Regele gol

A venit într-un târziu și rectificarea bugetară, una foarte așteptată. Cu chiu și vai, ministerul de finanțe a ”reușit” să anunțe un plus de 0,04, deci rectificarea ar fi pozitivă. Dar, pentru asta s-a apelat la un artificiu: s-au refăcut calculele veniturilor la o creștere PIB de 5,6% superioară celei estimate de 5,2% PIB. În plus, s-a introdus o majorare de 2 miliarde lei din dividende ale societăților de stat. Cu toate acestea, dacă se citește proiectul ordonanței, realitatea crudă arată altfel: ”Art 2, alin (3) Bugetul de stat pe anul 2017 se diminuează la venituri cu suma de 1.326,5 milioane lei, la cheltuieli se diminuează cu suma de 347,7 milioane lei, iar deficitul se majorează cu suma de 978,8 milioane lei”.

Redactorul Oana Osman arată că ”se diminuează nominal atât veniturile, cât și cheltuielile, primele de aproape patru ori mai mult. Singurul care crește nominal este deficitul bugetar. Avem, așadar, o rectificare ca la Radio Erevan: Nu s-a dat, ci s-a luat. Nu era pozitivă, ci negativă. Scad nominal și veniturile, și cheltuielile. Crește doar deficitul. Cifrele sunt “înfrumusețate” doar prin raportare a sumelor la un Produs Intern Brut mai mare, Guvernul majorând estimarea de creștere a PIB de la 5,2%, cum era programat inițial, la 5,6%”.

Banii sunt redistribuiți de la salarii și pensii și sunt tăiați de la investiții (și așa amputate masiv) și fonduri europene (unde absorția oricum este aproape nulă). La Apărare nu sunt prevăzuți bani suplimentari, deși un ministru a plătit cu funcția pentru ”scăparea” adevărului. Un exemplu de execuție defectuoasă a bugetului, la ministerul apărării, este pus în evidență de graficul următor:

Guvernul se află în plin proces de negare a evidenței. Până și cifrele cosmetizate îl contrazic: deficitul bugetar este majorat. Iar foamea de bani se extinde de la supraacciza carburanților, la pilonul 2 care va deveni opțional. Se iau dividende anticipate pe 2017 ale companiilor de stat (deși acestea sunt prevăzute să faca parte de din Fondul Suveran, deci să ajute la rata de profitabilitate a acestuia); aceste societăți strategice sunt decapitalizate și le este împiedicată retehnologizarea și dezvoltarea.

”Regele este gol!”. Asta ne spun cifrele. Dificultățile bugetare sunt tot mai mari și mai evidente. Asta deși așteptările au fost uriașe, iar repartizările bugetare au mers doar la câteva categorii de privilegiați: parlamentari, administrație publică, pensionari speciali. Pe ceilalți îi așteaptă 1 ianuarie cu +25% la brut (transpus în abia 4% la net, după cum recunoaște tardiv ministrul Muncii). Iar în acest timp, prețurile cresc.

Moise Guran afirmă că, tehnic, rectificarea este pozitivă, dar plină de minciuni destul de bine ascunse.

Sistemul vaselor comunicante de mai sus, este descris de Moise Guran astfel: ”Subvenția retrasă de la bugetul asigurărilor minus reducerea cheltuielilor din bugetul de stat plus suplimentarea de deficit a acestuia egal cu aproximativ suma suplimentată la bugetele locale plus creditele de angajament.

De unde rezultă că tăierile de investiții de la bugetul de stat și bugetele locale, eventual înlocuite cu credite de angajament, ar putea acoperi parțial creșterile de salarii din administrația locală”.

Viitorul arată sumbru, crede analistul: ”În altă ordine de idei, și dacă statul nu ajunge în 2017 la peste 73 de miliarde de lei cheltuieli salariale (peste 9% din PIB!), important este altceva – creșterea deficitului va umfla dobânzile, posibil și cursul de schimb, iar tăierea investițiilor publice și private (sau ce credeați că-s rezervele confiscate de la companiile de stat) va frâna puternic economia în trimestrele următoare. În 2018 și 2019, România va deveni o țară foarte greu de guvernat/administrat. Dacă anul ăsta au tăiat tot ca să poată plăti salarii, anul viitor când se vor îngrămădi credite de angajament contractate anul ăsta, la un fond de salarii bugetare de peste 80 de miliarde de lei, ce vom face?”.

