Pages

Meniu

luni, 7 noiembrie 2016

Potopul lui Noe




Matematică simplă:
Deficit prevăzut pentru 2016 - 3%
În 2017, după runda a doua de reducere a taxelor (supraaciza, taxa pe stâlp, 19% TVA), deficitul va fi 3,5%
Creșterile salariale  (sănătate și învățământ) și anularea a 102 taxe (între care taxa audio-tv și timbrul de mediu) - impact 9 miliarde lei
Mărirea tacită a pensiilor în Senat cu 23% la 1 ianuarie 2017 și încă 15% de la 1 iulie 2017 - impact 16 miliarde lei (pensiile agricultorilor cresc și ele cu 43%, deci impactul va fi mai mare de 16 miliarde lei)
PIB 2015 - 710 miliarde, PIB 2016 (prognozat la creștere la 5%) - 745 miliarde
Doar măsurile de mai sus au impact de 3,3%.
În consecință, fără a cuantifica măsurile prezente în programele politice (PSD, PNL), deficitul bugetar va fi 6,8%! Oricât ai ciunti din investiții (școli, spitale, șosele), deficitul va fi uriaș, dobânzile mult mai mari și singurele ieșiri vor fi creșterile de taxe și de curs valutar.

Legea măririi salariilor mai are o problemă, ea trebuie sa fie constituțională înainte de toate, ori ea încalcă legea responsabilității fiscale care spune că nu se pot face măriri salariale cu până la 180 de zile înainte de alegeri.

Din calculele celor din revista Capital pe măsurile programului PSD, ar rezulta un impact de 5% PIB deficit pentru anul 2018 (și acest calcul nu include măsura din Senat cu creșterea pensiilor, cam 2% PIB). Prin urmare rezultă un deficit de 10% PIB în 2018. 

Din calculele șefului Consiliului Fiscal, impactul creșterii pensiilor este de 23 miliarde lei (3% PIB), care se va traduce în deficit de 7% PIB în 2017.

Analiza lui Cristian Hostiuc în zf.ro nu este una de bun augur pentru viitor; efectul Trump va însemna pentru România o scădere a creșterii economice și o mărire a cheltuielilor militare.
”Asta înseamnă ca de la 1, 6 mld. euro/dolari (1% din PIB) să ajungem (la alocări bugetare spre apărare) spre 4 mld. euro/dolari pe an, ca preţ al protecţiei.
1.    Dolarul va creşte şi probabil că va ajunge la aceeaşi paritate cu euro. 
2.    Importurile din America şi din China în România şi se vor scumpi pentru că dolarul va creşte. 
3.    Dobânzile la dolar vor creşte, banii vor pleca în SUA, iar acest lucru nu va avantaja România: dobânzile la lei ar putea creşte mai repede, pentru a ţine  banii în ţară.
4.    Preţul barilului va creşte, ceea ce va mări pe lanţ preţurile la benzină şi motorină de la Bucureşti.
5.    Creşterea preţurilor la oţel, cărbune sau alte materii prime va însemna un preţ pentru construcţii mai ridicat.
6.    Un plan pentru creşterea investiţiilor şi a joburilor din economia americană ar putea să însemne investiţii mai scăzute în alte părţi ale lumii, inclusiv în România.
7.    Protejarea pieţei interne din America prin taxe va însemna exporturi către americani mai reduse, ceea ce indirect va afecta într-un fel sau altul România.
Să nu fim surprinşi dacă Trump va tăia 0,5 – 1 % din creşterea economică din România în următorii ani.”

Cum stă România azi, dar mai ales ce ne așteaptă în 2017, nu e raiul vândut iluzoriu de partidele politice de prim rang din parlament. Conform președintelui Consiliului Fiscal, dl. Ionuț Dumitru ”Anul viitor, România va avea cel mai mic nivel al veniturilor fiscale din istoria sa, de numai 25,4% din PIB. De aici trebuie să pornim atunci când vom face bugetul pe 2017. Toate partidele promit reduceri masive de taxe și impozite și vom intra într-un cerc vicios din care nu știu cum o să ieșim. Contribuabilii își doresc acest lucru, dar dacă continuăm la nesfârșit aceste reduceri, ne îndreptăm sigur către disoluția statului. Va trebui să avem o discuție despre ce fel de stat ne dorim pentru ca o țară cu venituri foarte mici nu știu cum va supraviețui.” 
În 2017 vom avea cele mai mici venituri fiscale ca raport în PIB pe care le-am avut vreodată. Doar Irlanda mai are venituri proiectate mai mici, dar acolo e o alta situație După o perioadă lungă cu fiscalitate scăzută în care multe firme și-au delocalizat acolo afacerile, acum irlandezii asistă la reversul medaliei; capitalurile ies. Romania va avea 25,4% venituri în PIB față de o medie europeană de 40% din PIB. Despre ce condiții europene de viață sau calitate europeană a serviciilor publice discutăm câtă vreme noi suntem depășiți și de bulgari din acest punct de vedere?” ne spune Ionuț Dumitru, iar graficele de mai sus sunt elocvente.

