Ciclistul mioritic

O lecție de ciclism sau creșterea pro-ciclică.

Mulți vor fi văzut o cursă de ciclism, mai ales în Turul Franței. Evoluția din ultimul an a guvernării mă duce cu gândul la o cursă de ciclism. Acolo există un traseu, iar fiecare etapă poate avea porțiuni de plat, coborâre sau ascensiune. De regulă, marii cicliști își conservă energii pentru zonele mai grele ale cursei, pentru ascensiuni ce fac diferența. Niciun câștigător al cursei nu a reușit victoria în curse plate ci în etapele de munte (de cățărare) și cele individuale de contratimp. În ultimul an, Banca Națională a României a redus rata dobânzilor inter-bancare, alimentând piața cu bani și stimulând consumul (căci dacă dobânzile la depozite bancare devin mici, atunci deponenții investesc în active imobiliare sau pur și simplu cumpără bunuri de consum). Guvernul ce a făcut? Nu s-a lăsat mai prejos și a redus taxele pe consum (TVA). Prin urmare, ciclistul român își mănâncă hrana din sac și accelerează pe panta de coborâre, de parcă cursa s-ar termina rapid întrun finiș și speră că nicio ascensiune să nu-i apară în cale. Dar viața economică ca și cursa, are coborâșuri și urcușuri (sau cicluri economice), iar ascensiunea va apare curând în fața nostra și ciclistul va fi complet nepregătit: și secătuit de energii și fără rezerve în sac. Ghinion sau soarta, va spune ciclistul roman.

Din bilanțul fostului ministru de finanțe, reiese că bugetul anului 2016 va fi construit cu un MTO de 2,73% PIB.  Iar pentru anii următori avem un MTO similar de mare: 2,88%PIB in 2017, 2,74%PIB în 2018 și 2%PIB în 2019. Eugen Rădulescu, directorul Direcției Stabilitate Financiară din BNR, spune că România nu-și permite un deficit structural mai mare cu 1-1,5-2% PIB mai mare decât cel negociat (1% PIB este MTO - deficitul structural negociat, dublu față de cel al altor state europene).  Și asta doar un an de zile, nu mai mult.

Deficitul bugetar de maxim 3% PIB este pentru situații excepționale, iar nivelul critic pentru datoria publică a României este de 45% PIB (asta spusă ca un duș rece pentru cei care se uită la datorii publice mai mari ale altor țări europene sau la nivelul recomandat de UE de 60% PIB datorie publică).

http://cursdeguvernare.ro/eugen-radulescu-bnr-daca-mto-este-depasit-cu-unul-sau-maxim-doua-procente-nu-e-o-catastrofa-dar-nu-mai-mult-e-un-an.html

Și cu ce rămânem la final? Infrastructura necesară am amânat-o, căci autostrăzile, spitalele și școlile nu sunt prioritare decât pe hârtie. Anul acesta am avut un minus de kilometri de autostrada inaugurați , fapt de cartea recordurilor. Iar pentru 2016, prin proiectul de buget lăsat moștenire de fostul guvern, banii alocați pentru investiții se va mai reduce cu încă 30%! (Cheltuielile de investiții se vor reduce anul viitor la 4,5% din PIB, de la 6,4% în acest an, iar pentru anii următori sunt prevăzute niveluri de 4,3% în 2017, 4,9% în 2018 şi 4,7% în 2019.) Prin urmare, avem un viitor "măreț", iar decalajele de dezvoltare vor creste între regiuni diferite ale României, regiunile la care nu ajunge nicio autostradă fiind condamnate la sărăcie și subdezvoltare. Pentru că autostrăzile sunt vene ale economiei, cum spunea un investitor privat; acolo unde sângele nu ajunge, locurile de muncă sunt puține și slab plătite.

http://cursdeguvernare.ro/varianta-teodorovici-ponta-a-bugetului-2016-investitiile-scad-si-mai-mult-decat-in-acest-an-veniturile-scad-cu-28pp-deficit-de-295-pe-o-crestere-economica-de-41.html

Bilanț și proiect

Bilanțul unei guvernări și proiectul alteia, fie ea și de timp limitat (un an de zile).