Bogdan Glăvan analizând evoluțiile recente, prezintă un grafic ce face cât o mie de cuvinte.

Veniturile fiscale și cheltuielile salariale ar trebui să fie paralele (sau se unească spre infinit). Ultimii ani seamănă izbitor cu anii dinaintea crizei din 2009. ”Dacă scăderea taxelor și creșterea salariilor sunt politici contradictorii, măcar pe termen scurt, care dintre ele ar trebui să prevaleze? Logica economică ne spune că prioritară este creșterea producției și acumularea de capital, deoarece asta duce direct la creșterea veniturilor și, indirect, la creșterea salariilor celor care oferă servicii populației, de la frizeri până la medici. Nu poți să pui carul înaintea boilor”, este concluzia analistului Bogdan Glăvan.
Suntem mândri că suntem greiere vara, dar când vine iarna ni se pare o fatalitate. Romania repetă evoluțiile în ”dinți de fierastrău”. Prin urmare, în anii ce vin, veniturile și cheltuielile trebuie să se ajusteze, fie numai una dintre ele sau chiar ambele simultan. Firește, există o variantă în care petrecerea continuă, prin disimularea deficitului bugetar prin intermediul fondului suveran, ceea ce presupune îndatorare masivă și risc crescut de intrare în faliment.
Din punctul de vedere al Consiliului Fiscal: ”Creșterea economică peste așteptări nu a fost de natură să asigure convergența veniturilor fiscale încasate cu țintele programate, așa cum ar fi fost de așteptat, iar evaluările inițiale asupra necesarului suplimentar de cheltuieli curente (subdimensionarea cheltuielilor identificată de Consiliul fiscal) au fost depășite substanțial în execuția bugetară. Evitarea depășirii plafonului de deficit apare drept realizabilă doar ca urmare a reducerii masive a investițiilor publice comparativ cu nivelul programat, inversării unor reduceri de taxe operate în trecut și introducerii unor măsuri discreționare suplimentare de natura veniturilor, precum și unor vărsăminte extraordinare de dividende din partea companiilor de stat”.

http://cursdeguvernare.ro/datele-rectificarii-pozitive-pentru-un-004-se-taie-masiv-de-la-investitii-ca-sa-se-dea-salarii-si-pensii.html

https://www.profit.ro/stiri/economie/rectificarea-pozitiva-anuntata-de-guvern-e-de-fapt-negativa-scad-si-veniturile-si-cheltuielile-totale-creste-doar-deficitul-17198533

http://cursdeguvernare.ro/finantele-au-publicat-proiectul-rectificarii-bugetare-cat-de-pozitiva-este-rectificarea-anuntata-de-ionut-misa-in-conferinta-de-presa.html

https://www.profit.ro/stiri/politic/un-nou-asalt-asupra-conturilor-companiilor-de-stat-guvernul-le-cere-sa-verse-la-buget-dividende-suplimentare-de-peste-2-miliarde-lei-17198747

https://www.facebook.com/ClaudiuNasuiUSR/photos

http://www.stelianmuscalu.ro/guvernul-tudose-ne-minte-din-nou-rectificarea-bugetara-nu-este-pozitiva/
https://www.moise.ro/2017/09/10/tehnic-rectificarea-este-pozitiva-miniciuna-este-alta-parte/
https://logec.ro/tensiunea-bugetara-incepe-sa-semene-cu-cea-din-2009/
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22000349-consiliul-fiscal-despre-rectificarea-bugetara-identificat-mai-multe-elemente-natura-sugereze-vulnerabilizarea-finantelor-publice-termen-mediu.htm

Duduie, ce ne facem?

Duduie economia, peste așteptări și prognoze. Mulți se bucură, alții spun că mai bine să crească rapid decât să stagneze sau să scadă. Dar oare creșterea economică a acestui an este un motiv de bucurie? Pentru a oferi un răspuns, trebuie să vedem care sunt motoarele creșterii economice.

Crește în continuare consumul, ori asta nu este bine deoarece se face prin importuri căci piața noastră nu produce bunurile dorite de consumatorii români (electronice, mașini și echipamente, dar chiar și fructe și legume).

Crește industria, asta este bine, creștere la care guvernul nu are niciun merit. Dar creșterea asta nu se vede prea mult în nivelul de trai căci acționarii firmelor din industrie sunt în mare parte străini sau numărul de muncitori este destul de redus și mai ales focalizat pe anumite zone din țară.

