Azi sănătatea este prioritate (să ai spitalele necesare și adecvate ca dotare); anii trecuți nu a fost. Azi pare evident că ar fi fost bine să avem resurse bugetare pentru a traversa criza economică și socială (sectoare economice afectate, încasări mici la buget, cheltuieli suplimentare pentru criza sanitară și pentru corecțiile economice).
După săptămânile/lunile viitoare se va așterne uitarea, iar prioritățile de azi vor retrograda. Din păcate.
Furnica nu este apreciată/invidiată decât atunci când vine iarna. În restul sezonului, rolul de greiere este mai plăcut, mai popular.
https://www.moise.ro/2020/03/10/nu-nici-de-data-asta-nu-suntem-pregatiti-pentru-o-criza-economica/?fbclid=IwAR34xul43WHamltrALns8fDMg2KJG3rB6gRCW3GKNoETytriN82Z79zlC4k
https://www.digi24.ro/stiri/economie/vine-o-criza-economica-declansata-de-coronavirus-urmatoarele-doua-saptamani-vor-fi-cruciale-business-club-1271909?fbclid=IwAR0gZ80KZlCY8x_SzAY_skLitC3lJwW1591F2RPS3jBpQrvGvRRnXqGwWz0
https://www.profit.ro/stiri/economie/infografic-economia-romaniei-afectata-puternic-coronavirus-prognoza-crestere-economica-revizuita-analisti-cel-redus-nivel-2012-economia-isi-revenea-recesiunea-cauzata-criza-19296584?fbclid=IwAR3zuK2Dn5N2zUDymOjtN3bgOc8KPeS7T1Ri7APmBRX17GeIg51cE-u-PbE
https://www.mediafax.ro/economic/cristian-hostiuc-director-editorial-zf-romania-a-taiat-salariile-cu-25-cand-deficitul-era-de-un-miliard-acum-deficitul-e-in-cer-video-18960603?fbclid=IwAR0HswszJhZGcru95Yhl9-Z2Lc9weiy7pxMiwAz7eG2Y0IRtfSONnstPDr0
https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/analizA-milion-romani-risca-ramana-drumuri-urmare-coronacrizei-1_5e6be7155163ec4271eaf9cd/index.html?fbclid=IwAR3F5xouuWY8fiO-_672ZZVVNADgdVuMds1hOLscwWgxZx52f7RX5NOJPPo
O estimare de impact economic: minus 1,5% PIB la creșterea economică.
https://www.economica.net/coronavirusul-schimba-previziunile-ing-bank-cresterea-economica-scade-de-la-3-6prc-la-2-1prc-si-bnr-ar-putea-reduce-dobanda-cheie-cu-0-25prc_181058.html?fbclid=IwAR2YKZatt4ix0IZYTtltheRZOA-CWaBLmKD5QwDwV_VEAztvyPaNMbXi7GQ
Corona-criza economică mondială, la început.
La noi cu germeni plantați asiduu în ultimii 5 ani, ani în care am redus investițiile în infrastructură (spitale, școli, autostrăzi) deși a plouat cu bani (împrumutați).
Iar avem ghinion, criza noastră bugetară se suprapune cu o criză mondială (coronavirus, bonus războiul petrolului). Și iar suntem nepregătiți.
Dar, noi să fim sănătoși! De crize vom mai avea parte, căci nu învățăm din istorie.
http://www.ziare.com/stiri/coronavirus/vestea-proasta-a-venit-criza-vestea-si-mai-proasta-iar-nu-suntem-pregatiti-1601501
Criza aceasta este un prilej pentru digitalizare. Estonia a făcut asta fără criză pentru a reduce cheltuielile de funcționare ale statului, pentru a mări calitatea serviciului public.
https://www.profit.ro/stiri/economie/ing-avertisment-pentru-romania-coronavirus-poate-urca-deficitul-bugetar-la-peste-5-distantarea-sociala-recomandata-de-autoritati-va-avea-un-impact-dramatic-asupra-serviciilor-19304245?fbclid=IwAR1tzPx3H24rHRhbajRcyI1SINUKeaJtlL0yMPc8d_8lH5gKrDJMX9bQMd8
http://m.ziare.com/economie/in-orice-criza-e-si-o-oportunitate-nu-mai-putem-trai-de-pe-o-zi-pe-alta-interviu-1601984
Ani de zile am pledat pentru moderație bugetară și investiții în infrastructură (spitale, școli, autostrăzi).
