văzut că programul de guvernare este un eșec, ceea ce a condus la corecții: au fost amânate reduceri de taxe și creșteri de salarii, au fost introduse taxe noi, au fost extrase sume importante de la societățile din domeniul energetic, a fost naționalizat o parte din contribuția la pilonul 2 de pensii, etc.

Execuția bugetară, deși coafată prin contabilizarea la venituri a subvențiilor UE pentru agricultură, arată că încasările bugetare nu țin pasul cu cheltuielile bugetare.

Analistul economic Bogdan Glăvan arată că, în ciuda creșterii uriașe de PIB, veniturile fiscale în 2017 au fost mai mici față de cele bugetate, în procente PIB față de 2016, mai mici față de rata inflației.

”Veniturile fiscale sunt sub planificarea bugetară. Ele au crescut cu 2,8%, mai puțin chiar decât rata inflației de 3,3%! În termeni reali, statul a colectat mai puține impozite în 2017 decât în 2016. Paradoxal, cum ziceam, având în vederea creșterea PIB nominal de 10,6%, respectiv a PIB real de 6,1%”.

Cheltuielile bugetare arată că guvernul a tăiat: investiții publice, banii pentru cofinanțarea proiectelor europene, pentru  a crește cheltuielile de personal și cele cu asistența socială.

În final de an, guvernul a extras venituri nefiscale, practică care se vrea repetată și-n 2018, dar este nesănătos să faci cheltuieli permanente pe baza unor venituri ocazionale, ne spune Bogdan Glăvan:

”Aceste subvenții europene, tăierea investițiilor și veniturile nefiscale, cu caracter excepțional, au stat la baza încadrării în ținta de deficit. În anul 2018 guvernul mizează tot pe venituri excepționale, precum cele din vânzarea de apă grea sau licențele de telefonie 5G. Cât de sănătos este să faci cheltuieli permanente, mărind pensiile și salariile, pe baza unor venituri ocazionale, judecați dumneavoastră. Istoria ne-a învățat că, la o adică, aceste cheltuieli nu sunt chiar atât de “permanente”. Sper să nu vină ziua în care bugetarii să se vadă iarăși cu salariile tăiate”.

Bogdan Glăvan identifică doi ”elefanți macroeconomici”: deficitul bugetar și deficitul de cont curent; astfel, s-a ajuns ca: ”Statul român a folosit banii contribuabilului român pentru a crea locuri de muncă în Germania sau Turcia”.

În extenso, într-o postare pe FB, Bogdan Glăvan demonstrează pas cu pas de ce execuția bugetară este proastă:

”Din perspectivă macroeconomică execuția bugetară pe 2017 este chiar proastă. Cred că suntem singura țară de pe planetă unde PIB crește ca în China, dar încasările bugetare scad și deficitul crește. Acest lucru ar trebui să pună pe gânduri pe toată lumea. 

PIB crește în bună măsură datorită creșterii cheltuielilor de personal. Zeci de mii de oameni s-au angajat în administrație. Cheltuielile statului au crescut cu 14%. Aceste cheltuieli au alimentat un consum irațional; practic, noi ca națiune am dat iama în pod, am luat toată slănina și brânza pe care am găsit-o, am spart și butoiul cu vin din beci și ne-am pus pe distracție. Să vezi ce-o să ne mai distrăm când se termină mâncarea și vinul, că altele nu mai avem și va trebui să muncim ca să avem ce pune pe masă :(

În execuția bugetară se vede acest lucru în două forme. Pe de o parte se vede în creșterea puternică a încasărilor din CAS(S), normal, banii cheltuiți de stat pe salarii s-au reîntors la stat. Dar restul încasărilor din impozite nu au ținut sau abia au ținut pasul cu inflația, sunt mult sub PIB, ceea ce e firesc, fiindcă noi mai mult am consumat decât am produs. Consumul este cel mai important determinant al PIB și de aici rezultatul pozitiv din statistici. Dar nu asta contează: bunăstarea noastră are la bază acumulare de capital și producție, dacă nu ne concentrăm pe asta, atunci la revedere bunăstare viitoare. Pe de altă parte calitatea scăzută a administrației a dus probabil la o colectare proastă. Și haosul din legislația fiscală, alt element foarte important, care nu face pe nici un antreprenor să-și asume planuri pe termen lung.

Foarte important este faptul că extinderea cheltuielilor publice, care este plătită de sectorul privat într-o formă sau alta, alimentează creșterea importurilor. Practic exportăm venit național: statul culege taxe de la noi și le face cadou producătorilor străini. Stimularea consumului exact asta înseamnă în sens logic: subminarea producției. Iată însă o altă ilustrare a acestui fenomen: creșterea importurilor. 

