Un scurt răgaz sau timp, dar tic-tacul exploziv al legii pensiilor bate tot mai tare și mai rapid. Aplicarea majorării pensiilor cu 40% de la 1 septembrie înseamnă vreo 10 miliarde de euro sau un impact de 1% PIB (1,4% PIB este impactul pe tot anul 2020 al majorării anterioare a pensiilor cu 15%).
Dacă legea pensiilor se aplică întocmai, impactul ei înseamnă 58 miliarde lei sau 5% PIB. Asta înseamnă că deficitul anului viitor va fi mai mare decât cel de anul acesta și sigur peste 10% PIB. Complet nesustenabil 2 ani consecutivi cu asemenea deficite. Prin urmare, după alegerile parlamentare, viitorul guvern, de orice culoare va fi el, va fi obligat să facă corecții majore.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/banci/ultima-ora-ratingul-de-tara-al-romaniei-a-fost-confirmat-pentru-moment-de-s-p-dar-tot-cu-perspectiva-negativa-agentia-de-evaluare-mai-da-timp-guvernului-infografic-evolutia-ratingului-romaniei-19382752?fbclid=IwAR24KhWtFG8S5HsUR-7dwb9Q7ppoB445zPimyaQjZM0IFX5kTTkKkF5rdZ8
România este singura țară din Europa care nu a avut excedent bugetar în ultimii 30 de ani! Până și Grecia a reușit să aibă excedent, măcar o dată.
România, este, probabil, singura țară care a făcut deficite bugetare exclusiv pentru pensii și salarii.
România este singura țară care a ”topit” banii din privatizări în pensii și salarii.
Dacă vă întrebați de ce nu ”curg” banii din elicopter acum, aveți răspunsul nud. Sau poate preferați răspunsul: ”Da, curg. Exact zero lei cât am economisit”.
În toți acești ani guvernanții ”au tras economia de păr” să sară în sus, numai că ulterior gravitația inevitabilă ne-a trântit la pământ. Focul de paie (din economie) face vâlvătaia mare, dar se stinge repede și în urmă rămân doar datoriile generațiilor viitoare.
O țară responsabilă ar trebui să funcționeze cu deficite zero, cu excedente în anii mai buni, iar dacă optează pentru deficit bugetar atunci acesta trebui să fie exclusiv pentru educație, sănătate și infrastructură. Dar, din păcate, pilda lui Moise către faraonul Egiptului nu face parte din cultura politicienilor români.
Criza economică actuală este, poate, cea mai profundă din ultimii 150 ani.
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante-24044041-coronavirus-recesiune-criza-economica-banca-mondiala.htm
A venit pandemia și toate economiile mondiale au fost împinse în ocean. România, după rezultatele din T1 2020, stă cel mai bine în Europa, suntem cel mai aproape de uscat.
Dar, la deficitul bugetar (care atârnă cel mai greu în ecuația economică, după părerea mea) stăm extrem de rău, urcare a politicilor prociclice din ultimii ani. Suntem ca țară departe în larg și alți bolovani bugetari ne vor afundă spre fundul oceanului (dublarea alocațiilor, creșterea cu 40% a pensiilor, etc.).
La asemenea adâncimi, lipsa oxigenării dăunează organismului, iar iraționalul exacerbat de anul electoral va adânci dizarmonia socială.
https://cursdeguvernare.ro/sectorul-it-si-avansul-in-constructii-au-compensat-caderea-industriei-in-t1-cresterea-pib-reconfirmata.html?fbclid=IwAR1VMFzAgVb8UHP3rV5u-zo3jXv1OAryIAkLnbu0CBK4FU0A4K30Figbxns
”Greierele” România nu îndeplinește niciun criteriu de aderare la euro. Este rezultatul ultimilor 4 ani de dezmăț bugetar pe fundal de scăderi de venituri bugetare.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/ultima-ora-infografice-romania-nu-indeplineste-niciunul-dintre-cele-4-criterii-economice-necesare-pentru-adoptarea-monedei-euro-19387000?fbclid=IwAR0OBZvjvw8OVwQawkAFvDyVFuWUmmNiONMIKm-MC_dPnEy674orUK2DkTY
A picat un proiect de impozitare cu 90% a pensiilor speciale? Nici o surpriză.