Crește IT-ul, este bine, dar impactul este redus căci nu suntem și nu putem fi o țară de programatori.

Consumul crește și la importurile de mașini second-hand, după eliminarea taxei de mediu, iar asta nu este bine din mai multe puncte de vedere (și ecologice și economice).

În general, guvernul ia măsuri pro-ciclice (aruncă paie pe foc și face vâlvătaia mare, dar orice foc de paie nu rezistă mult timp). În acest timp, încasările nu țin pasul cu cheltuielile, iar un minister are deja banii de salarii terminați, deși suntem abia în septembrie. Și cum nu sunt venituri pe măsură, guvernul introduce taxe: supraacciza pe carburanți (fără a mai promite autostrăzi precum la introducerea ei anterioară), split TVA (care nu-i atinge deloc pe evazioniști, dar va face viața imposibilă firmelor bune platnice).

Duduie, duduie, dar ce ne facem? Cum gestionăm această creștere economică, cum facem să nu repetăm istoria recentă (cea din anul 2008).

De regulă, când există o creștere puternică, atunci există argumente pentru a investi în infrastructură, fie de a reduce datoria publică. Noi însă, nu investim în infrastructură (care a scăzut la cote dramatice față de anii anteriori, chiar și mai mult față de anii de austeritate bugetară). Cât despre reducerea datoriei publice, aceasta forțează anul acesta pragul psihologic de 3% deficit bugetar, iar an de an datoria publică crește în valoare netă.

În fapt, ceea ce face guvernul este sa genereze o viitoare criză bugetară, de care ne despart între 6 și 18 luni.

Redactorul Alexandra Pele ne indică că trebuie să ne analizăm serios această evoluție economică: ”PIB-ul a crescut peste așteptări, dar înainte de a desface șampania mai trebuie găsit un răspuns la întrebarea: și cum va crește el când nu vor mai fi bani în plus de împărțit?“

Valul creșterii economice demne de invidiat va trece în curând, este de părere și Andrei Rădulescu, economist-șef al Băncii Transilvania, pe fondul „disipării impactului noului Cod Fiscal, deteriorării echilibrelor macroeconomice și pierderii de competitivitate“. În afara industriei care depinde de un context european favorabil și de IT, consumul își va arăta curând limitele; lucrările de construcții au scăzut cu 7,2% în prima jumătate a anului ca urmare a prăbușirii investițiilor publice (-45% în primele șase luni). Climatul investițional s-a menținut dificil, o consecință directă a creșterii costurilor cu forța de muncă și a tensiunilor din spațiul public. Investițiile străine directe au scăzut cu 13,4% în primul semestru față de aceeași perioadă a anului trecut. Aceste semne roșii nu sunt de bun augur și arată că fundamentele creșterii economice sunt nesustenabile.

http://cursdeguvernare.ro/situatia-economica-a-romaniei-si-asteptarile-populatiei.html

http://cursdeguvernare.ro/cum-isi-fura-statul-caciula-economia-la-tichete-in-programul-rabla-a-umplut-tara-de-masini-nefiscalizate.html

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21986885-statistica-confirmat-motorul-cresterii-economiei-din-primele-6-luni-consumul-populatiei-exportul-net-avut-contributie-negativa.htm

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/de-unde-a-venit-cresterea-economica-din-primul-semestru-industria-este-motorul-de-crestere-in-timp-ce-constructiile-sunt-la-pamant-16717568
http://cursdeguvernare.ro/cresterea-pe-s1-si-problemele-pe-care-le-genereaza-nu-puteti-produce-voi-pe-cat-de-repede-cheltuim-noi.html
http://www.zf.ro/eveniment/datele-detaliate-de-la-ins-privind-cresterea-pib-arata-ca-industria-este-motorul-cresterii-cresterea-exceptionala-a-pib-la-sase-luni-este-bazata-pe-industrie-comert-si-it-c-16718787
http://cursdeguvernare.ro/ratarea-unei-sanse-istorice-executia-bugetara-de-la-care-pleaca-rectificarea.html

https://soviani.com/2017/09/02/avem-un-ministru-de-finante-care-nu-stie-diferenta-intre-leu-si-subdiviziunea-sa-banul-ok-cine-il-manipuleaza/

https://www.newmoney.ro/ce-se-va-intampla-cu-economia-dupa-cresterea-peste-asteptari-din-prima-jumatate-a-anului/