Guvernele noastre au înțeles eronat procentul de 3%, care procent trebuia să fie pentru situații de criză și nu de boom economic. În plus, în boom economic au scăzut la minim investițiile, s-a întins la maxim anvelopa de salarii și pensii, s-a alimentat consumul de import.
Acum, într-o criză, poate mai amplă decât cea din 2009, cu pandemie, gripă economică severă, deficitul bugetar va exploda.
Țări precum Bulgaria sau Polonia au avut deficit bugetar aproape de zero, au investit în infrastructură, în informatizarea finanțelor.
A fi greiere sau furnica este o alegere. Căci iarna (ca și ciclu economic) vine mereu.
Oriunde în lume, în orice timp, bogăția nu vine prin consum ci este urmare a producției, investiției și acumulării.
De la +4,1% la -0,9% PIB. Deci o cădere de 5% PIB la evoluția economică. Deficitul bugetar de anul trecut a fost 4,6% PIB, anul acesta era estimat la 3,6% (nerealist zic eu). Deci, optimist, deficitul bugetar va fi între 5 și 6% PIB.Polonia a terminat anul 2019 cu deficit bugetar sub 1% și-și propunea deficit bugetar zero pentru 2020. Acum, au spațiu fiscal pentru un deficit rezonabil.Toți cer bani de la guvern, bani pe care guvernul nu-i are, pe care nu i-a economisit, ba mai mult prin deficite bugetare excesive a încărcat nota de plată a anilor următori (prin dobânzi).O scutire de taxe este irelevantă, sunt sectoare economice în colaps. Aceste sectoare au nevoie de credite. Poate cea mai bună măsură ar fi cea cu taxe ZERO pe salariul minim, pentru că cele mai afectate sectoare au angajați cu salarii mici, pentru că este o măsură cu beneficii egale pentru fiecare salariat și pentru că, alte măsuri fiscale au fost risipite în ultimii 5 ani (când nu era nevoie de ele).
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/previziuni-ing-cadere-economica-in-2020-minus-0-9-si-deficit-bugetar-de-peste-5-din-pib-chiar-si-cu-amanarea-majorarii-pensiilor-18997360?fbclid=IwAR2TGYmKevDroLHUwkz4Vx48BEpSNUFtSX8QYSMrgBohCi82fwLCiSou4Vo
Polonia alocă 9% PIB pentru economia afectată de criza coronavirus. România discută de 1-2% PIB.
De unde vine diferența?
Polonia a încheiat anul 2019 cu deficit bugetar sub 1% PIB, iar pentru anul 2020 avea prevăzut deficit bugetar zero.
România a încheiat anul 2019 cu deficit bugetar de 4,6% PIB, iar pentru anul 2020 era prevăzut un deficit de 3,6% PIB (fără dublarea alocațiilor și, probabil, fără creșterea pensiilor cu 40% din septembrie).
Polonia încasează cu 9% PIB mai multe taxe și impozite decât România (noi suntem aproape un paradis fiscal, în special în taxele pe consum și proprietate).
Prin urmare, cum îți așterni așa dormi. Polonia s-a preocupat să facă investiții, să colecteze eficient taxele, să cheltuiască prudent. Acum, Polonia are spațiu fiscal suficient pentru a apela la măsuri limită.
