Bula din bici

După datele primului trimestru, guvernul înregistrează excedent.

http://cursdeguvernare.ro/bugetul-general-consolidat-inutil-excedentar-la-finele-primului-trimestru.html

https://logec.ro/efectul-anti-fraudei-executia-bugetara-creste-excedentul/

Guvernul stă pe un munte de bani, ne spune analistul economic Gheorghe Sofian.

http://www.analizeeconomice.ro/2015/04/guvernul-sta-pe-un-munte-de-bani-si-de.html

Cauza? Economistul Bogdan Glăvan explică excedentul prin creșterea veniturilor și scăderea în continuare a cheltuielilor. Veniturile colectate cresc și datorită acțiunilor anti-fraudă, pe când la cheltuieli se bănuiește ca și posibilă cauză: creșterea arieratelor.

 Pe lângă știrile bune legate de creșterea încasărilor, efecte ale acțiunilor ANAF, trebuie să spunem că au scăzut cheltuielile de capital de la 1,85 miliarde lei în trimestrul 1 2014 la 1,39 miliarde lei în trimestrul 1 2015 (25% mai puțin!). Și dacă vi s-a părut că drumuri și autostrăzi am construit prea puțin anul trecut, anul acesta vom construi încă și mai puțin.

Analistul economic Gheorghe Sofian afirmă că avem un guvern debalansat care pe de o parte colectează bani mai mulți ca niciodată, iar pe altă parte investește puțin spre deloc. Urmarea posibilă ar putea fi să avem pușculița plină și o casă care ne cade în cap. "Drama prostului cu bani în buzunar și cu pantalonii rupți în fund e pe cale să devină o realitate românească" e concluzia dură a aceluiași analist.

Bani necheltuiți de guvern pe investiții, deasemenea bani necheltuiți de administrațiile locale pe investiții și proiecte locale (cu 30% sunt mai mari încasările decât cheltuielile!).  Urmarea? România e condamnată la regres al dezvoltării căci guvernanții fug de realizarea investițiilor până trece valul DNA; e și această eschivă un mod de a recunoaște că actuala clasă politică nu poate realiza investiții fără corupție.Până una alta nu ducem o politică economică anticiclică ci mai degrabă prociclică. Ce ne vom face dacă o nouă  criză va apărea curând la orizont? Greciei îi ticăie ceasul tot mai insistent, declararea falimentului e tot mai mult posibilă, mai ales că guvernul grec refuză oferta de compromis a UE. Iar o țară care nu investește eficient, devine o țară neatractivă economic și vulnerabilă la contexte regionale defavorabile.

Încurcate căile economice

Continuă ecourile reducerii TVA la alimente. Apar și previziuni a ceea ce-ar putea urma: un aflux de cumpărători la granițe, improbabil cred eu și oricum cu impact minor asupra vânzărilor și a ales asupra balanței comerciale (unde avem balanță negativă cu Ungaria și Polonia și nu cu țările occidentale).

Deasemenea, unii economiști consideră că era necesar o scădere de tva general, chiar și-n trepte și nu o discriminare pozitivă pentru alimente (dar electoral măsura țintește în electoratul de stânga).

Alți economiști consideră că era mai utilă mărirea veniturilor salariaților, firește nu prin indexare ci prin reducerea taxării muncii. O asemenea măsură spune Cristian Hostiuc, director Ziarul Financiar, ar crește masa salarială și ar readuce-o la anul de grație 2008.  Reducerea taxării muncii alături de măsurile deja luate de creștere a salariului minim ar revigora consumul și ar susține creșterea economică.

http://www.zf.ro/opinii/romania-degraba-nevoie-cresterea-salariilor-mici-mijlocii-reducerea-taxelor-munca-scaderea-tva-fie-alimente-ponta-rateaza-oportunitatea-acoperi-cea-mare-pierdere-economiei-romanesti-criza-14119646

Dimpotrivă, economistul Bogdan Glăvan susține că salariile sunt un efect, adică ele nu sunt un factor de producție ci recompensa unui factor de producție. Din acest motiv soluția nu mai e administrativă ci ține de piață, adică de creșterea ofertei de bunuri și servicii. Iar creșterea producției depinde esențial de capitalul investit, ori taxele sunt o grea povară pentru economie.

Scăderea masei salariale a survenit nu atât crizei și reducerii de salarii, ci mai ales taxelor care au majorat nivelul economiei subterane, iar evaziunea fiscală din muncă s-a dublat între anii 2008-2013. Creșterea salariului minim a avut același efect negativ asupra evaziunii fiscale.

https://logec.ro/economia-are-nevoie-de-cresterea-salariilor-nici-vorba/

Încurcate-s căile economice, nu? Dar buba majoră e sustenabilitatea oricărei măsuri, iar codul fiscal e dinamită curată (nucleară zic alții)! O nucleară te poate propulsa sus în sondaje, dar dacă racheta (bugetul) sfârșește în picaj? Nu-i nimic, n-ar fi prima oară când nota de plată o vor plăti politic alții, că noi cetățenii plătim oricum.

