Se spune că orice STAT există datorită unui contract originar între cetățeni și STAT. E o teorie, nu se cunosc date reale care să susțină asta. Cetățenii nu s-au întâlnit să se pună de acord ca e nevoie de STAT care sa ofere tuturor apărare, ordine publică, politică externă, administrație, educație, etc. Și de-a lungul secolelor, STATUL s-a extins și s-a umflat spre STATUL SOCIAL, SOCIALIST sau COMUNIST. Și ca STATUL să existe, s-au inventat taxele. Și cum STATUL se umfla, cu atât creșteau taxele de tot felul, iar serviciile oferite erau tot mai proaste și tot mai nemulțumitoare pentru cetățeni. Dar cetățenii nu pot ieși din STAT, deși urmașii celor fondatori ai STATULUI (presupuși semnatari ai acordului, contractului) nu au mai fost niciodată întrebați dacă vor sa continue existența STATULUI.
În ultimii 23 de ani, STATUL s-a susținut tot mai mult prin taxe, aplicate în mod special firmelor și persoanelor private, bani risipiți în sectorul public. Și chiar în perioada bulei imobiliare, când banii (proveniți din investiții, împrumuturi private sau muncitori romani din Vest) tot mai mulți veneau flux peste guvern, totuși taxele nu se reduceau, ba chiar apăreau altele noi, căci STATUL inventa alte modalități de împărțire și risipire a rezultatelor muncii altora. Apoi a venit criza, fluxul s-a oprit, ba chiar s-a ajuns la reflux și STATUL a încercat să subziste cu aceleași cheltuieli mai întâi mărind taxarea celor ce erau și asa mult prea taxați. Mai apoi, efortul de macro-stabilizare a fost disipat și spre sectorul bugetar, cu efectele sociale și politice cunoscute. După producerea macro-stabilizării, când supapa taxării putea fi redusa și dat un balon de oxigen firmelor, a venit un nou val de taxare a căror efecte nefaste urmează să-și producă urmări (și totul pentru o noua repartiție a bugetului, axata pe bugetari).
Multe raportări de la ANAF spun că 40% din firmele controlate sunt amendate. Acest procent mare ridică firesc niște semne de întrebare:
- fie legislația nu e cunoscută de firme, asta presupunând că se schimbă prea des sau nu e clară;
- fie nivelul taxelor și impozitelor este prea mare, încât singura șansă a firmelor de a rezista este să aleagă calea evaziunii fiscale;
- fie controalele sunt mult prea severe și e un scop în sine acordarea de amenzi, pentru completarea veniturilor bugetului de stat și indirect și al organelor de control.
Cred că adevărul le include pe toate trei și atunci firesc ar fi ca guvernanții să ia măsurile ce se impun:
- simplificarea și mai ales menținerea legislației pe o perioadă mai lungă de timp;
- reducerea taxării, pentru că nimeni nu alege să facă evaziune decât forțat de împrejurări.
Taxele sunt prea multe, sunt colectate de la "fraieri", marii șmecheri nu plătesc niciodată. Și de ce ai plăti când vezi câtă batjocură se aplică banului public? De ce-ar plăti mereu unii care muncesc din greu pentru a se îmbuiba pe alții care sunt inutili, nefolositori sau care sunt o adevărată pacoste pentru țară, niște adevărate lipitori?
Mișcările de pe scena europeană, anti-sistem, arată că lucrurile au mers mult prea departe. Cei taxați și suprataxați se vor întoarce mai devreme sau mai curând împotriva STATULUI care nu și-a respectat partea lor din contractul social originar. STATUL nu va dispărea, dar va căpăta alte valențe, posibil "Statul minimal", iar cei ce muncesc și produc nu vor mai fi jecmăniți ca până acum.
Multe raportări de la ANAF spun că 40% din firmele controlate sunt amendate. Acest procent mare ridică firesc niște semne de întrebare:
- fie legislația nu e cunoscută de firme, asta presupunând că se schimbă prea des sau nu e clară;
- fie nivelul taxelor și impozitelor este prea mare, încât singura șansă a firmelor de a rezista este să aleagă calea evaziunii fiscale;
- fie controalele sunt mult prea severe și e un scop în sine acordarea de amenzi, pentru completarea veniturilor bugetului de stat și indirect și al organelor de control.
Cred că adevărul le include pe toate trei și atunci firesc ar fi ca guvernanții să ia măsurile ce se impun:
- simplificarea și mai ales menținerea legislației pe o perioadă mai lungă de timp;
- reducerea taxării, pentru că nimeni nu alege să facă evaziune decât forțat de împrejurări.
Taxele sunt prea multe, sunt colectate de la "fraieri", marii șmecheri nu plătesc niciodată. Și de ce ai plăti când vezi câtă batjocură se aplică banului public? De ce-ar plăti mereu unii care muncesc din greu pentru a se îmbuiba pe alții care sunt inutili, nefolositori sau care sunt o adevărată pacoste pentru țară, niște adevărate lipitori?
Mișcările de pe scena europeană, anti-sistem, arată că lucrurile au mers mult prea departe. Cei taxați și suprataxați se vor întoarce mai devreme sau mai curând împotriva STATULUI care nu și-a respectat partea lor din contractul social originar. STATUL nu va dispărea, dar va căpăta alte valențe, posibil "Statul minimal", iar cei ce muncesc și produc nu vor mai fi jecmăniți ca până acum.