Dacă zeci de mii de oameni se gândesc să părăsească România, dacă noi toți îmbătrânim și vom aștepta pensia, mi-e teamă că asupra acestei țări sunt nori negri. Rămânem dependenți de fondurile europene, ca un bețiv care trăiește pe datorie. Bețivul Europei”.

Economistul Florin Cîțu avertizează că, în spatele ușilor închise, guvernanții pregătesc un împrumut masiv pentru a trata criza ce va veni. 

”Partenerii noștri strategici au dat verdictul. România este în CRIZĂ. O criză care va ajunge la nivel de alertă la jumătatea acestui an.

 “Criza românească” (așa se vorbește la Davos) se manifestă, conform partenerilor noștri în trei dimensiuni:

- criza politică și instituțională

- criză economică profundă generată de dezechilibre economice vizibile și ușor de anticipat

- criza morală a societății românești.

România este în CRIZĂ și deja se vorbește în mediile occidentale de așa numita “criză românească” (vezi lipsa României de la Davos, Bulgarii sunt acolo). Iar pentru a nu ne prăbuși, Dragnea va lua un împrumut mare.”

Tot Florin Cîțu ne spune următoarele: ”"Criza românească" începe să își arate colții. România singura țară din UE care se pregătește de procedura de infrigement pentru execuția bugetară, rata inflației scăpată de sub control, dobânzi duble la împrumuturile statului, moneda națională în picaj”.

Verbal, guvernanții tot promit investiții publice, dar în final acestea sunt tot mai sever amputate. În ultimii ani, în medie, investițiile publice sunt de 3 ori mai mici decât în anii crizei economice!

Fără infrastructură (”arterele” unei economii), decalajele regionale se adâncesc.

Economistul Cristian Păun apreciază că noul program de guvernare (ca și cele anterioare) are obsesia stimulării consumului.
”1. creșterea salariului minim -> creșterea consumului -> creșterea producției -> creștere economică accelerată (inclusiv creșterea nivelului de ocupare)
2. creșterea salariilor în sectorul bugetar (selectiv) -> creșterea consumului -> creșterea producției -> creștere economică accelerată (inclusiv creșterea nivelului de ocupare)
3. creșterea pensiilor (inclusiv prin neimpozitarea lor) -> creșterea consumului -> creșterea producției -> creștere economică accelerată (inclusiv creșterea nivelului de ocupare)”.
Consumul în sine nu este negativ, dar depinde din care resurse provine: ”Resursele cu care putem consuma mai mult pot proveni din 3 surse: una sănătoasă - producția (vezi legea lui Say); una care nu duce la creștere economică pentru că redistribuie veniturile în societate (iei de la unii să dai la alții; cei de la care ei nu mai consumă ca să consume cei la care dai mai mult prin redistribuție) și una care nu duce nici ea la creștere economică pentru că redistribuie resurse din viitor, adică sacrifică creșterea economică viitoare (împrumutul de resurse) și transferă resurse de la cei care economisesc (nu mai consumă) către cei care consumă mai mult”.
Pe cale de consecință, Cristian Păun afirmă că modelul economic de dezvoltare al României pune carul înaintea boilor, opinie pe care o împărtășesc întru-totul.

Încasările ANAF în 2017 sunt mult mai slabe decât în 2016, arată analistul Gheorghe Sofian. ANAF a reușit contraperformanța nerealizării de încasări cu 10 miliarde lei mai puțin decât în prognoza oficială sau minus 1% PIB față de anul anterior.

Analiza SWOT asupra guvernării, în viziunea celor de la revista Capital:

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/cresterea-economica-de-7-nu-a-folosit-la-nimic-investitiile-statului-in-2017-minus-32-fata-de-program-si-minus-10-fata-de-2016-16960540

http://cursdeguvernare.ro/document-al-treilea-guvern-a-treia-revizuire-a-promisiunilor-de-guvernare.html

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/guvernul-ratat-tinta-venituri-bugetare-3-miliarde-lei-facut-planul-impozit-profit-fonduri-europene-castigat-peste-prevederi-contributii-sociale-venituri-nefiscale-16960839

https://logec.ro/cei-doi-elefanti-macroeconomici-deficitul-bugetar-si-deficitul-de-cont-curent/

