Ura! Unanimitate pe noul Cod Fiscal. Precum în 2008 avem o avalanșă de măsuri fiscale optimiste. Ce s-a întâmplat atunci la numai un an distanța, deja știm. Unele măsuri nu au mai apucat să fie puse în practică, timpul lor venise prea târziu. Ce va fi acum vom vedea.
Contextul zonal nu e tocmai potrivit, Grecia e aproape de faliment, războiul din Est e departe de a fi încheiat și pericolul contagiunii lui e real.
http://cursdeguvernare.ro/o-radiografie-de-ionut-dumitru-cand-logica-politica-bate-logica-economica-capcana-prociclicitatii.html
Creșterea salariului minim este o măsură socialistă care generează fie șomaj, fie evaziune fiscală. Dar mai nou ni se spune că poate conduce la joburi mai puține, căci unor mari angajatori li se va părea mai optim să recurgă la roboți industriali.
http://www.zf.ro/auto/fm-cresterea-salariului-minim-va-duce-la-o-automatizare-accelerata-ceea-ce-va-insemna-mai-putine-joburi-14504068
Asta deja se întâmplă la uzina de vârf DACIA-RENAULT.
http://www.zf.ro/companii/francezii-accelereaza-robotizarea-in-romania-dacia-le-ofera-intre-10-000-si-100-000-de-lei-angajatilor-care-pleaca-voluntar-din-uzina-14492575
Și deja duduie economia, avem excedent bugetar, dar totuși șomajul crește. Pentru că guvernul și administrațiile locale au redus minim orice investiție publică, normal că apar șomeri în mediul privat. Posibil să fie și alte cauze subtile, în afara acestuia și a creșterii salariului minim la care am făcut referire anterior.
http://soviani.com/2015/06/23/economia-duduie-somajul-creste-suspect-de-ce-a-modificat-din-nou-statistica-forma-comunicatului-de-presa/
Codul fiscal era în mare măsură necesar, cu măsuri de reducere a taxelor.
Numai că s-a ajuns la adoptarea lui fără un studiu de impact, iar aplicarea lui conduce la riscuri majore.
Graficul de mai sus (deficitul bugetar efectiv, structural și poziția ciclică a economiei) arată că ne îndepărtăm de țintele din tratatul fiscal (celebrul MTO) și ne vom apropia de un deficit excesiv.
Prăbușirea investițiilor publice chiar și după ce economia și-a revenit. Când supra-încălzirea bazată pe consum se va stinge, creșterea economică nu va mai putea fi susținută din cauza reducerii investițiilor publice.
Concluzia lui Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal este:
"o reforma a codului fiscal bine gandita trebuia sa plece de la o abordare strategica care sa raspunda nevoii de imbunatatire a competitivitatii economiei in conditii de stabilitate macroeconomica, singura de natura sa creeze o crestere economica sustenabila. Nu cred ca poate exista crestere economica pe termen lung doar prin consum, fara investitii, mai ales intr-o tara in care nevoia de infrastructura este una acuta. Noul cod fiscal aprobat nu raspunde din pacate la acest deziderat si poate crea mai multe probleme decat rezolva. Beneficiile în materie de creștere economică suplimentară pe termen scurt ca urmare a unei relaxări fiscale pro-ciclice vor fi depășite de costurile pe care o inevitabilă consolidare fiscală ulterioara le-ar putea genera."
O opinie similară asupra riscurilor noului cod fiscal o are Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR.
http://cursdeguvernare.ro/lucian-croitoru-tva-19-prea-mult-si-prea-devreme-in-politica-fiscala.html