Șmecheria este următoarea: fiecare partid ”vrea” impozitarea pensiilor dar pe proiectul și meritul lui. Adică, un joc de imagine continuă cu efecte zero.
Chiar și anularea pensiilor speciale (aia care a fost picată de CCR și a extins categoriile de ”intangibili”) nu ar produce decât un efect de 1 miliard de lei! Asta în timp ce dublarea alocațiilor înseamnă vreo 6 miliarde lei, iar creșterea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie înseamnă 2,5 miliarde lei/luna (adică vreo 10 miliarde până la final de an).
Cu alte cuvinte, tăierea/impozitarea pensiilor este un joc de imagine (aburirea votanților). Cu actuala structură a CCR (neprofesională, excesiv politizată și în strident conflict de interese) nici o pensie specială nu va atinsă.
Singura soluție, la problema aceasta și la alte probleme, este reforma CCR (care să devină o secție a ICCJ) și o altă Constituție.
Bulgaria a câștigat 3% PIB prin informatizarea fiscului; România a abandonat acel proiect finanțat de Banca Mondială (de ce oare?).
Așa că, dacă câștigăm cele 2%, ele sunt binevenite, dar, deja sunt antamate pentru a acoperi creșterile de pensii (58 miliarde lei impact în anul 2021), salarii, alocații și alte beneficii sociale. Dezvoltării și modernizării României îi rămân promisiunile și banii europeni (cine se va pricepe să-i acceseze, mai ales că banii din fondul suplimentar de salvare economică nu vor fi dați oricum ci strict condiționați și aprobați de partenerii europeni).
După ani de scăderi de venituri bugetare (3% PIB pierdute în fiecare an din 2017 încoace), o creștere a veniturilor ar fi strict necesară pentru a mai reduce distanța dintre dorințe și putințe.
Rămâne de văzut dacă ”securea” crizei economice va genera rațiune și măsura chiar se va aplica. Criza îi face pe guvernanți să investească în sănătate, educație și infrastructură, prin urmare, ar trebui să îi facă și să colecteze venituri corect și optim.
https://www.economica.net/case-de-marcat-bon-fiscal-anaf-conectare-firme-amef-florin-citu_185645.html?fbclid=IwAR17zazwpCGds5dsAd5Bnrm2a8bk4kSPBJMmc2WLX52jF-5QAuL1S1Oig_M
Relansarea ar trebui să fie mai amplă, să fie o resetare a modelului economic. Avem nevoie de un model economic generator de bunăstare, prin accent pe inovare, producție, educație. Să devenim ”furnică” și chiar ”albină”, implicit să renunțăm la vocația de ”greiere” risipitor, dar lesne culegător de voturi.
https://www.moise.ro/2020/06/11/vestea-cu-adevarat-proasta-nu-e-ca-scade-economia-ci-ca-relansarea-ei-depinde-doar-de-noi/?fbclid=IwAR3nxQN0UhyvNs0w7X0Kw1szqEPASjl7gU_oHFETw0z6RNP5sVgB6Q3PYX8
Falșii naționaliști români (în fapt euro-sceptici) au o ”legendă” că UE ne dorește piață de desfacere. Cum arată realitatea (deficitul comercial):
- cel mai mare deficit comercial cu China (tot mapamondul are și asta a durut în ultimele luni);
- urmează Ungaria și Polonia, fostele colege din lagărul socialist; deci oile astea negre ale UE (cu mari probleme de respectare a standardelor democratice) au totuși forța să conducă UE în detrimentul nostru?