Cine a fost mai isteț economic, greierele român sau furnica poloneză?
https://www.wall-street.ro/articol/International/251574/polonia-aloca-9-din-pib-pentru-contracararea-efectelor-coronavirus.html?fbclid=IwAR3yPTpGjmMiZWqwgj1Wg1Lcr7NvrYAxgbYo9jhlqX9JibvOa3UqTu-qirI
”în actuala criză, şocul este dublu: loveşte şi dinspre partea cererii, şi dinspre partea ofertei. În 2008, şocul a fost cauzat preponderent de declinul cererii, adică al consumului.”
https://www.zf.ro/business-international/lupta-contra-contra-coronavirusului-s-a-transformat-intr-un-razboi-planetar-care-in-principalele-economii-ale-lumii-ar-putea-produce-pagube-mai-mari-decat-criza-financiara-globala-din-2008-18995935
Multe țări europene au fost prudente bugetar în ultimul an, iar pentru 2020 își programaseră deficite aproape de zero (0) % PIB. Printre ele, Polonia și Bulgaria. Iar acum aceste țări (furnici) au mai multă marjă de manevră bugetară în a combate corona-criza (mixul de criză sanitară cu cel de criză economică).
Romania a fost mereu “greiere”, cu precădere in ultimii 4 ani. Am închis anul 2019 cu deficit de 4,6% PIB, iar pentru anul 2020 a fost prevăzut un deficit bugetar de 3,6% PIB (fără dublarea alocațiilor care ar însemna 0,4% PIB și probabil fără creșterea punctului de pensie cu 40% din septembrie). Totul la o creștere economică de 4,1% PIB.
Acum, combatarea corona-crizei cere imperios alocări bugetare substanțiale. Deja pachetul de măsuri a ajuns la 3% PIB (țările gospodare precum Polonia sau cu forță economică mondială anunță pachete financiare de 10% PIB). Anul acesta cel mai probabil vom avea cădere economică și nu recesiune. Sunt estimări diferite ale căderii de PIB. Pe un scenariu mai pesimist, vom depăși un minus de 6% PIB. Prin urmare, de la +4 la -6, înseamnă un decalaj de 10% PIB. Veniturile bugetare scad cu 0,3% la fiecare punct de PIB, adică statul va avea venituri cu 3% PIB mai putin.
În concluzie, 3% PIB mai putin la venituri, 3% PIB mai mult la cheltuieli.
Dacă plecăm matematic de la 100 unități valoarea PIB 2019 (u). PIB 2020 din construcția bugetului era de 104,1 u. Veniturile 0,3*104,1 u=31,23 u. Deficitul prevăzut era de 3,6*104,1 u=3,75 u. Total cheltuieli: 31,23 u + 3,75 u= 34,98 u
PIB 2020 criză =(100-6) u=94 u
Venituri 0,3*94 u=28,2 u
Pachet anti-criză (3% PIB)=3*0,94 u= 2,82 u
(Pierderea de venituri = 31,23 u – 28,2 u = 3,03 u)
Total cheltuieli corona-criză = 2,82 u + 34,98 u = 37,8 u
Deficit = Cheltuieli – venituri = 37,8 u – 28,2 u = 9,6 u
Prin urmare, deficitul bugetar va fi la final an de 9,6 % PIB (fără dublarea alocațiilor și creșterea pensiilor cu 40%). Cel mai probabil un deficit de 2 cifre. Să nu uitam că este an electoral, iar propunerile populiste vor crește și vor adânci deficitul.
Cât de mult poate ajuta Uniunea Europeana? S-au promis deja 1 miliard euro, vor mai fi și alți bani europeni.
UE, după Brexit, discuta de majorarea contribuțiilor de la 1% PIB la 1,16 pentru a compensa ieșirea Marii Britanii (și erau mari discuții pe sutimi de procent!). Probabil, ideal era ca înainte de precedenta criză să se reușească un Stat al țărilor europene, cu aceeași constituție (pentru a preveni derapajele de la democrație și stat de drept), cu procente mai importante la centru pentru a ajuta la reducerea decalajelor dintre țări, pentru a combate posibile crize. Dar UE este un organism birocratic, încet în decizii și mai încet în reacții. În plus, există disputa dintre filozofii bugetare diferite (furnica nordică și greierele sudic).
Azi, Comisia Europeană anunță înființarea unui fond numit SURE, în valoare de 100 miliarde euro, din care statele membre se pot împrumuta pentru a susține direct angajații (schema de program de lucru redus pentru a evita concedierile). Este vorba de împrumuturi cu garanții ale fiecărui stat în parte, nu de sume gratis.