În același timp avem creșteri ample de cheltuieli salariale. Deficitul din sistemul public de pensii este și el un subiect fierbinte. După reducerea de CAS din 2015, foarte mulți spuneau ca nu a existat un impact. Ba da, a existat un impact major! Avem 2,5% din PIB deficit al sistemului public de pensii. Două treimi din pensii sunt finanțate din contribuțiile la bugetul de pensii, iar o treime o împrumutăm. Până în 2008 exista un echilibru. După 2008 acest echilibru s-a rupt și suntem într-o situație complicată cu deficite structurale majore și un declin demografic major.

”Trebuie spuse câteva cuvinte și în privința salariilor din sectorul public. În momentul de față aceste salarii cresc mult mai rapid decât în sectorul privat. Dacă facem o comparație cu alte state, o sa constatam ca am avut o evoluție similara cu ceea ce s-a întâmplat în Ungaria.” 



Acum, avem cele mai mari salarii publice în Europa Centrala și de Est, ca raport al salariului din administrația publică față de salariul mediu din economie. În Educație suntem pe media europeană din acest punct de vedere iar în Sănătate suntem semnificativ sub medie.
Salariile sunt mari în administrația publica centrală. În cea locală ele sunt mici dar acolo exista o altă problemă, legată de numărul de personal.” 



