Pages

Meniu

duminică, 30 iunie 2019

Golgota si Fata Morgana





După ce a fost demonizat ca inamicul public nr. 1, guvernatorul șef al BNR este susținut de aceeași critici pentru încă un mandat. Se pare că toată campania a fost de fapt o invitație la negociere; iar acum negocierea a reușit. Ce a cedat Isărescu? Eu cred că, în primul rând, o politică monetară laxă (a se citi: turat la maxim tiparnița de bani). Coincidența cu legea pensiilor spune totul. Pe scurt, legea pensiilor nu se poate aplica fără tipărirea de bani. Iar inflația aferentă va mușca adânc din veniturile tuturor. Pentru o asemenea (capod)Operă, acești guvernanți ar trebui lăsați să o aplice până la capăt (2022). Vreau și eu desigur, pensii mai mari, salarii mai mari la toată lumea (nu doar la bugetari), vreau doar să fie sustenabile, vreau să nu taie din viitorul acestui popor sau chiar din prezent prin amputarea construcțiilor de spitale, școli, autostrăzi, prin nerepararea podurilor care stau să pice, prin nemenținerea funcțională a sistemului energetic. Da, pensiile sunt mici, mai mici decât s-a contribuit pentru ele, dar soluția trebuie să vina din creșterea reală a economiei, din eliminarea pensiilor speciale (sau impozitarea masivă a acestora), ori aici guvernanții procedează taman invers. Fără o tiparniță de bani, dublarea pensiilor seamăna cu dublarea din 2008 a salariilor profesorilor. Guvernul nu dă banii de la el niciodată, el doar redistribuie ceea ce produc cetățenii activi.

http://www.ziare.com/pensii/legea-pensiilor/gradina-maicii-domnului-in-faliment-olguta-castiga-repriza-de-catfight-cu-aritmetica-1567213

De ce nu sunt bani pentru aplicarea Legii Pensiilor?
Nu este pentru că ar exista acești bani, că s-ar produce acești bani, dar cârcotașii nu vor să-i dea. Pur și simplu, nu permite aritmetica și politica.
Să mă explic.
Pilonul 1 de pensii nu este un sistem de pensii cu acumulare, adică banii intră (din contribuțiile salariaților) și ies în același timp (plățile pensiilor curente). Acesta o schemă piramidală Ponzi (gen Caritas) care depinde de demografia și economia unei societăți.
Până în 1990, peste 2 salariați țineau un pensionar (o piramidă cu baza jos); astăzi, numărul pensionarilor l-a depășit pe cel al salariaților (piramidă inversată). Cu toate că au fost dublate (față de 1989) contribuțiile pentru pensii, aritmetic, bugetul pensiilor nu se închide. Până de curând, deficitul fondului de pensii era de 40%, adică era nevoie de echilibrare de la bugetul de stat (tăind din dezvoltare, din modernizarea țării). După transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, printr-o mutare a banilor, s-a redus acest deficit la bugetul de pensii, dar s-au luat banii din bugetele administrațiilor locale. Este ca atunci când ai o plapumă și nu ajunge, ai acoperit fondul de pensii dar ai descoperit bugetul administrațiilor locale!
România ultimilor 3 ani, deja a experimentat o lege a salarizării bugetare. Creșterea salariilor bugetarilor (fără a fi precedată de o minimă reformă) nu s-a realizat din trâmbițata creștere economică. Sumele au venit din următoarele surse:
-  reducerea investițiilor publice în școli, spitale, autostrăzi (aceste sunt la jumătate în % PIB față de anul 2011 (an de criză economică!);
- prin ”extragerea” de sume aferente funcționării sistemului energetic (cu consecințe în timp)
Bugetul (mai ales cel pe 2018) s-a închis la limită, dar cu mari artificii bugetare (despre care am mai vorbit).
Pensiile sunt mici, mai mici decât s-a contribuit pentru ele. Aritmetic nu închid nici acum (chiar și cu mutarea ”plapumii”). Pentru a crește, este nevoie să crească economia, să se inverseze piramida (așa cum este acum cu baza mică se îndreaptă spre strivire, prăbușire). Asta presupune mai multe locuri de muncă (multe distruse de incompetența sau reaua voință a politicului, prin politicile economice ale ultimilor 30 de ani).
Tot politicul risipește resursele acestei țări inventând falși beneficiari (pensiile speciale care consumă aproape 2 miliarde de euro pe ani). Și exemplele pot continua.
Pentru anul 2018 s-a raportat o creștere de PIB de 4,1%, dar PIB-ul în euro a scăzut! Se poate spune că avem creștere economică? Și calitativ creșterea vine din consum și din stocuri (!?), deci este o creștere din inflație și pix. Iar tendința se accentuează în 2019!

