Pages

Meniu

vineri, 24 aprilie 2020

Derivă in defileul corona-crizei




România navighează în furtună, în derivă, într-un defileu, cu 2 maluri abrupte: pandemia (cu situația de urgență, cu limitările impuse, cu știrile de prin spitale) și debutul crizei economice, cu problemele firmelor private/ale angajaților și dificultățile bugetare.
”Furnica” Bulgaria a încheiat anul trecut cu deficit bugetar ZERO. Acum își pot permite să urce deficitul bugetar la 3% PIB (care era teoretic un prag pentru perioade de criză economică).
România a încheiat anul trecut cu 4,6% PIB, iar anul acesta (cu dublarea alocațiilor și majorarea pensiilor) nu avea cum să aibă un deficit bugetar mai mic de 5% PIB.
Am putea să ne întrebăm concetățenii: ”Cum v-ar place să fie țara noastră în viitor? Greiere sau furnica?”.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/vecini/parlamentul-bulgar-a-aprobat-un-buget-revizuit-cu-un-deficit-de-3-din-pib-si-noi-datorii-19327590?fbclid=IwAR2mjDsfNshCrYvxzEpcSVjzgIcuklMDad3a0EctvyNToxOfLtqaYQhtVpg

Suntem în corona-criză. Circa un milion de oameni sunt în șomaj tehnic. Din mediul privat firește. Care așteaptă ca bugetarii să fie solidari, într-un fel sau altul.
Dar, unor categorii de bugetari tocmai le-au fost mărite salariile (de la 20% la 100%). Și nu vorbesc de sectorul medical sau conex acestuia.

Minus 5 miliarde lei la venituri în luna martie. Se estimează un minus de 9 miliarde lei în luna aprilie. Iar cheltuielile explodează.

Cristian Grosu scrie concis despre erorile guvernului si ale mediului de afaceri in tratamentul ”bolnavului economic” numit Romania. Un bolnav latent de 30 de ani, cu precadere infectat grav in ultimii 4 ani de decuplare maximă de la economia reală, care acum ca urmare a corona-crizei va necesita terapie și spitalizare.
https://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-guvidele-si-covidele-erorile-guvernului-si-ale-mediului-de-afaceri-privind-planul-de-salvare.html?fbclid=IwAR0GktUMVFPKEeGdmpGmhbrtD3H9coSMk-aaCWA725R20HAhF1ggQ9qUU4U

Analiștii economici opinează diferit pe seama a ce măsuri economice sunt posibile. Eu cred că dacă nu vom schimba modelul economic (de la consum spre producție) vom continua să ne învârtim în cerc. Unul păgubos, ce frânează dezvoltarea. Când vom face asta, atunci vom evita și evoluțiile în "dinți de fierăstrău".
https://m.adevarul.ro/economie/stiri-economice/de-taie-bani-guvernul-fata-crizei-din-tigrii-europei-devenim-pisici-jigarite-1_5e8cb69d5163ec427182fdd2/index.html?fbclid=IwAR1orQgDJqDzqXbJU4HvIOESxY4kPYV89rHqvxSbiu1Gi25fFq-yvLMNZVc


https://www.profit.ro/stiri/economie/unicredit-prognozeaza-o-scadere-extrem-de-dura-a-economiei-europene-in-2020-mama-tuturor-recesiunilor-a-sosit-19328193?fbclid=IwAR1Kor6Sd57777T5pYwhdLCI1XB6T9pnO0jswphwCcjzgdVCMlJY5tSQY_8

https://www.zf.ro/eveniment/franta-anunta-caderea-economiei-6-t1-germania-anticipeaza-2-t1-19058042?fbclid=IwAR2CWulvIdo1VBQhjECAGiSSayXYQQD1NVUJ6jSbwfG3tYcPC32KsvotRBI

