Guvern 3.0

Iată că, atunci când vrei să-ți restructurezi guvernul și mai ales un ministru din Videle, premierul pleacă, iar alt premier vine (din Videle!). Dincolo de lupta politică, schimbarea arată, încă o dată, eșecul guvernării. Deși cifra creșterii PIB ar spune că România este un ”tigru” economic, toate celelalte cifre sunt negative și au potențial de a duce la o criză economică, la austeritate bugetară. 

De fapt, din partea a doua a anului 2017, s-a văzut că programul de guvernare este un eșec, ceea ce a condus la corecții: au fost amânate reduceri de taxe și creșteri de salarii, au fost introduse taxe noi, au fost extrase sume importante de la societățile din domeniul energetic, a fost naționalizat o parte din contribuția la pilonul 2 de pensii, etc.

Execuția bugetară, deși coafată prin contabilizarea la venituri a subvențiilor UE pentru agricultură, arată că încasările bugetare nu țin pasul cu cheltuielile bugetare.

Analistul economic Bogdan Glăvan arată că, în ciuda creșterii uriașe de PIB, veniturile fiscale în 2017 au fost mai mici față de cele bugetate, în procente PIB față de 2016, mai mici față de rata inflației.

”Veniturile fiscale sunt sub planificarea bugetară. Ele au crescut cu 2,8%, mai puțin chiar decât rata inflației de 3,3%! În termeni reali, statul a colectat mai puține impozite în 2017 decât în 2016. Paradoxal, cum ziceam, având în vederea creșterea PIB nominal de 10,6%, respectiv a PIB real de 6,1%”.

Cheltuielile bugetare arată că guvernul a tăiat: investiții publice, banii pentru cofinanțarea proiectelor europene, pentru  a crește cheltuielile de personal și cele cu asistența socială.

În final de an, guvernul a extras venituri nefiscale, practică care se vrea repetată și-n 2018, dar este nesănătos să faci cheltuieli permanente pe baza unor venituri ocazionale, ne spune Bogdan Glăvan:

”Aceste subvenții europene, tăierea investițiilor și veniturile nefiscale, cu caracter excepțional, au stat la baza încadrării în ținta de deficit. În anul 2018 guvernul mizează tot pe venituri excepționale, precum cele din vânzarea de apă grea sau licențele de telefonie 5G. Cât de sănătos este să faci cheltuieli permanente, mărind pensiile și salariile, pe baza unor venituri ocazionale, judecați dumneavoastră. Istoria ne-a învățat că, la o adică, aceste cheltuieli nu sunt chiar atât de “permanente”. Sper să nu vină ziua în care bugetarii să se vadă iarăși cu salariile tăiate”.

Bogdan Glăvan identifică doi ”elefanți macroeconomici”: deficitul bugetar și deficitul de cont curent; astfel, s-a ajuns ca: ”Statul român a folosit banii contribuabilului român pentru a crea locuri de muncă în Germania sau Turcia”.

În extenso, într-o postare pe FB, Bogdan Glăvan demonstrează pas cu pas de ce execuția bugetară este proastă:

”Din perspectivă macroeconomică execuția bugetară pe 2017 este chiar proastă. Cred că suntem singura țară de pe planetă unde PIB crește ca în China, dar încasările bugetare scad și deficitul crește. Acest lucru ar trebui să pună pe gânduri pe toată lumea. 

PIB crește în bună măsură datorită creșterii cheltuielilor de personal. Zeci de mii de oameni s-au angajat în administrație. Cheltuielile statului au crescut cu 14%. Aceste cheltuieli au alimentat un consum irațional; practic, noi ca națiune am dat iama în pod, am luat toată slănina și brânza pe care am găsit-o, am spart și butoiul cu vin din beci și ne-am pus pe distracție. Să vezi ce-o să ne mai distrăm când se termină mâncarea și vinul, că altele nu mai avem și va trebui să muncim ca să avem ce pune pe masă :(

În execuția bugetară se vede acest lucru în două forme. Pe de o parte se vede în creșterea puternică a încasărilor din CAS(S), normal, banii cheltuiți de stat pe salarii s-au reîntors la stat. Dar restul încasărilor din impozite nu au ținut sau abia au ținut pasul cu inflația, sunt mult sub PIB, ceea ce e firesc, fiindcă noi mai mult am consumat decât am produs. Consumul este cel mai important determinant al PIB și de aici rezultatul pozitiv din statistici. Dar nu asta contează: bunăstarea noastră are la bază acumulare de capital și producție, dacă nu ne concentrăm pe asta, atunci la revedere bunăstare viitoare. Pe de altă parte calitatea scăzută a administrației a dus probabil la o colectare proastă. Și haosul din legislația fiscală, alt element foarte important, care nu face pe nici un antreprenor să-și asume planuri pe termen lung.