Dacă mă gândesc mai bine, deficitul bugetar nu este atât de mare, căci a pornit deja cu +0,4% PIB, care nu au fost incluși în deficitul anului trecut (pentru a forța încadrarea în 3% PIB deficit bugetar). Acum 3 ani, guvernul zis ”zero” a procedat invers, făcând plați în avans pentru anul 2017.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/deficitul-bugetar-pentru-primele-5-luni-este-aproape-dublu-fata-de-anul-trecut-guvernul-a-cheltuit-cu-peste-10-mai-multi-bani-decat-a-strans-din-taxe-si-impozite-19048920?fbclid=IwAR3VlnDN8DLvn3AM5yiJS0SppD7At3cy-fYUEvgbyciVDg2PWfdHSh1MX0Y

https://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/242355/iancu-guda-de-ce-nu-pot-fi-marite-pensiile-asa-cum-prevede-noua-lege.html

miercuri, 26 iunie 2019

Deficitul si realitatea




Guvernul a raportat pentru 2018 un deficit bugetar de 2,88% PIB. Adică, venituri de 295,1 mld lei, cheltuieli de 322,4 mld lei, la un PIB de 940,477 mld lei (urmare a unei creșteri economice de 4,1% PIB).
Cum am arătat anterior, aceste date ascund multe artificii bugetare. Câteva exemple și impactul lor:
- 1,5 mld lei (amânarea plății pensiilor din decembrie 2018 spre ianuarie 2019);
- 2,6 mld lei (din recunoașterea de UE, prin comisarul european Corina Crețu, a unor cheltuieli anteriore);
- 5,2 mld lei (venituri nefiscale, de la firmele din domeniul energetic);
- 0,5 mld lei (amânare rambursare TVA-ului aferent lunii decembrie).
Suma acestor câteva artificii face 9,8 mld lei.
Prin urmare, veniturile reale sunt 285,3 mld lei.
PIB-ul pe 2018 a fost și el mărit artificial prin capitolul ”stocuri” (70% din creștere economică!); prin urmare creșterea reală ar fi de doar 2,9% PIB.
Prin urmare, estimez PIB 2018 ca fiind 929,6 mld lei.
În consecință, deficitul bugetar devine 3,99% PIB.
Asta în condițiile în care investițiile publice (fără fonduri UE) sunt la jumătate față de anul 2011 (an de criză economică), cu toate că au crescut alocările pentru apărare (departe de cele 2% declamate ca angajament politic).
Menționez, că România ar trebui să respecte limita de 1% PIB deficit structural.

https://cursdeguvernare.ro/comisia-confirma-deficitul-bugetar-al-romaniei-e-33-din-pib-pe-metodologia-esa-cea-care-conteaaza-la-procedura-de-deficit-excesiv.html
https://cursdeguvernare.ro/coboara-investitiile-straine-tin-pasul-cu-investitiile-publice-de-la-spectacolul-legilor-bugetelor-la-tristetea-din-executiile-bugetare.html