Plusuri și minusuri ale guvernării Ponta.
Plusuri:
- creșterea economică (pe un plus de optimist economic, exacerbat spre nesustenabilitate)

- creșterea absorbției fondurilor europene (cârcotașii spun că pe proiecte semnate de precedenții guvernanți, alții zic că pe proiecte copy-paste, o modă evidentă a guvernării acesteia)

- creșterea nivelului de trai
- creșterea pe final de mandat a gradului de încasare a taxelor
- reducerea taxelor pe consum și contribuții sociale (ultimul an)
Minusuri:
- creșterea datoriei publice
- prăbușirea investițiilor publice
- creșterea taxelor (acciza suplimentară, taxa pe infrastructură, etc.)

Guvernarea a debutat cu creșterea deficitului bugetar, pe cheltuirea în scopuri sociale a unei părți din buffer și a împrumuturilor (cca 11 miliarde euro). Apoi a adăugat taxe noi pentru infrastructură (acciza suplimentară, taxa pe infrastructură, etc.) dar a abandonat planurile din mers și a redus drastic fondurile alocate infrastructurii atât de necesare (autostrăzi, școli, spitale). Și uite așa s-a creat excedent care a permis reduceri de taxe pe consum (TVA). Și totuși, cifrele frumoase ascund pericole majore, mai ales începând cu 2017, despre am mai scris și demonstrat. Numai că Ponta ca și Tăriceanu au plecat de guvernare înainte e a-i atinge efectele măsurilor luate. Doar că nota de plată va veni negreșit, un alt guvern o va deconta politic, iar noi cetățenii o vom deconta economic.

Un nou guvern, unul de tehnocrați își începe mandatul. Acesta a apărut din dorința străzii, dar nu e ușor să ai un guvern funcțional cu încropeală de oameni și program și fără susținere certă în parlament.

Programul e o însăilare de principii, dorințe, unele ce nu pot fi puse în practică de un guvern care va trebui să-și negocieze politic fiecare vot din parlament, cu compromisurile de rigoare. Și guvernul dacă vrea să-și manifeste opțiunile sale, eventual pe ale străzii, acestea vor intra în contradicție cu opțiunile partidelor și ale grupurilor de interese afiliate acestora.

Sunt multe observații de formulat. De exemplu, capitolul dezvoltare și investiții e interzis de starea bugetului, căci banii trebuie drămuiți bine ca să facă față tuturor cheltuielilor deja antamate. Se vorbește de reindustrializare și de dezvoltarea agriculturii, dar piețele s-au pierdut și nu există capital pentru a reveni pe piață, plus că multe întreprinderi nu mai aveau oricum viitor.

Oricum ar fi, cert este că acest guvern merge pe sârmă, iar dacă va bate vântul sau cineva (politic) va zgâlțâi sârma, atunci parcursul limitat din start se va sfârși brusc. 

https://logec.ro/despre-programul-de-guvernare-numai-de-bine/

http://www.biziday.ro/2015/11/16/regretam-dar-nu-asa-arata-un-program-de-guvernare-tehnocrat/

Pilotaj extrem

Un guvern a plecat și când va veni un altul vom afla efectele rămase în urma sa. Guvernarea aproape la limită precum a unui șofer teribilist a fost apreciată de unii și criticată de alții. Unii s-au mulțumit cu rezultatele de azi, alții (mult mai puțini) s-au întrebat cu ce preș și cu ce pericole. Și dacă încă mașina nu a ajuns în șanț e pentru că și norocul, conjunctura ne-a surâs. Și totuși, mașina are pasageri, e un ditamai autobuzul, iar pilotul acestuia ar trebui să fie responsabil pentru toți pasagerii lui.

Comisia Europeană și Consiliul Fiscal apreciază că deficitul structural (MTO) va ajunge la 4%PIB în 2017 când stabilitatea datoriei publice este asigurată la maxim 2%PIB.