Locurile de muncă sunt esențial a fi păstrate.
https://www.zf.ro/opinii/daca-falimenteaza-si-mor-patronii-cine-mai-readuce-businessurile-si-companiile-la-suprafata-cine-mai-face-angajari-si-plateste-salarii-19046986?fbclid=IwAR1uo2VjNIXllsIj6-xtXrhy69mRfX3PXOE6LJ_Xox9DHnwL2R_KS0i7DX4
Alocări mici pe măsura resurselor unui ”greiere”.
https://www.zf.ro/business-sub-covid-19/cat-aloca-guvernul-sustinerea-business-ului-2-pib-alocati-economiei-criza-covid-19-romania-acelasi-nivel-tunisia-togo-mult-polonia-6-cehia-da-18-19046335?fbclid=IwAR2cAB7osDkyIdX472eDfcdqFiqkHomCCQ3vOEMe9vPbJtQ5OIK4P50noJI
https://www.zf.ro/eveniment/o-cadere-a-veniturilor-bugetului-cu-30-in-aprilie-si-o-crestere-a-cheltuielilor-cu-20-duce-deficitul-pe-aprilie-de-la-3-4-mld-lei-la-19-miliarde-de-lei-19044889?fbclid=IwAR1YDdOdu-BocM4T4Xu6bm5OkhDCJa_Mo2tplLwM3ZnEgPOCAd664mtK8Mc
În orice criză apar oportunități. Oare vom profita de ele?
https://realitateafinanciara.net/de-ce-romania-ar-putea-fi-avantajata-de-o-eventuala-criza-alimentara/?fbclid=IwAR12QqvmsN_9xLc6VkvFAi2NzKvMr9TZf8SjNG7KVz_ATnhhZKS7aFNyfs8
România era în procedură de infrigement; urma să platim penalizări și să luăm măsuri de corecție a deficitului bugetar (măsuri care erau în dură contradicție cu legea pensiilor, lege care urma să adâncească deficitul bugetar la niveluri de criză economică).
Acum, acestea s-au șters din vizorul UE, dar problemele noastre rămân.
Se estimează un impact bugetar de peste 15 miliarde lei pe aprilie (urmare a măsurilor economice și scăderii veniturilor bugetare).
Păstrarea locurilor de muncă este esențială în următoarea perioada; ajutarea salariaților este insuficientă, dacă locul lor de muncă dispare.
Iar dacă ajutarea salariaților se face prin măsuri care subminează activitatea altor entități economice, iar nu este bine.
6 ani într-o singura săptămână! Atât reprezintă pierderea locurilor de muncă (acum versus criza precedentă). Ce exemplu poate fi mai concludent?
https://soviani.com/2020/04/03/intr-o-singura-saptamana-romania-a-pierdut-mai-multe-locuri-de-munca-decat-in-6-ani-in-criza-precedenta/?fbclid=IwAR09lmZ95Mv8-qnxzFhupMCqIZNflDyHOxLgf39XuUli7Pkk4AOOThEr1lE
https://www.stelianmuscalu.ro/800k-de-someri-si-numaratoarea-continua/?fbclid=IwAR1EONnMmzd_kltc78zSpiaZnytbbFln82eIQGXiyYeXVUct5yomro3qeLo
Corona-criza a picat cum nu se poate mai rău pentru România:
- eram în deficit excesiv (care urma să crească din toamna și ni anii următori prin aplicarea legii pensiilor);
- suntem în an electoral.
Simplu ghinion ar zice unii. Dar dacă este doar inconștientă politică?
România și-a ”săpat groapa (crizei economice” în ultimii ani). Cu o perseverență fără de egal.
Acum, groapa lina se dovedește o prăpastie bruscă și adâncă.
Prima calitate a unui șofer este condusul preventiv.
România a avut în ultimii ani numai șoferi imprudenți, teribiliști. Iar calea de rulare acum este acoperită cu polei, iar mașinii economice România i-au cedat frânele tocmai când coborâm pe serpentine montane.
Vai nouă (pasagerilor)!