- pe patru este Rusia. Da, Rusia, exact țara care pe toate căile caută să dezbine UE și NATO;
- abia pe 5 este Germania, cea care este poate prima forță economică a Europei; ce hegemonie economică are Germania dacă în fața ei sunt Ungaria, Polonia, Rusia?
- pe 6 este Turcia, care nu este în UE și, deși în NATO, a derapat major de la democrație (fiind chiar autocrație);
- pe 7 și 8 sunt Olanda și Austria;
- pe 10 este Italia, dar deficitul este minuscul.
Prin urmare legenda este falsă.
România are deficit cu Ungaria și Polonia, în special pe legume-fructe, deși noi avem un potențial imens, dar neexploatat adecvat. Un deficit major avem pe zona produselor chimice.
România are potențial, dar trebuie să facă investiții. Dacă dopezi consumul, în lipsa producției interne adecvate, acest consum se va orienta spre importuri.
Pe scurt, mai ales în ultimii ani, România s-a împrumutat ca să cumpere din țările de mai sus, prin urmare le-am sprijinit locurile de muncă pe seama generațiilor următoare.
https://www.zf.ro/eveniment/masuri-ia-guvernul-china-provocat-romaniei-2019-cel-mare-deficit-19183385?fbclid=IwAR3qiJjgyBKBL8PXXgSZjQZno_VXTetsANiAu0TUC4v65BRLqoAGJ4T7yFg
https://www.profit.ro/bloomberg/cehii-au-invatat-sa-nu-se-mai-teama-de-deficitul-bugetar-19389165?fbclid=IwAR160Vz-i-C2eXgIQNgXhdIVtOw1VZx_yutce4aCVJL-1_ixdZdQBK5idi0
Inversarea globalizării și dependenței de piețele de muncă ieftine (din China și India) va duce la prețuri mai mari și la inflație.
Dezechilibrele sociale în SUA vor genera ample mișcări de stradă (cu sau fără scânteia problemei rasiale).
”Cei mai bogați 10% dintre americani dețin 80% din valoarea pieței bursiere, în vreme ce 75% nu dețin nici măcar o acțiune. Este un studiu realizat de Rezerva Federală (Fed), conform căruia 40% dintre americani nu au 400 de dolari bani gheață pentru a fi pregătiți pentru urgențe. Acea urgență o trăim acum. Sistemul e bolnav, iar oamenii ies în stradă din acest motiv.”
Băncile din România au stoc mare de depozite ale cetățenilor români, dar care nu prea ajung în economia reală. Aceasta deoarece băncile câștigă bani facili împrumutând statul român care cheltuie mult mai mult decât adună.
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24064602-nouriel-roubini-40-dintre-americani-nu-nici-400-dolari-cash-caz-urgente-acea-urgenta-traim-acum-oamenii-ies-strada-din-acest-motiv-interviu-der-spiegel.htm?fbclid=IwAR2Ep26MKE1N6GQqlQ2SDnJ6X8yzL9mMpQuwrZEm7lX2wIsFp1JtxG3NvBw
Cursul valutar rămâne stabil deși, mulți analiști economici afirmau, încă înainte de epidemia sanitară, că acesta este supraevaluat.
Prin scăderea dobânzilor câștigă cei cu credite și pierd cei cu depozite.
În criza de acum un deceniu, cel puţin în perioada 2008-2009, câștigătorii au fost cei care aveau economiile în euro – cursul a crescut cu 30% într-o perioadă de șase luni – şi în depozite bancare în lei, unde dobânda medie a fost de 12%, faţă de o inflație de 8% şi o dobândă...