Incă o confirmare a dezvoltării "nesănătoase" din anii boom-ului imobiliar.

http://cursdeguvernare.ro/productivitatea-resurselor-romania-blocata-pe-ultimul-loc-in-ue.html

Analistul economic Marin Pană afirmă pe baza acestor date că: "Productivitatea resurselor a coborât abrupt în România între 2002 și 2008, perioadă de avânt economic neîntrerupt, ceea ce sugerează o dezvoltare cu accente extensive și nu una intensivă, cu mai multă grijă față de economii în tehnologiile folosite și utilizarea resurselor, precum și o valoare adăugată relativ mică a noilor produse față de cele deja aflate în producție."

Brut versus net

Suntem obișnuiți cu valoarea netă a unui venit, salariu. Este și mai simplu așa. Dacă unii dintre noi mai aruncă un ochi pe fluturașul de salariu ajunge la dureri de cap. Abia atunci realizezi câți bani îți ia statul. Cum sunt cheltuiți/risipiți aceștia ulterior e o frescă vie descrisă de mass-media.

Cum ar fi ca fiecare să primească salariul brut și apoi să plătească numerar toate impozitele care azi îi sunt luate direct din cont? Câți ar mai plăti? Câți ar face plăți cu mare strângere de inimă ca și cum ar face o greșeală, ca și cum ar plăti degeaba? Foarte mulți e adevărul crud.

Și statul a tot mărit taxele și între brut și net astfel încât prăpastia a devenit tot mai mare, hăul tot mai imens. Și întro zi, după niște accize suplimentare pe carburanți și după o taxă pe stâlp, statul schimbă totul și nu mai vrea infrastructură. Drept urmare după ce s-au tăiat investițiile publice și fondurile alocate autorităților publice, guvernul ajunge la excedent, deci poate reduce impozite și taxe. Numai că, dacă credem că vom avea venituri mai mari ne înșelăm. Primim servicii mai puține de la stat pe bani mai puțini, cam în asta constă reforma fiscală sau codul lui Ali Baba. Dacă dorim infrastructură atunci trebui să plătim suplimentar, fie prin mărirea până la 50% a taxelor locale, fie prin taxe de drum/autostradă construită/întreținută. Așa cum azi avem învățământ gratuit dar părinții scot bani din buzunar pentru copii sau sănătate gratuită dar dăm bani în spitale de la asistentă până la doctor sau pe medicamente.

Uite așa un guvern socialist merge spre statul minimal, unul cu servicii mai puține. Primele lucruri la a căror sarcină statul renunță sunt cele legate de marea și mica infrastructură (în secundar asta implică și șomaj în mediul privat, dar asta oricum nu interesează pe nimeni). Dacă așa e, ar trebui ca guvernanții să anunțe onest asta și la renunțe la master-plane pe pereți!

Despre efectele scăderii TVA la alimente ne spune detaliat analistul Dan Popa:

http://hymerion.ro/2015/04/07/familia-ionescu-si-tva-ul-redus-la-9-la-produsele-agro-alimentare.html

Despre codul fiscal și efectele surprinzătoare ale reducerii TVA la pâine ne spune Ionuț Dumitru, șeful Consiliului Fiscal:

http://www.gandul.info/financiar/argumentele-economistului-care-indrazneste-sa-i-spuna-premierului-ponta-ca-ambitia-de-a-avea-cele-mai-mici-taxe-din-europa-e-o-strategie-gresita-14102181

O analiză detaliată face și analistul economic Radu Soviani.

Acesta susține că prețurile alimentelor nu au crescut în ultimul an, ba chiar datorită contextului zonal erau premise ca ele să scadă de la sine.

În al doilea rând, un TVA mai mic nu e o garanție în sine pentru prețuri mai mici (exemplul dat e cel al medicamentelor; ar mai fi și cel al pâinii care a dus la reduceri minore de preț și mai ales la încasări mai mici care nu au fost acoperite din reducerea evaziunii).

În continuare, Radu Soviani demonstrează că plusul de venituri pe trimestrul 1 este unul conjunctural. De exemplu în ultima luna a anului trecut au fost făcute plăți anticipate ale deciziilor instanțelor (12 miliarde lei) care au produs efecte în 2015 prin impozite pe profit și contribuții sociale aducând bugetului 3-4 miliarde de lei, un artificiu care a mutat banii dintrun buzunar în altul și din decembrie 2014 spre trimestrul 1 2015. Concluzia dură a lui Radu Soviani "este una singură: asta se întâmplă o singură dată. A te baza pe astfel de venituri conjuncturale pentru a produce reduceri permanente de taxe este o aventură fiscală."

În continuare, analizând costurile, Radu Soviani admite că pot exista economii pentru următoarele 6 luni (prin metodele descrise, prin alte taxe și impozite, etc.) dar în continuare sunt mari dubii de sustenabilitate a măsurii.