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22248458-florin-citu-ministerul-finantelor-publice-pregateste-echipa-negociatori-pentru-contracta-imprumut-mare-doilea-marime-din-istoria-romaniei-oficialii-finantelor-este-stire-falsa-nu-existat-niciun-fel-di.htm
http://www.zf.ro/eveniment/executia-bugetara-confirma-vedem-toti-guvernul-grindeanu-tudose-dragnea-cel-prost-ultimul-deceniu-infrastructura-rutiera-banii-alocati-autostrazi-sosele-nationale-au-trei-ori-putini-perioada-2009-16948936
http://www.analizeeconomice.ro/2018/01/dupa-un-de-scamatorii-fiscale-ar-cam-fi.html
http://cursdeguvernare.ro/executia-bugetara-pe-2017-chiar-ne-incadram-in-deficitul-de-3-dupa-standard-european.html
http://www.analizeeconomice.ro/2018/02/ultima-prognoza-cnp-privind-pib-ul-pe.html
http://www.capital.ro/noul-program-de-guvernare-5-masuri-cu-impact-major-in-economie.html

Bilanț și perspective

Un bilanț al anului economic 2017 este necesar. Pe parcursul anului am formulat suficiente observații, analize din care reieșea clar devierea de la promisiunile electorale și programul de guvernare. Indicatorii economici s-au deteriorat semnificativ, cu excepția unuia care ia prim-planul: creșterea PIB. Creșterea PIB, deși spectaculoasă a fost generată de măsuri fiscale pro-ciclice, de stimuli ai consumului (dopaj fiscal). În partea a doua a anului, eșecul economic a devenit vizibil când măsuri economice de mărire a veniturilor cetățenilor (scăderi de taxe/măriri de pensii și salarii) au fost amânate, în schimb au apărut taxe noi sau au revenit taxe recent eliminate (supra-acciza pe carburanți). În absența vehiculului fondurilor suverane care ar fi disimulat deficitul bugetar, guvernul a fost nevoit să stoarcă bani din jurul său: dividendele companiilor publice, reducerea contribuțiilor la pilonul 2 de pensii, etc. În plus, pentru a bifa creșterea salariilor cu 25% a introdus cacealmaua mutării contribuțiilor de la angajator la angajat.

Cristian Tudorescu realizează o excelentă analiză a anului 2017 în comparație cu anul 2016.

Comparație 2017 vs. 2016 prin prisma a 10 indicatori economici:

- creșterea salariului mediu în termeni reali

- deficitul bugetar și cel structural 

- datoria publică 

- investițiile publice 

- fondurile europene 

- inflația 

- pensiile private ca mecanism de creștere a avuției pe termen lung 

- costul împrumuturilor pentru statul român

- autostrăzile

- balanța comercială

Concluzia finală a analistului: ”Cum suntem după anul 2017? Trăim mai riscant. Ne place mersul pe frânghie și am uitat că am mai căzut de pe ea acum 10 ani”.

O singură obiecție am la această analiza: la pct. 5, fonduri europene, la anul 2016 nu se ține cont de execuția pe ciclul anterior (2007-2013).
Din analiza economistului Florin Cîțu, reies neîmpliniri majore în anul 2017 ale programului de guvernare.

După părerea mea, anul 2018 nu are semne prea bune. Creșterea economică se va estompa, promisiunile se amână sau sunt tot mai greu de acoperit, inflația crește, taxele cresc (inclusiv cele locale, afectate de reducerea impozitului pe profit), costurile de finanțare cresc, iar semnele că după beție urmează mahmureala sunt dublate de alte semne că după atâția ani de creștere economică urmează o altă criză economică. Economia românească va fi bulversată de transferul contribuțiilor, de split-TVA.

Creșterea economică (a PIB-ului) nu conduce la creșterea bunăstării, chiar mai mult, în ultimii ani gradul de sărăcie a crescut.

În aceste condiții, pesimismul românilor este la cote maxime.

„Este un pesimism absolut, direcția în care merge țara. Niciodată nu am avut, de 25 de ani sondez acest lucru, nu am avut o direcție bună doar de 17%. Această percepție negativă nu a fost niciodată. Un pesimism absolut aici”, a explicat sociologul Vasile Dîncu pentru TVR.

Dacă mai ținem cont de amputările la legile justiției și de propunerile ”nucleare” de modificările ale codului penal, România va fi eliminată din UE și va ieși chiar din lumea civilizată.

Tensiunile din societate sunt aproape la fel de mari precum erau în anul 1989. ”Paralelismul” arogant al guvernanților față de realitatea zilnică alimentează consistent aceste tensiuni.

Repetam greșelile trecutului, crede economistul Radu Crăciun, iar un eventual șoc extern ne va prinde la fel de nepregătiți, iar corecțiile vor fi iar dureroase.