Dacă excludem fondurile europene (care au o evoluție inconstantă pe perioada unui ciclu), ajungem la 4,95% PIB fonduri cheltuite în 2011 (an de criză economică) și doar 2,45% PIB fonduri cheltuite de guvern în 2017 (an de boom economic!).
https://cursdeguvernare.ro/analiza-cum-s-produs-minunea-deficitului-bugetar-de-288-pe-2018.html
https://cursdeguvernare.ro/guvernul-oprit-fine-masina-de-masluit-indicatorii-cum-functionat-aceasta.html?fbclid=IwAR226E-fF9_69jg_ZgdKyNPRQK50s_n0lPAlp7kpa3GTL4vzpPup6---iBU
https://cursdeguvernare.ro/70-din-cresterea-economica-pe-primele-trei-trimestre-din-2018-prin-cresterea-stocurilor-schimburile-externe-au-tras-jos-pib-cu-16-puncte-procentuale.html

marți, 11 iunie 2019

Caritas socialist




Există o vorbă a lui Margaret Thatcher care spune că ”socialismul nu durează decât până când se termină banii altora”.
Nici o surpriză că (re)apar semnele că bugetul va intra în colaps în trimestrul 4 din 2019. Din start bugetul a fost astfel construit, dar se miză pe ceva efecte ale OUG 114. 
De fapt, din 2017 încoace avem aceeași poveste. Un veritabil Caritas. Se aruncă cu creșteri salariale, cu pensii speciale, dar banii nu vin din creșterea economică ci din alte direcții: tăierea investițiilor, sume ”extrase” din sectorul energetic, din împrumuturi externe tot mai mari și mai scumpe. Când cifrele nu ies se utilizează artificii contabile gen ”umflarea” deflatorului (deși ni se ”vinde” o inflație mai mică), din raportări de încasări ”false” de la bugetul UE, din ciudate și mari stocuri care umflă artificial PIB-ul, din amânarea unor plăți de TVA pentru a închide bugetul la final de an, din mutarea deficitului dinspre centru spre administrațiile locale. Cum ”naționalizarea” mascată a pilonului 2 s-a poticnit, cum OUG 114 a făcut pași înapoi, se pare că guvernul este tot mai constrâns bugetar, deși a pasat tot mai multe sarcini (fără bani) administrațiilor locale.
Primăria cea mai bogată (a capitalei) se declară în posibil faliment, după ce a risipit resurse financiare nemăsurate pentru orice posibil, de la înființare de societăți municipale până la vouchere cadou.
Economia aterizează (coboară ritmul de creștere), probabil, chiar fără apariția unor turbulențe externe, se îndreptă spre recesiune. Până atunci însă, avem o bombă bugetară amorsată. Premierul în funcție recunoaște acum ceea ce știam cu toții, că acest buget a fost făcut fără consultarea premierului.
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/semne-de-intrebare-privind-nivelul-cheltuielilor-de-personal-pentru-bugetari-in-trimestrul-iv-2019-18166117
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/document-in-guvern-palatul-victoria-a-pregatit-taieri-de-cheltuieli-amplu-proces-de-analiza-a-costurilor-la-nivel-de-ministere-si-alte-institutii-cu-termen-final-luna-viitoare-19030438
https://www.g4media.ro/guvernul-incepe-ingineriile-financiare-pentru-plata-salariilor-majorarile-personalului-auxiliar-din-spitale-vor-fi-platite-de-casa-de-asigurari-nu-de-ministerul-sanatatii.html?fbclid=IwAR2FkxtfqtUx74CA206sL1CJLh3sWHqxfFARO3FV2RW9k2KGuyBj5EQ6xaI
https://psnews.ro/a-vazut-asta-cineva-cum-tocmai-a-semnalat-strident-economia-ca-incetineste-brusc-291356/?fbclid=IwAR2VgjnVpEanwR56WD6py1yXlHNxVlfmQUnQ5TT4jkXfzyU7qPNYLHpknLg