Un program de guvernare pentru siguranță națională ne propune Cristian Grosu, redactorul șef al cursdeguvernare.ro.
Toate strategiile de țară făcute până acum au plecat de la premisa – greșită – că statul va produce banii necesari pentru finanțarea lor:
a- programele Nu au plecat de la o listă de priorități care să construiască temelia necesară pentru tot ansamblul.
b- Toate măsurile trecute în strategii au plecat de la premisa falsă că va exista o continuitate a ”viziunii” (ce vorbă mare în România) pentru guvernele viitoare. 
c- Toate măsurile trecute în strategii au plecat de la premisa, falsă, că România e un stat închis, neexpus convulsiilor geopolitice și concurenței economiilor naționale din UE.
Niciuna din strategii n-a plecat de la răspunsul la cea mai banală întrebare: Ce rol îi dăm economiei românești în economia UE ?
d- Toate măsurile strategiilor au plecat de la o viziune îngustă asupra viitorului – sau, mai bine zis, au gândit lumea pe termenii prezentului, fără să intuiască mizele economiei viitorului.
Cele de mai sus fiind zise, să mai facem două observații, ca premise ale unui program de guvernare realist și, mai ales, simplu:
1- România nu e în situația fericită de-a fi constrânsă să gândească strategii sofisticate. Lucrurile care lipsesc sunt atât de rudimentare, încât o strategie complexă ar fi tichia de mărgăritar de pe țeasta chelului.
2- România se află în plin război – în care componenta de echilibru economic intern ține loc – și e mai devastatoare – decât prejudiciile pe care le aduce glonțul sau obuzul: divergența tot mai severă dintre România de dincoace și România de dincolo de Carpați.
Plecând de la aceste 2 premise, un plan de guvernare realist ar presupune 7 direcții în care măsurile să fie produse și implementate simultan, ca acțiuni bugetate și executate concret – dincolo de filosofiile economice la care – hai să fim serioși – nu ar trebui acum să avem vreme să privim:
7 direcții de guvernare concrete și urgente pentru păstrarea României pe harta europeană
1- Lipsa străpungerii Carpaților în cel puțin 3 locuri, în materie de infrastructură readuce în discuție azi, diferența istorică dintre regiuni.
Statul român ar trebui să ducă problema infrastructurii în CSAT (ca lupta anticorupție și ca problema defrișărilor) 
Două măsuri aici: realizarea cu bani de la bugetul public a unor străpungeri de 50-70 de km cu autostradă măcar într-un punct spre Moldova și în 2 puncte spre Muntenia-Oltenia. După aia, se va ”înțepa” fiecare, cu fonduri europene, la capetele făcute de stat.
Toți ochii îndreptați spre Carpați, 3 lucrări considerate strategice, 3 racorduri la investițiile și economiile europene considerate toate la un loc drept problemă de securitate națională.
Infrastructura României nu are doar o componentă economică, ci și una de siguranță națională. Și până și componenta economică are acum conotație de siguranță națională: neapărat 3 tronsoane de câte 50-70 de km, în 3 ani, cu bani de la buget !
2- Atunci când forța de muncă îți fuge din țară și lasă economia fără salariați – de la zugrav la medic, de la zidar la doctor (doctor ”pe bune” – nu Ponta și Negoiță – că ei nu pleacă nicăieri) asta e o problemă de siguranță națională.
a- crearea unui algoritm pentru învățământul profesional dual – după exemplul Germaniei – funcțional (atenție!) în toate județele țării. Un concept care să intre până la bază în societatea tinerilor care-ți văd salvarea în a fugi din țară să lucreze pe ici pe colo ca necalificați.
b- N-o să ajunge niciodată la alocările pentru Cercetare acordate în statele din Vest: dar  se poate face trecerea între priorități a unei sume – și controlul cheltuirii ei! – la niveluri ”strategice” pentru Cercetare e sigura garanție că avem șansa unei valori adăugate sporite în următorii 5 ani.
c- Ordine în universități! Și când spunem ”controlul cheltuirii banilor” alocați pentru Cercetare nu ne referim doar la proiectele rezultate și aplicabilitatea lor.
3- N-aș pune-o la agricultură, ci la investiții strategice: cât dracului să coste începerea unui canal de irigații care să străbată Bărăganul? Cât ar costa ca investiții astfel încât să fie gata în 3-4 ani? Fără strategii, fără filosofii, fără proiecte de țară: săpat pur și simplu pentru apa din Dunăre și Siret.
4- Cel mai mare handicap al economiei românești Nu e inadecvarea la piața europeană – asta e deja parfum.
a- Economia românească are 2 mari probleme – incredibil de simple și de rudimentare și constau în răspunsurile la 2 întrebări :
Prima – pleacă de la chestiunea salarizării: Nu e limpede pentru fiecare economist că orice creștere – chiar cea mai mică creștere – de salariu în România îți dezechilibrează indicatorii macroeconomici căci orice leu lăsat în piață de duce în import ?
A doua – Nu e limpede pentru fiecare economist că România e o țară care funcționează în pusee de consum – pentru că nu are producție proprie măcar pentru piața internă?
Un program de guvernare ar trebui să facă o listă cu 100 de produse importate deși pot fi produse în România și să acorde facilități.
Costuri: oare aceste facilități pot fi mai scumpe decât problemele create de balanța de plăți + lipsa locurilor de muncă + productivitatea și valoarea adăugată asigurate de… producție?
Bani din privat s-ar găsi: 4,8 miliarde de euro blocați în ”economii”, doar trebuie stimulați către cele 100 de coduri CAEN.
b- Există prea multe dezavantaje pe care capitalul autohton le reclamă din cauza discriminării pozitive a capitalului străin, dar se pot corecta prin corectitudinea tratamentului.
Măsură de grad zero: Ai tu partid, stat, guvern, un răspuns la întrebarea: de ce capitalul autohton nu se califică la ajutoarele de stat – pe care 90 din 100 de beneficiari care le accesează au capital străin ?
5- Agricultura. Marea problemă a agriculturii românești nu e producția ci incapacitatea producătorilor de-a se asocia pentru a intra pe piața de consum cu produse autohtone – prin garanția unei cantități care să se ridice la înălțimea planurilor retailerului.
a- Ai tu, partid, stat, guvern, un plan de pus în aplicare în ianuarie 2017 – cu termen de implementare totală ianuarie 2019 – în care grupuri de câte 20 de microferme să știe să se asocieze pentru a livra la procesat laptele pe care acum îl dau la porci ?
b- ai tu, partid, stat, guvern – un plan de combatere a contrabandei cu produse agricole – dar fără să existe rețele privilegiate și firme controlate de inși/instituții intangibile ?
5- Administrația:
până la alte filosofii, 2 măsuri concrete, de luat în maximum 6 luni:
a- interconectarea bazelor de date ale TUTUROR instituțiilor statului.
b- salarizarea unitară și – atenție ! – statutul de angajat al statului român: de la portar de spital la profesoruniversitar; de la medic la femeie de serviciu la minister; de la funcționar de ghișeu comunal la inspector ANAF; de la șofer la Parlament la profesor de școală elementară. De la prefect la casierul Poștei.
Să le facem pe astea în 6 luni și abia apoi să trecem la filosofia administrației.
6- Românii au început să trăiască mai mult (crește speranța de viață), dar mai prost (scade speranța de viață sănătoasă). Două măsuri aici:
a- măsuri de control a achizițiile de materiale din domeniul Sănătății. E nevoie de un plan strategic național de recuperare a banilor care se fură acolo departe de ochii neinițiaților. 
Și: legislație pentru a facilita finanțarea din surse locale a sistemului sanitar local – o primărie nu poate să-și păstreze medicii prin mărirea salariilor – deși poate decide faianțarea în exces până și a cabinei paznicului de spital !
b- Politici de păstrarea a medicilor în țară. Listă cu locațiile evitate de medici, planuri cu stimulente pentru stabilire acolo, sporuri pentru cei care renunță la avantajele orașelor mari pentru navete sau stabilire în zonele evitate.
c- Baza de date cu afecțiuni specifice, zone defavorizate, meserii dezavantajate 
7- O Viziune strategica asupra schimbărilor geopolitice din zonă.