Lumea se va schimba. În mai bine sau mai rău.
https://cursdeguvernare.ro/pregatiti-va-urmeaza-noi-schimbari-majore-30-de-experti-30-de-previziuni-despre-cum-coronavirus-va-schimba-lumea.html?fbclid=IwAR0lCmw3EI07RayuMfpEK_3D3kPNK2wSUYiYFQIP0SJBPsowM46M8HwMtdM
http://m.ziare.com/economie/cat-ne-va-costa-criza-coronavirus-si-mai-ales-cine-si-cum-va-plati-pentru-asta-1604907
România nu a fost pregătită pentru o criză de asemenea amploare (corona+criza economică). De fapt, România era în afara regulilor europene de macro-stabilitate, iar deraierea continua accelerat acest an și anii următori (în special prin legea pensiilor).
Țările mai responsabile sau cu forță financiară, vor să aplice programe economice majore de cca 10% PIB.
România a pornit pe un plan de 2-3% PIB. România prin guvern și probabil parlament, vrea împrumuturi fără condiționalități, dar de la o anumită valoare de deficit pur și simplu devenim nefrecventabili, iar dobânzile cresc logaritmic.
UE are puține resurse de oferit și toate țările UE se bat pe ele.
Ceea ce nu spun actorii politici este ca singura instituție financiară cu bani este FMI. Este an electoral și nimeni nu-și va asuma un acord cu FMI. Dar fără un acord cu FMI, măsurile economice sunt palide și insuficiente.
Un acord cu FMI presupune condiții pe care politicienii nu le accepta în an electoral: echilibrarea bugetului fie prin reducerea cheltuielilor (inclusiv a anvelopei salariale), fie prin introduceri de taxe.
Și apropo de salariile bugetarilor: în 2020 sunt prevăzute 12% PIB pentru salarii; România are venituri bugetare de cca 30% PIB, în timp ce media UE este de 45% PIB. UE (țările din Vest) și-au rezolvat infrastructura (spitale, școli, autostrăzi) în zecile de ani cu care sunt înaintea noastră. Noi trebuie să alocăm sume importante în infrastructură. Și dacă am face abstracție de infrastructură, la veniturile noastre, salariile bugetarilor nu ar trebui să fie mai mari de 9% PIB. La anterioara criză, prin FMI, masa salarială fusese reglată la 7% PIB.
Legea salarizării bugetare a fost o ”Fata Morgana” fără legătură cu realitatea economică. Înainte de o asemenea lege, trebuia făcută restructurare (sunt sectoare cu deficit de personal (sănătate), altele cu exces de personal (administrație locală)).
Scăderea masei salariale ar elibera sume pentru investiții sau ajutoare de stat (posibile acum) pentru firmele cu probleme.
Scăderea salariilor ar greva asupra consumului, care ar trebui susținut în perioada de criză (și nu în perioada de boom economic; atunci merg foarte bine investițiile).
Taxe zero pe salariul minim ar fi o soluție bună pentru ajutorarea salariilor mici (în primul rând) și pentru păstrarea locurilor de muncă.
Ideal ar fi fost ca statul, într-o asemenea situație echivalentă unui război, să poată prelua datoriile tuturor cetățenilor/firmelor pe un model de incapacitate temporară de plată (deși nimeni nu a cotizat pentru așa ceva și nici un stat din lume nu poate avea asemenea resurse, doar câteva și-ar putea permite luxul să tipărească banii pe care nu îi au).
Dar, statul nu are asemene a resurse și încearcă metode mixte: în unele zone intervine cu bani/scutiri de taxe (bani pe care îi împrumută), în alte părți mută problemele financiare la alte entități economice (firme de utilități publice, bănci, etc.). O formă de hazard moral sau o haiducie a statului.
Săptămânile următoare vor apărea mai multe date asupra efectelor economice produse de ”șuntarea” bruscă și a ofertei și a cererii.
https://www.moise.ro/2020/04/06/presedintele-cere-guvernului-alt-buget-ar-fi-bine-sa-i-ceara-si-alta-filozofie-economica/?fbclid=IwAR1CMhonmoFRCx0AL9XdDqsdQTFtva-Slc1QbT8HXySrUgV0bRPw-ewSsgc
Multe țări europene au fost prudente bugetar în ultimul an, iar pentru 2020 își programaseră deficite aproape de zero (0) % PIB. Printre ele, Polonia și Bulgaria. Iar acum aceste țări (furnici) au mai multă marjă de manevră bugetară în a combate corona-criza (mixul de criză sanitară cu cel de criză economică).