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/aproape-3-luni-isarescu-redus-30-factura-celor-au-imprumuturi-lei-19285765?fbclid=IwAR0PjMM7p38IkQzqbmZn6jmMGBJkYn1fxgrGh-vmtAMBIyvt-alsk3Jc_rY
România are deficit comercial pe multe zone. Pe plus substanțial suntem la transporturi internaționale (mult peste sectorul IT). Și este un sector unde nu se dau pensii speciale sau scutiri de taxe și impozite. Și acest sector își poate pierde curând competivitatea.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/pana-sa-ajungem-sa-consumam-cele-33-de-miliarde-de-euro-inca-netiparite-tocmai-am-pierdut-4-miliarde-de-euro?fbclid=IwAR0HkrHxR9J9GJe3TDgAWxhmqTFMfjPkN2uPFS02wSVdp8kKr1ZziZFG1c4
”Ideea este că o economie trebuie să producă pentru a crea bunăstare. Nu poți să te împrumuți ca să susții direct bunăstarea. Trebuie să investești banii înainte de a crea bunăstare. O politică de acest gen nu durează.”
https://www.andreearosca.ro/laurian-lungu/?fbclid=IwAR3AKMeaFtPZFXTqZm8qFsZ1drw7KEjfxLn9NSS2Ewhugp9fQGpYFvFdk4A
Cu venituri bugetare ridicole (de ”greiere” trubadur), toți banii se duc pe pensii și salarii, funcționarea statului și minime investiții. Educația nu primește 6% PIB așa cum cere legea (abia 3 procente și ceva), sănătatea este Cenușăreasă, iar investițiile în perioada de boom economic sunt la jumătatea celor din criza precedentă.
Totul pentru toată clasa politică se preocupă numai de cheltuieli; desigur, de cheltuielile care aduc voturi imediate.
Cu 50% PIB mai puține venituri decât media UE, cu mai nimic alocat dezvoltării, cu deficite comerciale și bugetare, nu poți progresa doar din inerția globalizării, iar la prima criză intri la apă.
https://cursdeguvernare.ro/pentru-cei-care-si-doresc-dezvoltare-un-grafic-de-lipit-pe-usa-de-la-frigider.html?fbclid=IwAR0dvrF5ZB1z9erOxPbXw8vwCsehwhDGGhY7v5Lgl_Mu1nufukFARoIlpCo
Cică se impozitează pensiile speciale. Asta după ce au fost eliminate. Logic, ceva procente din zero = zero.
Pe scurt, legea de impozitare se va dovedi la fel de neconstituțională precum legea de eliminare a pensiilor. Și, pe cale de consecință, va conduce la extinderea privilegiilor.
Legea cu eliminarea pensiilor speciale ar fi păstrat 1 miliard de lei la buget; impozitarea ar putea aduce maxim 0,5 miliarde lei.
Cu alte cuvinte, infim față de dublarea alocațiilor și majorarea pensiilor (3 miliarde lei pentru 6 luni de dublare a alocațiilor, respectiv 10 miliarde lei pentru 4 luni de majorare cu 40% a pensiilor).
Este an electoral și politicienii vânează voturi. Și doar anul acesta ni se va permite un deficit bugetar atât de mare (6,7% PIB estimat optimist de guvern, care nu cuprinde dublarea pensiilor, poate nici majorarea pensiilor din septembrie, în condițiile unui efort de doar 3% PIB pentru combaterea pandemiei și crizei economice).
Miza acestor majorări de pensii și alocații este anul 2021; dacă aceste majorări se aplică, deficitul bugetar va fi și anul următor cu 2 cifre, cu consecințe extrem de grave. În plus, pretențiile UE sunt ca deficitul bugetar să revină rapid în limita a 3% PIB.
Pe cale de consecință, anul 2021 va fi anul corecțiilor. Acestea vor fi dureroase sau foarte dureroase, în funcție de cât de repede conștientizează politicienii criza (”Greierele” va face petreceri și-n primele zile de iarnă sau se va pregăti pentru iarna lungă și aspră ce urmează?).