„Când vorbim de potenţialul real de creştere economică, aceasta nu este de 5% ci de 3%, diferenţa fiind obţinută prin relaxări fiscale care, prin definiţie, nu sunt sustenabile pe termen lung”, a declarat Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR).
”O creştere economică sustenabilă ar putea asigura resursele bugetare pentru îndeplinirea strategiei „România competitivă”, elaborată sub egida Academiei Române, cu condiţia îndeplinirii simultane a trei condiţii:
„să nu mai scadă impozitele şi taxele
indexările salariale să nu depășească ritmul de creştere al PIB
indexările pensiilor să păstreze algoritmul subunitar faţă de salarii”
Costul realizării obiectivelor strategiei „România Competitivă” este de 18 miliarde euro. 2 treimi din fonduri se află la ministere (aferent perioadei 2016-2020), dar nu sunt bine prioritizate, iar restul de 6 miliarde ar urma să provină din creșterea economică, având în vedere că: între 2016 şi 2020, PIB va creşte cu aproximativ 40 miliarde euro, iar implicit resursele bugetare vor creşte cu circa 13 miliarde euro în perioada respectivă, din moment ce bugetul consolidat reprezintă circa o treime din PIB anual”.
România are nevoie de ritmuri anuale de creștere peste 5%, dar 3 factori influenți în creșterea PIB prezintă involuții, crede Valentin Lazea. Acești factori sunt: investițiile străine directe (mult mai mici  în perioada 209-2015 decât în perioada 2004-2008); forță de muncă redusă ca urmare a prăbușirii natalității după 89 și a emigrației; productivitate scăzută efect al calității modeste a sistemului educațional.

Proiectul legii salarizării unitare lăsat de guvernul actual - 19,5 miliarde lei reprezintă 2,6% din PIB-ul anului viitor. Un impact foarte mare, dar prea puțin față de cifrele politicienilor. Dar vorba lui Moise Guran, întâi de toate trebuie reforma sistemului bugetar (sunt zone cu deficit de personal, dar și multe cu excedent de personal); legea salarizării unice e necesară pentru a repara toate discrepanțele construite de deciziile politice ale ultimilor 26 de ani.

PIB-ul creste, cresc și veniturile, creste și sărăcia relativă. Un paradox? Nu. Există o polarizare a veniturilor, o dezvoltare disproporționată a tarii. Creșteri de salarii, pensii, scăderi de taxe, inegalitatea socială creste! Soluția e crearea locurilor de muncă, mai multe, mai bine plătite, mai specializate, mai bine dispuse geografic. Pentru asta ai nevoie de infrastructură (rutieră, feroviară, de școli, spitale, etc.). Dar cine construiește temeinic pe termen mediu și lung? Cu cârpeli de azi pe mâine, cu deficite pentru consum, progresul e lent și aduce mai multa inegalitate socială.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21388738-dacian-ciolos-despre-majorarile-votate-parlament-vrut-facem-mariri-salarii-cap-riscam-ajungem-aceeasi-situati-2010.htm
http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21400752-senat-cresteri-pensii-adoptate-tacit-punctul-pensie-cel-putin-40-din-salariu-mediu-brut-incepand-1-ianuarie-2017.htm
http://www.capital.ro/programele-electorale-generalitati-minciuni-si-utopii.html
http://www.digi24.ro/opinii/seful-consiliului-fiscal-cresterea-pensiilor-e-catastrofica-efortul-va-fi-de-23-de-miliarde-de-lei-pe-an-608101
http://www.zf.ro/opinii/inseamna-romania-alegerea-trump-sua-politic-militar-castigam-economic-s-ar-putea-pierdem-americanii-ne-vor-exporta-preturi-mari-inflatie-ne-vor-majora-dobanzile-lei-vor-reduce-investitiile-ne-vor-15954093
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21416583-cele-trei-masele-din-dantura-economiei-care-vor-provoca-dureri-2017-veniturile-fiscale-cele-mai-mici-din-istorie-pensiile-treime-din-banii-pensii-imprumutam-salariile-administratiei-publice.htm
http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-pacatele-strategiilor-romanesti-un-program-de-guvernare-pentru-siguranta-nationala.html
http://cursdeguvernare.ro/valentin-lazea-doar-jumatate-din-crestere-e-sustenabila-trei-conditii-pentru-sustenabilitate.html
http://www.capital.ro/paslaru-legea-salarizarii-personalului-bugetar-are-un-impact.html
http://www.analizeeconomice.ro/2016/12/din-cresterea-economiei-si-veniturilor.html