Romania a fost mereu “greiere”, cu precădere in ultimii 4 ani. Am închis anul 2019 cu deficit de 4,6% PIB, iar pentru anul 2020 a fost prevăzut un deficit bugetar de 3,6% PIB (fără dublarea alocațiilor care ar însemna 0,4% PIB și probabil fără creșterea punctului de pensie cu 40% din septembrie). Totul la o creștere economică de 4,1% PIB.
Acum, combatarea corona-crizei cere imperios alocări bugetare substanțiale. Deja pachetul de măsuri a ajuns la 3% PIB (țările gospodare precum Polonia sau cu forță economică mondială anunță pachete financiare de 10% PIB). Anul acesta cel mai probabil vom avea cădere economică și nu recesiune. Sunt estimări diferite ale căderii de PIB. Pe un scenariu mai pesimist, vom depăși un minus de 6% PIB. Prin urmare, de la +4 la -6, înseamnă un decalaj de 10% PIB. Veniturile bugetare scad cu 0,3% la fiecare punct de PIB, adică statul va avea venituri cu 3% PIB mai putin.
În concluzie, 3% PIB mai putin la venituri, 3% PIB mai mult la cheltuieli.
Dacă plecăm matematic de la 100 unități valoarea PIB 2019 (u). PIB 2020 din construcția bugetului era de 104,1 u. Veniturile 0,3*104,1 u=31,23 u. Deficitul prevăzut era de 3,6*104,1 u=3,75 u. Total cheltuieli: 31,23 u + 3,75 u= 34,98 u
PIB 2020 criză =(100-6) u=94 u
Venituri 0,3*94 u=28,2 u
Pachet anti-criză (3% PIB)=3*0,94 u= 2,82 u
(Pierderea de venituri = 31,23 u – 28,2 u = 3,03 u)
Total cheltuieli corona-criză = 2,82 u + 34,98 u = 37,8 u
Deficit = Cheltuieli – venituri = 37,8 u – 28,2 u = 9,6 u
Prin urmare, deficitul bugetar va fi la final an de 9,6 % PIB (fără dublarea alocațiilor și creșterea pensiilor cu 40%). Cel mai probabil un deficit de 2 cifre. Să nu uitam că este an electoral, iar propunerile populiste vor crește și vor adânci deficitul.
Cât de mult poate ajuta Uniunea Europeana? S-au promis deja 1 miliard euro, vor mai fi și alți bani europeni.
UE, după Brexit, discuta de majorarea contribuțiilor de la 1% PIB la 1,16 pentru a compensa ieșirea Marii Britanii (și erau mari discuții pe sutimi de procent!). Probabil, ideal era ca înainte de precedenta criză să se reușească un Stat al țărilor europene, cu aceeași constituție (pentru a preveni derapajele de la democrație și stat de drept), cu procente mai importante la centru pentru a ajuta la reducerea decalajelor dintre țări, pentru a combate posibile crize. Dar UE este un organism birocratic, încet în decizii și mai încet în reacții. În plus, există disputa dintre filozofii bugetare diferite (furnica nordică și greierele sudic).
Azi, Comisia Europeană anunță înființarea unui fond numit SURE, în valoare de 100 miliarde euro, din care statele membre se pot împrumuta pentru a susține direct angajații (schema de program de lucru redus pentru a evita concedierile). Este vorba de împrumuturi cu garanții ale fiecărui stat în parte, nu de sume gratis.