Economia românească mereu nepregătită.
https://www.stiripesurse.ro/analist-5-semne-ca-romania-va-trece-printr-o-criza-mai-severa-ca-in-2008-2010_1477446.html?fbclid=IwAR08uJATaLde41jU1t-dgpdVvO8rJ8yikg6_Y-ki4EWuvAqccy2nMdL1wvo
Europa, inclusiv țări din Europa de Est, sunt preocupate de schimbările climatice. România ultimilor ani are doar griji bugetare (de unde să mai împrumutăm bani pentru dublarea salariilor, pensiilor, alocațiilor,etc.). Țările responsabile își construiesc viitorul. România rămâne greierele care nu crede în iarnă, nici chiar când bate crivățul.
https://cursdeguvernare.ro/economia-viitorului-iminent-si-finantarea-ei-polonia-ungaria-si-cehia-sunt-in-primii-10-emitenti-de-obligatiuni-verzi-romania-nu-e-deloc.html?fbclid=IwAR1uy_LyBFh0AaO6gG-ImZh7oyY9OUWtEhoOpGvSp-f7oYsjIj_FhfFYJX4
”Un salariat plătește lunar sub formă de impozite, contribuții și taxe aproape 900 de lei, în vreme ce un pensionar achită 176 de lei. Asta face ca, după plata taxelor, un salariat să poată aloca pentru celelalte cheltuieli sub 1.200 de lei lunar, cam cât un pensionar (1.030).
Fără a mai pune la socoteală că salariații nu beneficiază de gratuitate pe mijloacele de transport în comun așa cum au pensionarii în București și în alte orașe mari, ori de călătorii gratis pe calea ferată.
Dar ia gândiți-vă ce s-ar întâmpla dacă pensiile s-ar majora cu 40%? Ce ar releva statisticile? Că banii de cheltuială rămași unui pensionar după taxare i-ar depăși pe ai celui de la care se face redistribuirea.
Iar cheltuielile salariaților cu dările impuse de stat s-au dublat ca și procentaj în totalul cheltuielilor cam într-un deceniu. Au ajuns la 43%. De fapt, saltul s-a produs în 2018 - 2019, când au crescut de la 29% la peste 40%. Adică, de la 1.000 la peste 2.000 de lei lunar pe gospodărie. Vă închipuiți acum sunt aproape 1.000 pe persoană, nu pe familie!”
Un articol interesant care arată că salariații care produc banii de pensii ale pensionarilor de azi (că așa este sistemul de pensii) sunt mult mai taxați de stat, cu o creștere majoră de la 29% la 40% (probabil urmare a transferului contribuțiilor și majorării prețului la utilități). În final, salariaților le rămân un pic mai mulți bani decât pensionarilor; această situație se va inversa când pensiile vor crește cu 40%!
Avem astfel o demonstrație a modului greșit în care funcționează raporturile dintre salariați și pensionari, a modului negativ în care este taxată munca. Salariații de ani plătesc pensiile prin munca lor; pensionarii nu au nici o vină că munca lor de zeci de ani nu a fost capitalizată. Un cerc vicios din care guvernanții nu vor să iasă; pilonul 2 de pensii reprezenta o ieșire parțială din cercul vicios, o speranță de mai bine minată însă de guvernele ultimilor ani.
https://www.profit.ro/opinii/daca-pensiile-se-maresc-cu-40-pensionarii-vor-cheltui-mai-mult-decat-salariatii-19400018?fbclid=IwAR0D1ZhjUWHt8gJ-ErUCF9eU84QXJ99ma0G9Q_NU2_C3iaGU57U1jBv_1dk
https://cursdeguvernare.ro/economia-viitorului-iminent-si-finantarea-ei-polonia-ungaria-si-cehia-sunt-in-primii-10-emitenti-de-obligatiuni-verzi-romania-nu-e-deloc.html?fbclid=IwAR1uy_LyBFh0AaO6gG-ImZh7oyY9OUWtEhoOpGvSp-f7oYsjIj_FhfFYJX4
”Un salariat plătește lunar sub formă de impozite, contribuții și taxe aproape 900 de lei, în vreme ce un pensionar achită 176 de lei. Asta face ca, după plata taxelor, un salariat să poată aloca pentru celelalte cheltuieli sub 1.200 de lei lunar, cam cât un pensionar (1.030).