Repetarea aventurii fiscale din decembrie 2014 presupune alte 12 miliarde de lei, echivalent creșterii TVA de la 24% la 29%, dar guvernul promite că va reduce TVA la 20% (alte 10 miliarde lei). Total brut 22 de miliarde de lei, din care tot rămân 17 miliarde de lei net.

Primele lucruri pe care trebuie să le ofere statul sunt școală, stradă și spital, în viziunea lui Radu Soviani, care se întreabă firesc: dacă statul nu le-a putut asigura cu 24% TVA va putea să le asigure cu 20% TVA? Păi, nu prea cred că poate, părerea mea, dar poate strada a dispărut din datoria statului față de cetățenii contribuabili (așa cum am arătat la începutul acestui articol).

Pentru analistul economic pe termen mediu și lung toate aceste măsuri apar ca o aventură fiscală, o șarlatanie, ca deloc pregătite și ca având mai degrabă motivații politice decât temeiuri economice.

Pe termen scurt vor fi efecte pozitive, pe termen mediu acestea se vor atenua, iar viitorul poate aduce alte impozite și taxe acelora care ar putea duce economia înainte (taxe pe capital).

http://soviani.com/2015/04/08/despre-reducerea-tva-ului-la-alimente-si-la-servicii-de-alimentatie-publica-de-la-24-la-9/

Scăderea TVA la alimente de la 24% la 9% nu înseamnă 15% cum ar crede unii și cum eronat afirmă chiar și specialiști economici. Că Bodu nu știa să calculeze TVA era parcă mai acceptabil decât calculul greșit al altora de azi. De fapt prețul ar putea scădea teoretic de la 124 la 109, ceea ce înseamnă fix 12,1%. Foarte probabil prețurile nu vor scădea cu 12%, iar după câteva luni vor mai crește până la o relativă stabilizare în raport cu jocul cererii și ofertei din piața liberă.

Ce impact are măsura în buzunarul nostru? După ponderea medie în coșul cheltuielilor de 30% avem un efect de -3,6%. Reducerea generală a TVA de la 24% la 20%, măsură amânată până la 1 ianuarie ar avea un efect de -2,8%.

http://cursdeguvernare.ro/doar-matematica-efectele-reducerii-tva-la-alimente-dar-atentie-la-corelatii.html

Cheltuielile generale pe o gospodărie sunt de 2285 lei/lună, prin urmare din TVA redus la alimente se generează o economie lunară de 82 lei/gospodărie, iar din luna ianuarie cele două măsuri cumulate generează o economie lunară de 146 lei/gospodărie.

http://www.curierulnational.ro/Economie/2015-01-08/INS%3A+Venitul+mediu+pe+o+gospodarie+%E2%80%93+2495+lei,+cheltuielile+%E2%80%93+2285+lei

Rămâne însă teren deschis întrebărilor referitoarea la sustenabilitatea măsurilor. Dacă statul nu a reușit să ofere stradă (infrastructură națională și locală), școală și spital cu 24% TVA general, cu taxă pe stâlp și acciză suplimentară pe benzină, va reuși să o facă cu TVA 9% la alimente, TVA general de 20%, fără taxa pe stâlp? Întrebarea e retorică și răspunsul e evident. Cum anul 2016 e an electoral, tema reducerii taxelor e numai bună, iar primarii puterii se vor folosi de ea, pe când cei ai opoziției dacă vor să se prezinte cu realizări sunt obligați să mărească taxele locale în lipsa oricărei finanțări de la guvern. Cât despre marea infrastructură, unii ca Renault și Ford ar trebui să și-o facă singuri, căci guvernului nu i se pare o afacere electorală misiunea asta, plus că ar rămâne și cu DNA în ceafă.

Evident că scăderea TVA la alimente va genera o scădere de prețuri și un surplus de bani la cetățeni. Scăderea de prețuri se va estompa și nu va rămâne de 12% cum ar părea strict matematic. Iar surplusul de bani poate fi folosit spre a cumpăra mai multe alimente, mai multe produse nealimentare sau va fi investit. Creșterea cererii (urmare a banilor suplimentari) va conduce și la creșterea prețurilor la produsele nealimentare, în final puterea de cumpărare a banilor rămâne neschimbată, afirmă analistul economic Bogdan Glăvan.

https://logec.ro/ce-se-va-intampla-cu-puterea-de-cumparare-a-leului-si-pretul-alimentelor-dupa-scaderea-tva/

După ce a eșuat în a obține deficit suplimentar pentru apărare, guvernul încearcă, se pare, marea cu degetul, solicitând un plus de deficit de 0,5% pentru proiecte de infrastructură. Pentru că, așa cum am arătat mai sus, noul cod fiscal pentru a crea spațiu fiscal pentru susținerea reducerii de taxe s-a gândit și prin tăierea investițiilor în infrastructură.

http://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-19879620-exclusiv-care-sunt-autostrazile-drumurile-expres-prioritare-pana-2020-varianta-finala-masterplanului-retransmis-comisiei-europene-sibiu-pitesti-primul-loc-plus-decizie-majora-este-asteptata-ministerul.htm