Foarte important este faptul că extinderea cheltuielilor publice, care este plătită de sectorul privat într-o formă sau alta, alimentează creșterea importurilor. Practic exportăm venit național: statul culege taxe de la noi și le face cadou producătorilor străini. Stimularea consumului exact asta înseamnă în sens logic: subminarea producției. Iată însă o altă ilustrare a acestui fenomen: creșterea importurilor. 

Dacă zeci de mii de oameni se gândesc să părăsească România, dacă noi toți îmbătrânim și vom aștepta pensia, mi-e teamă că asupra acestei țări sunt nori negri. Rămânem dependenți de fondurile europene, ca un bețiv care trăiește pe datorie. Bețivul Europei”.

Economistul Florin Cîțu avertizează că, în spatele ușilor închise, guvernanții pregătesc un împrumut masiv pentru a trata criza ce va veni. 

”Partenerii noștri strategici au dat verdictul. România este în CRIZĂ. O criză care va ajunge la nivel de alertă la jumătatea acestui an.

 “Criza românească” (așa se vorbește la Davos) se manifestă, conform partenerilor noștri în trei dimensiuni:

- criza politică și instituțională

- criză economică profundă generată de dezechilibre economice vizibile și ușor de anticipat

- criza morală a societății românești.

România este în CRIZĂ și deja se vorbește în mediile occidentale de așa numita “criză românească” (vezi lipsa României de la Davos, Bulgarii sunt acolo). Iar pentru a nu ne prăbuși, Dragnea va lua un împrumut mare.”

Tot Florin Cîțu ne spune următoarele: ”"Criza românească" începe să își arate colții. România singura țară din UE care se pregătește de procedura de infrigement pentru execuția bugetară, rata inflației scăpată de sub control, dobânzi duble la împrumuturile statului, moneda națională în picaj”.

Verbal, guvernanții tot promit investiții publice, dar în final acestea sunt tot mai sever amputate. În ultimii ani, în medie, investițiile publice sunt de 3 ori mai mici decât în anii crizei economice!

Fără infrastructură (”arterele” unei economii), decalajele regionale se adâncesc.

Economistul Cristian Păun apreciază că noul program de guvernare (ca și cele anterioare) are obsesia stimulării consumului.
”1. creșterea salariului minim -> creșterea consumului -> creșterea producției -> creștere economică accelerată (inclusiv creșterea nivelului de ocupare)
2. creșterea salariilor în sectorul bugetar (selectiv) -> creșterea consumului -> creșterea producției -> creștere economică accelerată (inclusiv creșterea nivelului de ocupare)
3. creșterea pensiilor (inclusiv prin neimpozitarea lor) -> creșterea consumului -> creșterea producției -> creștere economică accelerată (inclusiv creșterea nivelului de ocupare)”.
Consumul în sine nu este negativ, dar depinde din care resurse provine: ”Resursele cu care putem consuma mai mult pot proveni din 3 surse: una sănătoasă - producția (vezi legea lui Say); una care nu duce la creștere economică pentru că redistribuie veniturile în societate (iei de la unii să dai la alții; cei de la care ei nu mai consumă ca să consume cei la care dai mai mult prin redistribuție) și una care nu duce nici ea la creștere economică pentru că redistribuie resurse din viitor, adică sacrifică creșterea economică viitoare (împrumutul de resurse) și transferă resurse de la cei care economisesc (nu mai consumă) către cei care consumă mai mult”.
Pe cale de consecință, Cristian Păun afirmă că modelul economic de dezvoltare al României pune carul înaintea boilor, opinie pe care o împărtășesc întru-totul.

Încasările ANAF în 2017 sunt mult mai slabe decât în 2016, arată analistul Gheorghe Sofian. ANAF a reușit contraperformanța nerealizării de încasări cu 10 miliarde lei mai puțin decât în prognoza oficială sau minus 1% PIB față de anul anterior.

Analiza SWOT asupra guvernării, în viziunea celor de la revista Capital:

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/cresterea-economica-de-7-nu-a-folosit-la-nimic-investitiile-statului-in-2017-minus-32-fata-de-program-si-minus-10-fata-de-2016-16960540

http://cursdeguvernare.ro/document-al-treilea-guvern-a-treia-revizuire-a-promisiunilor-de-guvernare.html

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/guvernul-ratat-tinta-venituri-bugetare-3-miliarde-lei-facut-planul-impozit-profit-fonduri-europene-castigat-peste-prevederi-contributii-sociale-venituri-nefiscale-16960839

https://logec.ro/cei-doi-elefanti-macroeconomici-deficitul-bugetar-si-deficitul-de-cont-curent/