Și analiza nu cuprinde ultimele măsuri luate după 22 octombrie 2015. Viitorul economic sună sumbru, iar toate aceste măsuri nu au scăpat guvernul de furia populară și nici nu conferă partidului de guvernământ victoria în alegerile de anul viitor.

Ionuț Dumitru recomandă prudență guvernului viitor și afirmă că “În perioade de creştere, o poziţionare puternic prociclică nu este recomandată. Creşterea deficitului în vreme de expansiune duce la o deteriorare a finanţelor publice care ne vulnerabilizează foarte tare pentru perioadele viitoare de recesiune“.

Analistul financiar Aurelian Dochia afirmă un lucru similar: “Se pare că decidenţii politici au hotărât că merită să îşi asume acest nivel al deficitului astfel încât să poată să afişeze anul viitor, an electoral, o creştere economică de 4% din PIB: Călcăm strâmb ca să avem această creştere economică. Guvernul Ponta nu va mai fi cel care răspunde de consecinţe“.

Din analizele realizate de Banca Naţională reiese că pragul critic al datoriei publice variază, în cazul României, între 40 şi 45 la sută din PIB. Depăşirea acestui prag creşte probabilitatea de recesiune la peste 50%. Cum nu am construit autostrăzi, școli sau spitale, nici nu vom putea spune că a meritat!

http://cursdeguvernare.ro/comisia-romania-se-indreapta-spre-deficit-structural-de-4-ionut-dumitru-ramanem-fara-munitie-in-vremuri-grele.html

PS. Pilotajul extrem continuă în Parlament. Și explozia bugetului nu mai are răbdare până în 2017, ci chiar anul viitor. Romania a depășit de mult timp anvelopa salarială deși există o lege 182/2014 care limitează anvelopa la 6,8% PIB pentru 2015 și 6,6% PIB pentru 2016. La jumătatea anului 2015 România atinsese deja 3.6 PIB, deci anul îl încheiem pe la 7.,3-7,4 lejer. Iar anul viitor ne ducem spre 8,0% PIB. Ne încălcăm propria lege, dar ce contează! Azi bairam, mâine înmormântare, asta e deviza politicianului iresponsabil! Nimic nou sub soarele patriei, filmul nefericit rulează iar! Cu alți actori, un remake nedorit. Iar deficitul va ajunge la 4% PIB, un deficit fără investițiile publice mereu amânate în ultimii ani, dar imperios necesare.
Vrem să trăim mai bine în 2016, dar o facem pe spatele viitorului, crede și argumentează analistul Marin Pană.

Avem excedent a trâmbițat guvernul și cheltuim repede banii pe măsuri electorale deși nu există studiu de impact, deși excedentul conjunctural nu se poate reproduce și anii următori, dar mai ales tocăm banii pentru a agață de gâtul guvernului tehnocrat ce se prefigurează un bolovan imens, aproape insurmontabil. Și după cum se vede clar în grafic, nu din încasări provine excedentul ci din nerealizarea cheltuielilor, adică a investițiilor. Și de ce ar fi fost ele realizate? După guvernul demisionar să avem autostrăzi, școli și spitale nu e o urgență, pot să mai aștepte mulți, mulți ani.

http://cursdeguvernare.ro/psd-pune-un-supliment-de-12-deficit-in-bagajul-guvernului-ciolos-sansa-guvernului-demisionar-este-ca-nu-trebuie-sa-faca-bugetul.html
http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-teoria-celor-200-000-noul-guvern-si-provocarea-lui-neobisnuita.html
http://cursdeguvernare.ro/desteapta-te-romane-pura-aritmetica-cum-traim-mai-bine-in-2016-decat-in-2015-pe-banii-din-2017-incolo.html
http://cursdeguvernare.ro/deficientele-cronice-ale-bugetului-ce-si-a-propus-si-ce-a-realizat-in-realitate-guvernul-in-primele-noua-luni-din-2015.html