Ne mișcam precum un tren de mare viteză chinezesc, dar oare avem același terasament?

Analiza redactorului Cristian Hoștiuc pentru anul 2018 relevă următoarele:

”1. Creşterea economică este capturată de cei mari - multinaţionale şi companii de stat, iar companiile româneşti mici şi mijlocii, confruntate permanent cu un blocaj financiar şi lipsă de cash, vor pierde teren.

2. Dobânzile la creditele în lei (ROBOR) vor creşte, la fel şi cursul leu/euro şi inflaţia; presiunea asupra BNR se va mări, iar Isărescu va fi făcut responsabil de aceste creşteri; marii pierzători sunt cei care îşi ţin economiile la bancă în lei.

3. Supraîncălzirea economică se va accentua, ceea ce va duce la derapaje macro tot mai costisitoare. Atenţie la corecţiile care vor urma.

4. Presiunea pe salariile mici va fi din ce în ce mai mare, iar deficitul de personal se va accentua. Companiile româneşti vor fi cele mai lovite.

5. Industria IT va începe să se confrunte cu un blocaj legat de salarii şi lipsă de oameni.

6. Antreprenorii români cu branduri şi afaceri solide vor încerca să le vândă.

7. Băncile se vor confrunta şi mai acut cu o lipsă de business, mai ales cele care sunt în afara topului 10.

8. Pe Bursa de la Bucureşti vor veni mai multe companii private, dar numărul de brokeri va scădea.

9. Investiţiile în proiectele rezidenţiale vor creşte.

10. Criza din administraţia locală se va accentua, iar baronii vor fi şi  mai “jupâni”.”

Pe scurt, anul 2018 va fi dificil.

Prognozele Comisiei Naționale de Prognoză și cele ale principalelor bănci, sunt diferite pentru anul 2018. Până la urmă, contează calitatea și nu cantitatea unei creșteri economice. Creșterea PIB-ului fără un suport sustenabil este un simplu balon de săpun.

„Creşterea economică puternică se datorează avansului semnificativ al consumului, alimentat de creşterea salariilor şi diminuarea impozitelor, dar aceasta va funcţiona doar pe termen scurt. Dacă avem o majorare a consumului fără sprijinul altui sector economic, atunci vor creşte deficitul comercial şi cel al contului curent“, spunea la finele lui 2017 preşedintele Consiliul Fiscal, Ionuţ Dumitru.
Ca în fiecare an, barometrul KeysFin ne spune care sunt așteptările, dar și temerile pentru anul 2018 în viziunea antreprenorilor români.

https://republica.ro/cand-ne-a-fost-mai-bine-in-2017-sau-in-2016-10-indicatori-economici-care-ne-arata-cum-mergem-pe-franghie
http://www.analizeeconomice.ro/2018/01/5-prognoze-economice-pentru-anul-2018.html
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/pregatiti-va-pentru-un-2018-chiar-mai-zbuciumat-fiscal-ce-ati-vazut-pana-acum-pe-hartie-devine-realitate-17533340
http://www.analizeeconomice.ro/2017/12/dupa-un-de-betie-fiscala-urmeaza-unul.html
http://www.analizeeconomice.ro/2017/12/cresterea-economica-nu-te-fereste-de.html
https://www.news.ro/economic/analiza-dupa-un-an-in-care-economia-a-crescut-in-special-pe-baza-consumului-si-a-importurilor-cresterea-costului-finantarii-si-riscurile-externe-vor-crea-probleme-in-2018-1922405027002017120817516701
http://www.aktual24.ro/niciodata-nu-am-vazut-asa-ceva-reactia-unui-celebru-sociolog-in-fata-rezultatelor-celui-mai-recent-sondaj-ires/
http://www.raducraciun.ro/va-place-in-gaotie-chiar-si-pe-un-terasament-romanesc/
http://www.zf.ro/eveniment/2018-dobanzile-robor-cursul-vor-creste-pierd-cei-au-economiile-lei-supraincalzire-economica-derapaje-urmeaza-corectii-cresterile-salariale-deficitul-oameni-vor-lovi-companiile-romanesti-coruptia-16918386
http://cursdeguvernare.ro/versiuni-foarte-diferite-pe-indicatorii-economici-2018-prognoza-oficiala-si-cifrele-de-lucru-ale-bancilor.html
http://www.capital.ro/anul-2018-in-viteza-cu-economia-spre-zid.html
http://cursdeguvernare.ro/barometru-keysfin-2018-anul-incertitudinilor-economia-continua-sa-creasca-dezechilibrele-se-accentueaza.html