Zori de criză

Deficitul bugetar pe 9 luni 2019 este de 2,62% PIB (1,77% PIB era în perioada similară a anului trecut). Nici o surpriză, căci, așa cum am scris anterior, anul a început din prima zi cu deficit de 0,5% PIB (rambursări de TVA și plăți amânate aferente anului 2018).

Pe ultimele 12 luni, deficitul bugetar este de 4% PIB (iar în anualizarea datelor pe 9 luni se ajunge la un deficit de 4,5% PIB).

Deficitul de 3% PIB ar fi putut fi zero dacă România urma Bulgaria în modernizarea ANAF cu bani europeni (noi am abandonat proiectul).

https://www.zf.ro/eveniment/bugetul-9-luni-deficitul-bugetar-ajuns-2-62-pib-greu-tinut-limita-3-ionut-dumitru-raiffeisen-bank-nevoie-masuri-corectie-derapam-foarte-tare-derapajul-clar-18519585

Deficitul anului 2019 seamănă cu cel din anul 2011 (an de criză economică).

https://www.profit.ro/stiri/economie/grafice-avertisment-ing-bank-deficitul-bugetar-va-depasi-limita-admisa-de-ue-deteriorarea-finantelor-publice-accelereaza-niveluri-nemaivazute-din-2010-incep-sa-apara-semne-de-oboseala-19156540

Și viitorul nu sună bine, urmează majorările masive ale pensiilor care pot duce la deficite uriașe în viitorii ani (7% în 2022 spune Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal).
https://www.profit.ro/insider/fiscalitate/daniel-daianu-consiliul-fiscal-cresterea-pensiilor-dupa-calendar-duce-deficitul-bugetar-la-4-din-pib-in-2020-si-7-in-2022-am-sentimentul-ca-nu-exista-un-simt-al-proportiilor-19156976

https://cursdeguvernare.ro/situatia-financiara-la-care-se-asteapta-economistii-si-bancherii-pe-final-de-an.html

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-23458663-daniel-daianu-nu-suntem-marginea-prapastiei-dar-nu-exista-simtul-proportiilor-nu-putem-incadra-deficit-sunt-pentru-salarii-pensii-marite-dar-uitam-bugete-alte-tari.htm


Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR spune că România se aproprie de o recesiune economică mai gravă decât cea din anul 2008.

”“Curba randamentelor e inversată. De câte ori s-a inversat din 61 încoace, de atâtea ori a apărut o recesiune. După inversare a mai durat maxim 22 de luni până la recesiune”, arată Croitoru. Acest lucru înseamnă că piața cere dobânzi mai mari pentru titlurile de stat pe termen scurt decât pentru cele pe termen lung, deși în mod firesc împrumuturile pe termen lung ar trebui să aibă randamente mai mari.”

Adunând salariile și pensiile ajungem la 80% din veniturile anului 2018 și 95% din veniturile anului 2019. Complet nesustenabil!!

https://www.profit.ro/stiri/economie/lucian-croitoru-ne-apropiem-de-o-recesiune-si-mai-rea-decat-cea-din-2008-in-romania-cheltuielile-cu-salariile-si-asistenta-sociala-ajung-la-95-din-venituri-in-2019-peste-cele-din-boom-ul-precedent-19156583

Pe scurt, deficitul bugetar este tot mai mare, recesiunea tot mai aproape. În ultimii ani au fost mărite pensiile speciale și salariile bugetarilor nu din creșterea economică ci din amputarea investițiilor publice (școli, spitale, autostrăzi). Și nu oricât ci 2,5% PIB (raportat la anul 2011, an de criză). Prin urmare, ne-am împrumutat în ultimii ani pentru pensii și salarii (când de regulă ne împrumutam pentru infrastructură). De fapt, de la integrarea europeană am început să tăiem investițiile publice compensându-le cu fondurile europene. Adică, UE ne dă fonduri pentru dezvoltare, iar noi le-am deturnat spre pensii și salarii.

Una din principalele probleme ale României: încasări de paradis fiscal, dar pretenții de stat social. Asta pentru ca guvernanții nu au dorit reformarea ANAF (Bulgaria a mers până la capăt și are aproape 3% PIB în plus!).

https://www.zf.ro/eveniment/romania-la-coada-clasamentului-european-in-privinta-veniturilor-bugetare-din-taxe-si-contributii-sociale-18519718

În eventualitatea unei recesiuni, necesarul de finanțare este de 4 ori mai mare decât în anul 2009, spune analistul economic Iancu Guda.
Oare cât o mai fi bufferul constituit la Ministerul de finanțe.
https://www.zf.ro/eveniment/pericolul-care-pandeste-tacit-romania-daca-intram-in-recesiune-nevoia-de-finantare-este-de-4-ori-mai-mare-decat-in-2009-18526051