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22248458-florin-citu-ministerul-finantelor-publice-pregateste-echipa-negociatori-pentru-contracta-imprumut-mare-doilea-marime-din-istoria-romaniei-oficialii-finantelor-este-stire-falsa-nu-existat-niciun-fel-di.htm
http://www.zf.ro/eveniment/executia-bugetara-confirma-vedem-toti-guvernul-grindeanu-tudose-dragnea-cel-prost-ultimul-deceniu-infrastructura-rutiera-banii-alocati-autostrazi-sosele-nationale-au-trei-ori-putini-perioada-2009-16948936
http://www.analizeeconomice.ro/2018/01/dupa-un-de-scamatorii-fiscale-ar-cam-fi.html
http://cursdeguvernare.ro/executia-bugetara-pe-2017-chiar-ne-incadram-in-deficitul-de-3-dupa-standard-european.html
http://www.analizeeconomice.ro/2018/02/ultima-prognoza-cnp-privind-pib-ul-pe.html
http://www.capital.ro/noul-program-de-guvernare-5-masuri-cu-impact-major-in-economie.html

Bilanț și perspective

Un bilanț al anului economic 2017 este necesar. Pe parcursul anului am formulat suficiente observații, analize din care reieșea clar devierea de la promisiunile electorale și programul de guvernare. Indicatorii economici s-au deteriorat semnificativ, cu excepția unuia care ia prim-planul: creșterea PIB. Creșterea PIB, deși spectaculoasă a fost generată de măsuri fiscale pro-ciclice, de stimuli ai consumului (dopaj fiscal). În partea a doua a anului, eșecul economic a devenit vizibil când măsuri economice de mărire a veniturilor cetățenilor (scăderi de taxe/măriri de pensii și salarii) au fost amânate, în schimb au apărut taxe noi sau au revenit taxe recent eliminate (supra-acciza pe carburanți). În absența vehiculului fondurilor suverane care ar fi disimulat deficitul bugetar, guvernul a fost nevoit să stoarcă bani din jurul său: dividendele companiilor publice, reducerea contribuțiilor la pilonul 2 de pensii, etc. În plus, pentru a bifa creșterea salariilor cu 25% a introdus cacealmaua mutării contribuțiilor de la angajator la angajat.

Cristian Tudorescu realizează o excelentă analiză a anului 2017 în comparație cu anul 2016.

Comparație 2017 vs. 2016 prin prisma a 10 indicatori economici:

- creșterea salariului mediu în termeni reali

- deficitul bugetar și cel structural 

- datoria publică 

- investițiile publice 

- fondurile europene 

- inflația 

- pensiile private ca mecanism de creștere a avuției pe termen lung 

- costul împrumuturilor pentru statul român

- autostrăzile

- balanța comercială

Concluzia finală a analistului: ”Cum suntem după anul 2017? Trăim mai riscant. Ne place mersul pe frânghie și am uitat că am mai căzut de pe ea acum 10 ani”.

O singură obiecție am la această analiza: la pct. 5, fonduri europene, la anul 2016 nu se ține cont de execuția pe ciclul anterior (2007-2013).
Din analiza economistului Florin Cîțu, reies neîmpliniri majore în anul 2017 ale programului de guvernare.

După părerea mea, anul 2018 nu are semne prea bune. Creșterea economică se va estompa, promisiunile se amână sau sunt tot mai greu de acoperit, inflația crește, taxele cresc (inclusiv cele locale, afectate de reducerea impozitului pe profit), costurile de finanțare cresc, iar semnele că după beție urmează mahmureala sunt dublate de alte semne că după atâția ani de creștere economică urmează o altă criză economică. Economia românească va fi bulversată de transferul contribuțiilor, de split-TVA.

Creșterea economică (a PIB-ului) nu conduce la creșterea bunăstării, chiar mai mult, în ultimii ani gradul de sărăcie a crescut.

În aceste condiții, pesimismul românilor este la cote maxime.

„Este un pesimism absolut, direcția în care merge țara. Niciodată nu am avut, de 25 de ani sondez acest lucru, nu am avut o direcție bună doar de 17%. Această percepție negativă nu a fost niciodată. Un pesimism absolut aici”, a explicat sociologul Vasile Dîncu pentru TVR.

Dacă mai ținem cont de amputările la legile justiției și de propunerile ”nucleare” de modificările ale codului penal, România va fi eliminată din UE și va ieși chiar din lumea civilizată.

Tensiunile din societate sunt aproape la fel de mari precum erau în anul 1989. ”Paralelismul” arogant al guvernanților față de realitatea zilnică alimentează consistent aceste tensiuni.