Locurile de muncă sunt esențial a fi păstrate.
https://www.zf.ro/opinii/daca-falimenteaza-si-mor-patronii-cine-mai-readuce-businessurile-si-companiile-la-suprafata-cine-mai-face-angajari-si-plateste-salarii-19046986?fbclid=IwAR1uo2VjNIXllsIj6-xtXrhy69mRfX3PXOE6LJ_Xox9DHnwL2R_KS0i7DX4
Alocări mici pe măsura resurselor unui ”greiere”.
https://www.zf.ro/business-sub-covid-19/cat-aloca-guvernul-sustinerea-business-ului-2-pib-alocati-economiei-criza-covid-19-romania-acelasi-nivel-tunisia-togo-mult-polonia-6-cehia-da-18-19046335?fbclid=IwAR2cAB7osDkyIdX472eDfcdqFiqkHomCCQ3vOEMe9vPbJtQ5OIK4P50noJI
Deficitul bugetar prevăzut pentru 2020 era de 41 miliarde lei (asta la un PIB care ar fi crescut cu 4%!).
15,6 miliarde lei sunt costuri ale corona-crizei doar pe luna aprilie! Cât aproape 5 luni medii (cum s-ar spune cu deficitul am ajuns la nivel de septembrie!).
https://www.zf.ro/eveniment/o-cadere-a-veniturilor-bugetului-cu-30-in-aprilie-si-o-crestere-a-cheltuielilor-cu-20-duce-deficitul-pe-aprilie-de-la-3-4-mld-lei-la-19-miliarde-de-lei-19044889?fbclid=IwAR1YDdOdu-BocM4T4Xu6bm5OkhDCJa_Mo2tplLwM3ZnEgPOCAd664mtK8Mc
În orice criză apar oportunități. Oare vom profita de ele?
https://realitateafinanciara.net/de-ce-romania-ar-putea-fi-avantajata-de-o-eventuala-criza-alimentara/?fbclid=IwAR12QqvmsN_9xLc6VkvFAi2NzKvMr9TZf8SjNG7KVz_ATnhhZKS7aFNyfs8
România era în procedură de infrigement; urma să platim penalizări și să luăm măsuri de corecție a deficitului bugetar (măsuri care erau în dură contradicție cu legea pensiilor, lege care urma să adâncească deficitul bugetar la niveluri de criză economică).
Acum, acestea s-au șters din vizorul UE, dar problemele noastre rămân.
Se estimează un impact bugetar de peste 15 miliarde lei pe aprilie (urmare a măsurilor economice și scăderii veniturilor bugetare).
Păstrarea locurilor de muncă este esențială în următoarea perioada; ajutarea salariaților este insuficientă, dacă locul lor de muncă dispare.
Iar dacă ajutarea salariaților se face prin măsuri care subminează activitatea altor entități economice, iar nu este bine.
6 ani într-o singura săptămână! Atât reprezintă pierderea locurilor de muncă (acum versus criza precedentă). Ce exemplu poate fi mai concludent?
https://soviani.com/2020/04/03/intr-o-singura-saptamana-romania-a-pierdut-mai-multe-locuri-de-munca-decat-in-6-ani-in-criza-precedenta/?fbclid=IwAR09lmZ95Mv8-qnxzFhupMCqIZNflDyHOxLgf39XuUli7Pkk4AOOThEr1lE
https://www.stelianmuscalu.ro/800k-de-someri-si-numaratoarea-continua/?fbclid=IwAR1EONnMmzd_kltc78zSpiaZnytbbFln82eIQGXiyYeXVUct5yomro3qeLo
Corona-criza a picat cum nu se poate mai rău pentru România:
- eram în deficit excesiv (care urma să crească din toamna și ni anii următori prin aplicarea legii pensiilor);
- suntem în an electoral.
Simplu ghinion ar zice unii. Dar dacă este doar inconștientă politică?
România și-a ”săpat groapa (crizei economice” în ultimii ani). Cu o perseverență fără de egal.
Acum, groapa lina se dovedește o prăpastie bruscă și adâncă.
Prima calitate a unui șofer este condusul preventiv.
România a avut în ultimii ani numai șoferi imprudenți, teribiliști. Iar calea de rulare acum este acoperită cu polei, iar mașinii economice România i-au cedat frânele tocmai când coborâm pe serpentine montane.
Vai nouă (pasagerilor)!