Fără a mai pune la socoteală că salariații nu beneficiază de gratuitate pe mijloacele de transport în comun așa cum au pensionarii în București și în alte orașe mari, ori de călătorii gratis pe calea ferată.
Dar ia gândiți-vă ce s-ar întâmpla dacă pensiile s-ar majora cu 40%? Ce ar releva statisticile? Că banii de cheltuială rămași unui pensionar după taxare i-ar depăși pe ai celui de la care se face redistribuirea.
Iar cheltuielile salariaților cu dările impuse de stat s-au dublat ca și procentaj în totalul cheltuielilor cam într-un deceniu. Au ajuns la 43%. De fapt, saltul s-a produs în 2018 - 2019, când au crescut de la 29% la peste 40%. Adică, de la 1.000 la peste 2.000 de lei lunar pe gospodărie. Vă închipuiți acum sunt aproape 1.000 pe persoană, nu pe familie!”
Un articol interesant care arată că salariații care produc banii de pensii ale pensionarilor de azi (că așa este sistemul de pensii) sunt mult mai taxați de stat, cu o creștere majoră de la 29% la 40% (probabil urmare a transferului contribuțiilor și majorării prețului la utilități). În final, salariaților le rămân un pic mai mulți bani decât pensionarilor; această situație se va inversa când pensiile vor crește cu 40%!
Avem astfel o demonstrație a modului greșit în care funcționează raporturile dintre salariați și pensionari, a modului negativ în care este taxată munca. Salariații de ani plătesc pensiile prin munca lor; pensionarii nu au nici o vină că munca lor de zeci de ani nu a fost capitalizată. Un cerc vicios din care guvernanții nu vor să iasă; pilonul 2 de pensii reprezenta o ieșire parțială din cercul vicios, o speranță de mai bine minată însă de guvernele ultimilor ani.
https://www.profit.ro/opinii/daca-pensiile-se-maresc-cu-40-pensionarii-vor-cheltui-mai-mult-decat-salariatii-19400018?fbclid=IwAR0D1ZhjUWHt8gJ-ErUCF9eU84QXJ99ma0G9Q_NU2_C3iaGU57U1jBv_1dk
”Helicopter money” în România? Cum România nu a economisit un ban în ultimii 30 de ani, injecțiile de bani cash în mediul privat nu pot veni de la noi. Rămâne de văzut dacă UE va finanța un asemenea program.
Cu siguranță, utilizarea de fonduri europene pentru relansare economică este o idee bună; rămâne de văzut cât de flexibilă se va dovedi UE și, ce fel de condiționări vor conține (începând cu măsuri de reducere a deficitului bugetar în anii următori). Dar până și UE vorbește și împarte bani pe care NU ÎI ARE, dar speră să îi obțină din suprataxarea multinaționalelor.
https://www.economica.net/iohannis-i-a-chemat-pe-mini-tri-pentru-prima-citire-a-masurilor-de-relansare-economica-se-vorbe-te-deja-de-helicopter-money_186289.html?fbclid=IwAR2nUVE1bWZFUXmY3SfTbQm143KbonCXqel1WYRhvShzKMOXclBDFiRKDVk
Cu siguranță, utilizarea de fonduri europene pentru relansare economică este o idee bună; rămâne de văzut cât de flexibilă se va dovedi UE și, ce fel de condiționări vor conține (începând cu măsuri de reducere a deficitului bugetar în anii următori). Dar până și UE vorbește și împarte bani pe care NU ÎI ARE, dar speră să îi obțină din suprataxarea multinaționalelor.
https://www.economica.net/iohannis-i-a-chemat-pe-mini-tri-pentru-prima-citire-a-masurilor-de-relansare-economica-se-vorbe-te-deja-de-helicopter-money_186289.html?fbclid=IwAR2nUVE1bWZFUXmY3SfTbQm143KbonCXqel1WYRhvShzKMOXclBDFiRKDVk
