Direcții economice

Arhitectul terapiei de șoc din Polonia (Leszek Balcerowicz), în vizita sa recentă în România a afirmat câteva lucruri interesante. Astfel, reducerea TVA nu e o măsură potrivită, mai bună era reducerea taxării muncii. Căci economia de piață liberă merge înainte prin mediul privat, prin inițiativa antreprenorială care e motorul capitalismului. Analistul economic Bogdan Glăvan sugerează măsuri ca: impozit zero pe profit, impozite reduse pe salarii și venituri, reducere CAS, etc.

Tot Balcerowicz a susținut că investițiile publice sunt importante și nu pot fi înlocuite de cele private, că fondurile europene sunt importante dar nu țin locul reformelor, că privatizarea trebuie dusă până la capăt fără tabuuri.

https://logec.ro/balcerowicz-are-dreptate-scaderea-tva-nu-este-o-relaxare-fiscala-optima/

http://cursdeguvernare.ro/lectie-poloneza-de-economie-investitiile-publice-nu-pot-fi-inlocuite-cu-cele-private-banii-europeni-nu-inlocuiesc-reformele-atentie-la-companiile-mici.html

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20180541-arhitectul-reformelor-poloneze-renuntati-populismele-genul-nu-privatizam-acest-sector-intrucat-strategic-simplificati-fiscalitatea-taind-taxele-care-fac-rau-economiei-nu-din-cele-utile.htm

Dar datorită izolării de lumea civilizată din anii comunismului, politicienii noștri sunt defazați temporal și deciziile lor sunt mai mereu greșite.

Ultimii ani au fost ani pozitivi după cifrele macroeconomice. De-a lungul timpului am exprimat semne de întrebare asupra unor date sau mai precis asupra efectelor lor asupra vieții economice.

Raportul Curții de conturi spune și anul acesta, că din 100 lei cheltuiți pe achiziții publice, 40 de lei se fură.

Dar marea surpriză a multora, este că guvernul a mărit datoria publică cu 11 miliarde de euro în ultimii doi ani de zile, în condițiile în care nu am avut criză economică, în care am avut creștere economică susținută, în care festivismul guvernamental a fost în floare. Astfel datoria publică a crescut de la 40,4% din PIB la 31.12.2012 la 44,1% din PIB la data de 31.12.2014. Banii au fost împrumutați de la bănci din România.

Încă avem o datorie publică mică raportată la situația europeană, dar tendința în sine e periculoasă și mai ales e grav faptul că doar 0,01% din această creștere de datorie a fost utilizată pentru investiții. Dacă tot te împrumuți ca țară, fă-o măcar pentru dezvoltare, pentru infrastructura atât de necesară României, infrastructură pe care nu o vor face firmele private, fie ele și Renault sau Ford.

http://cursdeguvernare.ro/exclusivitate-curtea-de-conturi-despre-datoria-publica-indatorarea-a-depasit-finantarea-deficitului-si-nici-nu-se-finanteaza-proiecte.html

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20178831-22-semne-ministerul-finantelor-nevoie-reforma.htm

Guvernul se mai laudă cu dobânzi tot mai mici pe piețele externe, semn al credibilității sale, dar analistul Bogdan Glavăn că de fapt avem un trend mondial, iar România tot în coadă topurilor rămâne. Și e firesc ca banii să fie mai mulți și mai ieftini dacă SUA și mai recent și UE tipăresc bani.

https://logec.ro/randamente-suverane/

Cum se vede România în tranziția ei nesfârșită, haotică?

„Economia României e ca o casă fără acoperiș la care încerci să-i mai ridici un etaj. Culmea e că, deși nu e gata, nici acoperită, guvernul se apucă să-i facă deja finisajele. Când va veni furtuna, și va veni, ne vom trezi cu o piscină cu finisaje, cărămizi și guvernanți iresponsabili ce vor da vina pe furtună și pe lipsa acoperișului pe care trebuiau să-l construiască. ”[1]

Suntem se pare mai nepregătiți decât eram în 2008 pentru o nouă criză: datorie publică triplă (care continuă să avanseze vertiginos deși economia înregistrează statistic cifre pozitive) și  o creștere economică de o treime din cea a anului 2008.

Analistul Moise Guran vede la orizont problema deflației care ar putea avea ca principal efect negativ: creșterea șomajului[2].

Și dacă reducerea TVA la alimente a luat startul, euforia bate aritmetica și vedem efect de 15% la cheltuieli când un calcul simplu arată un efect maximal de 3,5%[3] (dacă reducerea TVA se va reflecta 100% în prețuri, fapt puțin probabil).