Lumea se va schimba. În mai bine sau mai rău.
https://cursdeguvernare.ro/pregatiti-va-urmeaza-noi-schimbari-majore-30-de-experti-30-de-previziuni-despre-cum-coronavirus-va-schimba-lumea.html?fbclid=IwAR0lCmw3EI07RayuMfpEK_3D3kPNK2wSUYiYFQIP0SJBPsowM46M8HwMtdM
http://m.ziare.com/economie/cat-ne-va-costa-criza-coronavirus-si-mai-ales-cine-si-cum-va-plati-pentru-asta-1604907
România nu a fost pregătită pentru o criză de asemenea amploare (corona+criza economică). De fapt, România era în afara regulilor europene de macro-stabilitate, iar deraierea continua accelerat acest an și anii următori (în special prin legea pensiilor).
Țările mai responsabile sau cu forță financiară, vor să aplice programe economice majore de cca 10% PIB.
România a pornit pe un plan de 2-3% PIB. România prin guvern și probabil parlament, vrea împrumuturi fără condiționalități, dar de la o anumită valoare de deficit pur și simplu devenim nefrecventabili, iar dobânzile cresc logaritmic.
UE are puține resurse de oferit și toate țările UE se bat pe ele.
Ceea ce nu spun actorii politici este ca singura instituție financiară cu bani este FMI. Este an electoral și nimeni nu-și va asuma un acord cu FMI. Dar fără un acord cu FMI, măsurile economice sunt palide și insuficiente.
Un acord cu FMI presupune condiții pe care politicienii nu le accepta în an electoral: echilibrarea bugetului fie prin reducerea cheltuielilor (inclusiv a anvelopei salariale), fie prin introduceri de taxe.
Și apropo de salariile bugetarilor: în 2020 sunt prevăzute 12% PIB pentru salarii; România are venituri bugetare de cca 30% PIB, în timp ce media UE este de 45% PIB. UE (țările din Vest) și-au rezolvat infrastructura (spitale, școli, autostrăzi) în zecile de ani cu care sunt înaintea noastră. Noi trebuie să alocăm sume importante în infrastructură. Și dacă am face abstracție de infrastructură, la veniturile noastre, salariile bugetarilor nu ar trebui să fie mai mari de 9% PIB. La anterioara criză, prin FMI, masa salarială fusese reglată la 7% PIB.
Legea salarizării bugetare a fost o ”Fata Morgana” fără legătură cu realitatea economică. Înainte de o asemenea lege, trebuia făcută restructurare (sunt sectoare cu deficit de personal (sănătate), altele cu exces de personal (administrație locală)).
Scăderea masei salariale ar elibera sume pentru investiții sau ajutoare de stat (posibile acum) pentru firmele cu probleme.
Scăderea salariilor ar greva asupra consumului, care ar trebui susținut în perioada de criză (și nu în perioada de boom economic; atunci merg foarte bine investițiile).
Taxe zero pe salariul minim ar fi o soluție bună pentru ajutorarea salariilor mici (în primul rând) și pentru păstrarea locurilor de muncă.
Ideal ar fi fost ca statul, într-o asemenea situație echivalentă unui război, să poată prelua datoriile tuturor cetățenilor/firmelor pe un model de incapacitate temporară de plată (deși nimeni nu a cotizat pentru așa ceva și nici un stat din lume nu poate avea asemenea resurse, doar câteva și-ar putea permite luxul să tipărească banii pe care nu îi au).
Dar, statul nu are asemene a resurse și încearcă metode mixte: în unele zone intervine cu bani/scutiri de taxe (bani pe care îi împrumută), în alte părți mută problemele financiare la alte entități economice (firme de utilități publice, bănci, etc.). O formă de hazard moral sau o haiducie a statului.
Săptămânile următoare vor apărea mai multe date asupra efectelor economice produse de ”șuntarea” bruscă și a ofertei și a cererii.
https://www.moise.ro/2020/04/06/presedintele-cere-guvernului-alt-buget-ar-fi-bine-sa-i-ceara-si-alta-filozofie-economica/?fbclid=IwAR1CMhonmoFRCx0AL9XdDqsdQTFtva-Slc1QbT8HXySrUgV0bRPw-ewSsgc