Repetam greșelile trecutului, crede economistul Radu Crăciun, iar un eventual șoc extern ne va prinde la fel de nepregătiți, iar corecțiile vor fi iar dureroase.

Ne mișcam precum un tren de mare viteză chinezesc, dar oare avem același terasament?

Analiza redactorului Cristian Hoștiuc pentru anul 2018 relevă următoarele:

”1. Creşterea economică este capturată de cei mari - multinaţionale şi companii de stat, iar companiile româneşti mici şi mijlocii, confruntate permanent cu un blocaj financiar şi lipsă de cash, vor pierde teren.

2. Dobânzile la creditele în lei (ROBOR) vor creşte, la fel şi cursul leu/euro şi inflaţia; presiunea asupra BNR se va mări, iar Isărescu va fi făcut responsabil de aceste creşteri; marii pierzători sunt cei care îşi ţin economiile la bancă în lei.

3. Supraîncălzirea economică se va accentua, ceea ce va duce la derapaje macro tot mai costisitoare. Atenţie la corecţiile care vor urma.

4. Presiunea pe salariile mici va fi din ce în ce mai mare, iar deficitul de personal se va accentua. Companiile româneşti vor fi cele mai lovite.

5. Industria IT va începe să se confrunte cu un blocaj legat de salarii şi lipsă de oameni.

6. Antreprenorii români cu branduri şi afaceri solide vor încerca să le vândă.

7. Băncile se vor confrunta şi mai acut cu o lipsă de business, mai ales cele care sunt în afara topului 10.

8. Pe Bursa de la Bucureşti vor veni mai multe companii private, dar numărul de brokeri va scădea.

9. Investiţiile în proiectele rezidenţiale vor creşte.

10. Criza din administraţia locală se va accentua, iar baronii vor fi şi  mai “jupâni”.”

Pe scurt, anul 2018 va fi dificil.

Prognozele Comisiei Naționale de Prognoză și cele ale principalelor bănci, sunt diferite pentru anul 2018. Până la urmă, contează calitatea și nu cantitatea unei creșteri economice. Creșterea PIB-ului fără un suport sustenabil este un simplu balon de săpun.

„Creşterea economică puternică se datorează avansului semnificativ al consumului, alimentat de creşterea salariilor şi diminuarea impozitelor, dar aceasta va funcţiona doar pe termen scurt. Dacă avem o majorare a consumului fără sprijinul altui sector economic, atunci vor creşte deficitul comercial şi cel al contului curent“, spunea la finele lui 2017 preşedintele Consiliul Fiscal, Ionuţ Dumitru.
Ca în fiecare an, barometrul KeysFin ne spune care sunt așteptările, dar și temerile pentru anul 2018 în viziunea antreprenorilor români.

https://republica.ro/cand-ne-a-fost-mai-bine-in-2017-sau-in-2016-10-indicatori-economici-care-ne-arata-cum-mergem-pe-franghie
http://www.analizeeconomice.ro/2018/01/5-prognoze-economice-pentru-anul-2018.html
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/pregatiti-va-pentru-un-2018-chiar-mai-zbuciumat-fiscal-ce-ati-vazut-pana-acum-pe-hartie-devine-realitate-17533340
http://www.analizeeconomice.ro/2017/12/dupa-un-de-betie-fiscala-urmeaza-unul.html
http://www.analizeeconomice.ro/2017/12/cresterea-economica-nu-te-fereste-de.html
https://www.news.ro/economic/analiza-dupa-un-an-in-care-economia-a-crescut-in-special-pe-baza-consumului-si-a-importurilor-cresterea-costului-finantarii-si-riscurile-externe-vor-crea-probleme-in-2018-1922405027002017120817516701
http://www.aktual24.ro/niciodata-nu-am-vazut-asa-ceva-reactia-unui-celebru-sociolog-in-fata-rezultatelor-celui-mai-recent-sondaj-ires/
http://www.raducraciun.ro/va-place-in-gaotie-chiar-si-pe-un-terasament-romanesc/
http://www.zf.ro/eveniment/2018-dobanzile-robor-cursul-vor-creste-pierd-cei-au-economiile-lei-supraincalzire-economica-derapaje-urmeaza-corectii-cresterile-salariale-deficitul-oameni-vor-lovi-companiile-romanesti-coruptia-16918386
http://cursdeguvernare.ro/versiuni-foarte-diferite-pe-indicatorii-economici-2018-prognoza-oficiala-si-cifrele-de-lucru-ale-bancilor.html
http://www.capital.ro/anul-2018-in-viteza-cu-economia-spre-zid.html
http://cursdeguvernare.ro/barometru-keysfin-2018-anul-incertitudinilor-economia-continua-sa-creasca-dezechilibrele-se-accentueaza.html