Deficit bugetar pe 9 luni 2019 este de 5 ori mai mare decât în perioada similară 2016 (așa-zisul guvern ”zero”, cel care și-a permis în T3 2016 să facă plăți anticipate aferente anului (și guvernului) următor).
Cât despre construcții de anvergură, deviza guvernului a fost ”totul pentru salarii și pensii speciale”, tot mai puțin pentru viitor (investiții în infrastructură: școli, spitale, autostrăzi).


https://cursdeguvernare.ro/reteta-cum-iti-majorezi-deficitul-de-5-ori-in-3-ani-fara-sa-construiesti-nimic-de-anvergura.html?fbclid=IwAR1PhtpQsX6omXTCO9U_lGtcsTkd0hIAoXU3CltrqQF3t17YBz_1YKUhUR0

https://newsweek.ro/economie/guvernul-dancila-nu-a-mai-rambursat-tva-firmelor-din-martie-aprilie?fbclid=IwAR12eotjr0ULMcHYMuUQUxI4LV19vfBQ_FhrQ9i4dSaybYLoF-PKLHcsh3Y

De vreo 10 ani scriu aici cum ar putea România să spargă bariera de dezvoltare și să anuleze decalajul economic istoric față de Vest. Din păcate, toate guvernele post-decembriste, fie ele PSD sau PNL s-au redus doar la creșteri salariale din pix. Calea este alta: investiții în infrastructură care să aducă investiții străine care să necesite forță de muncă înalt calificată pentru care învățământul românesc ar trebui să pregătească cu adevarat specialiști.

Prin plus-valoarea adăugată în educație, înaltă tehnologie, România își poate depăși limitele actuale.

România a redus investițiile în infrastructură de la 4,95% PIB în 2011 (an de criză) la 2,45% PIB în 2018 (an de boom economic).

România cheltuie 3% PIB pentru educație, deși legea cere 6% PIB!

”Credința, desprinsă parcă din tehnicile woodoo, că poți să crești salariile prin legi, nu prin investiții care să crească productivitatea, este similară cu încrederea că poți să lungești o pătură dacă tai o bucata de la un capăt și o cosi la celălalt capăt.”

http://www.ziare.com/locuri-de-munca/piata-muncii/contrarevolutia-de-la-bucuresti-in-anul-2020-romania-va-avea-o-economie-de-anii-90-1583866

Pensii și rente

Că Sistemul Public de Pensii este un sistem piramidal, un Caritas, probabil că știu azi tot mai mulți oameni. Dar dimensiunile lui sunt șocante.

Am făcut câteva calcule orientative, nu foarte exacte, dar totuși destul de sugestive ca raport între pensiile simple și pensiile speciale. 

Se spune că sistemul public de pensii are la baza solidaritatea socială, adică salariații de azi plătesc pensiile pensionarilor de azi.

În calculele mele am luat în considerare pentru cele doua categorii nivelul salariilor (implicit al contribuțiilor la pensie), stagiul de cotizare, speranța de viață și cuantumul celor doua pensii (normală, respectiv specială) raportate la salariile fiecăruia în parte. Singurul aspect de care am făcut abstracție este inflația.

Pensionarii normali au 45 de ani de activitate, ies la pensie la 65 de ani și mai au speranța de viață de 75 ani; în acești 10 ani de pensie ei recuperează doar 44,44% din cât au contribuit, deci nici jumătate. Practic, fiecare pensionar ieșit la vârsta de 65 ani ar trebui să mai traiască 25 de ani pentru a recupera integral suma cu care a contribuit în întreaga lui activitate, deci trebuie să atingă vârsta de 90 ani.

Pensionarii speciali ies la pensie cam după 25 ani de activitate și au speranța de viață de 85 ani. Salariile acestora sunt de 2,5 ori mai mai mari decât media celorlalți lucrători, iar pensiile speciale de 6 ori mai mari decât salariile lor (uneori mai mici, dar alteori mai mari, 6 fiind o estimare medie). Prin urmare, pensionarii speciali primesc pensie o perioada de 45 ani, o sumă cumulată de 38,4 ori mai mare decât contribuția cumulata! Practic, contribuția reală la pensie este consumata după 12 luni și 2 săptămâni!

Sigur, sunt calcule orientative, dar demonstrația este neechivocă.

Cei cu salarii mici, cu ani mai mulți de muncă, cu speranța de viață mai mică susțin pe cei cu salarii mai mari, cu ani mai puțini de muncă și cu speranța de viață mai mare. Curat SOLIDARITATE SOCIALĂ!

Pensiile nu vin din cer, cineva produce banii care le susțin. Când unii iau mai mult (MULT MAI MULT!) decât au contribuit, banii le vin în detrimentul altora care primesc mai puțin decât merită și le mai vin din banii generațiilor viitoare (prin tăierea investițiilor publice).