---

[1] Sofian, Gheorghe în www.analizeeconomice.ro în articolul „Cât de pregătiți suntem dacă Europa intră iar în recesiune?”, accesat în data de: 03.06.2015

[2] Moise, Guran în www.biziday.ro în articolul „Cu ce te încălzește scăderea prețurilor dacă rămâi șomer”, accesat în data de: 02.06.2015

[3] Soviani, Radu în soviani.com în articolul „Analfabetismul economic al premierului: "practic am crescut salariile și pensiile cu cei 15%"”, accesat în data de: 03.06.2015

După 7 ani se încheie cercul: PIB T1 2015 este egal cu PIB T3 2008.
Dar structura economică a formării PIB-ului s-a modificat, astfel că sectorul construcțiilor păstrează un decalaj de 33%.

http://www.zf.ro/eveniment/romania-a-iesit-din-criza-pib-ul-din-t1-2015-l-a-egalat-pe-cel-din-t3-2008-varful-de-dupa-revolutie-14420301

Elan de primăvară

Datele economice preliminare pentru trimestrul I 2015 arată o creștere a PIB importantă de 4,3% față de trimestrul I 2014.

Dar, studiind mai atent cifrele, redactorul economic Marin Pană în cursdeguvernare.ro observă că aceste date preliminare se raportează la un T1 2014 revizuit în jos de către INS. Iar acest T1 are o influență de doar 20% în PIB-ul anual. Și rămâne de văzut evoluția în trimestrele următoare, pentru că aceeași revizuire de PIB în 2014 s-a făcut și o ajustare în sus a datelor pe T3 și T4 2014, prin urmare, va fi dificil de realizat o performanță asemănătoare T1 2015.
În plus, T1 și T2 2014 au fost trimestre foarte proaste (inițial au fost ambele pe minus rezultând recesiune tehnică, până la corecția pozitivă a INS).

http://cursdeguvernare.ro/ins-date-preliminare-cresterea-economica-prinde-viteza-vom-vedea-ce-ramane-dincolo-de-efectul-de-baza.html
http://www.zf.ro/zf-24/economia-creste-peste-asteptari-plus-1-6-fata-de-t4-plus-4-3-fata-de-t1-2014-14255308
http://www.capital.ro/pib-ul-romaniei-a-crescut-cu-16-in-primul-trimestru-din-2015.html
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20117507-crestere-mult-peste-asteptari-economiei-primul-trimestru-statistica-anuntat-pib-mai-mare-4-2-primele-trei-luni.htm

Anticipând practic această evoluție, redactorul economic Marin Pană în zf.ro vorbește despre creșterea economică prin albire, adică prin scoaterea la lumină a unei mici părți din economia subterană, din evaziunea fiscala prin cele două pârghii guvernamentale: biciul (ANAF) și zahărul (reducerile de taxe, tva, etc.).

Economia neagră oferă o rezervă de creștere a PIB de 30 miliarde euro sau de 20% PIB.

Prin urmare, economia se mișcă la fel, doar că fotografia de moment a PIB-ului surprinde mai mult din cadrul larg al fenomenului economic.

Consecința va fi dincolo de date statistice, guvernul va avea încasări bugetare mai mari (o evoluție ce urmează a fi confirmată în timp).

Dar economia subterană reprezintă și o supapă de supraviețuire pentru anumite categorii de populație (cu venituri minime), prin urmare pot apărea efecte sociale și chiar implicații în consecință asupra bugetului (prin protecția socială suplimentară necesară).

http://cursdeguvernare.ro/cresterea-prin-albire-o-varianta-plauzibila.html

Analistul economic Bogdan Glăvan afirmă că ne aflăm întrun început de boom economic generat de masa monetară eliberată de BNR (3 miliarde de lei).

Și uite așa, economia crește fără investiții publice, demolând un mit, spune Bogdan Glăvan. Și oricum, România a realizat investiții publice multe și proaste (mai jos o comparație sugestivă cu Polonia, un stat condus mai rațional).

Reducerea investițiilor publice limitează risipa guvernamentală și creează spațiu fiscal reducerilor de taxe. Că s-a ajuns aici nu din convingere, ci din contextul DNA (reducere investiții de teama corupției inerente) și apoi măsuri electorale de reduceri de taxe (dacă tot nu știm/vrem/putem cheltui banii), e un fapt secundar, care ține de o anumită evoluție.

Totuși România are nevoie de investiții, o recunoște oricine.

Boomul acesta îi aduce aminte analistului de perioada 2004-2008, iar banii ieftini alimentează consumul și creșterea economică pot fi periculoase.

Măsura BNR de eliberare a 3 miliarde de lei (prin scăderea ratei rezervelor la bănci) e o măsură ce se asortează cu măsura europeană de tipărire de bani, prin urmare leul nu este lăsat să se aprecieze liber.

Aprecierea leului ar fi condus la importuri mai ieftine, deci la produse de import (gen electronice, mașini) mult mai ieftine pentru români, așa însă se dă frâu liber speculațiilor valutare, imobiliare, iar creșterea masei monetare de lei se va regăsi și în inflație.

Revenim iar la creștere economică nesănătoasă, la una care subminează raționalitatea economică? Am învățat sau nu din ultima lecție a crizei? Sau suntem mereu condamnați să repetăm aceleași greșeli?

https://logec.ro/economia-face-boom-si-inca-nici-n-a-scazut-tva-ul/