Remus Borza are o analiză dură a momentului: ”Trebuie să abandonăm discursul și politicile populiste. Nu poți da la popor decât după posibilități, nu după nevoi. Nevoile întotdeauna vor fi mai mari decât posibilitățile. Și atunci nu înțeleg întrecerea asta socialistă dintre opoziție și putere în a arunca cu pomeni în popor. Fraților, înțelegeți că am ajuns la fundul sacului. Mâine poimâine nu o să avem nici o para chioară. Avem o datorie externă de peste 105 miliarde euro, plecând de la 0 în 1990! Ce am făcut cu atâta bănet? Nu am construit o școală, un spital, o fabrică. Din contra am închis vreo 3000 de școli, 70 spitale și peste 8500 de fabrici, uzine și combinate! Ca efect al măsurilor de stimulare a economiei și de susținere a agenților economici afectați de Coronavirus încasările la bugetul de stat au scăzut cu 40% în Martie. În lunile următoare vor scădea și mai mult. Vom avea un nerealizat în colectare de peste 60 miliarde lei care adunat la cei 40 miliarde lei deficit bugetar asumat prin legea bugetului de stat vor da o gaura de 100 miliarde lei în bugetul țării, adică 10% din PIB! Ca să înțeleagă toată lumea am angajat cheltuieli de 400 miliarde lei și o sa avem venituri de mai puțin de 300 miliarde. Împărțiți dumneavoastră, că mie îmi dă cu virgulă. Ceea ce uită ai noștri strategi în politici bugetare este caracterul imprevizibil al veniturilor raportat la certitudinea cheltuielilor odată ce au fost angajate. Băncile românești nu vor mai putea finanța deficitul statului câta vreme le-am decapitalizat cu vreo 10 miliarde euro în urma rescadențării pe 9 luni a ratelor pentru toți consumatorii de credite, respectiv 850 mii debitori persoane fizice și 145 mii debitori persoane juridice. Ca urmare a retrogradării ratingului de țara nici băncile și instituțiile financiare internaționale nu se vor înghesui să ne finanțeze decât la costuri exorbitante.”
https://www.stiripesurse.ro/consilier-ludovic-orban-criza-alimentara-si-romania-nu-este-pregatita_1450863.html?fbclid=IwAR119Bd8_embQaFYBiOi9m-yYnK-tZxZ1O82DPDlHvaxiVGivpWmzCVEPwk

Valentin Lazea, economist șef BNR spune că: ”Prin relaxarea fiscala pro-ciclică începută în vara anului 2015 şi continuată până la sfârşitul anului trecut, România şi-a epuizat toată muniţia pe care ar fi putut să o utilizeze în condiţii de criză. Pentru că una este să vii de la un surplus bugetar de 1 la sută din PIB la un deficit de 3 – 4 la sută din PIB (precum Germania sau Bulgaria (da, Bulgaria!) şi alta este să vii de la un deficit de 4,3 la sută din PIB la un deficit de 7 la sută din PIB (fără a lua în calcul aplicarea legii pensiilor).”
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/valentin-lazea-economist-sef-bnr-oamenii-afaceri-romani-cer-19061258?fbclid=IwAR1AnY3xD8usWS35fRhuF9zcIl13K6aAUB3c-k7FC2SeBdHmc5nKdtDXh8s

Firmele din Romania sunt decapitalizate (mai ales după ce a scăzut impozitul pe profit). Capitalurile sunt la minimul legii. Un nivel optim ar presupune o capitalizare de 30 miliarde lei (14% PIB)!
Dacă firmele erau capitalizate optim, acum erau mai rezistente la furtuna economică.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/infografic-trend-ingrijorator-anul-trecut-jumatate-dintre-firmele-care-cer-acum-certificatul-pentru-situatii-de-urgenta-aveau-stabilitate-financiara-19329746?fbclid=IwAR3ewD8YCLpL7OTU39OdSAOub_Xv6vV-pf_S_5VUJzElinVFPhDnrqy1Ljo

Nimeni nu știe încă cum să traverseze ”mama tuturor recesiunilor”.
https://www.moise.ro/2020/04/09/cat-de-tare-ar-trebui-sa-ne-ingrijoreze-mama-tuturor-recesiunilor/?fbclid=IwAR06HZtF3jqK-8670Qidr5_9y2-WEj-KP-e0I4cjfzeLIPHhCGWS_pQk3Lo

Analize economice ale momentului au și Ionuț Dumitru, fost șef al Consiliului Fiscal și economistul Radu Crăciun.
https://cursdeguvernare.ro/radu-craciun-numaratoarea-inversa-a-inceput.html?fbclid=IwAR02xSUZruuGx-PTBQ6JaXw-ikumOFyqaUL-SnrFo_XGXEV0wvjEAPdbJUA

Încrederea asupra evoluțiilor economice se prăbușește.
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/criza-coronavirusului-darama-increderea-analistilor-economia-19062308?fbclid=IwAR2QJioO95zw38pl6ijFo0qn_Ka_uWog3Fm5ROu8VmJ0eeirKfhsuBcaK9g

Un ajutor vine de la Comisia Europeană.
https://www.g4media.ro/comisia-europeana-a-aprobat-masurile-guvernului-romaniei-de-sprijinire-a-imm-urilor-in-valoare-de-33-miliarde-de-euro.html?fbclid=IwAR1m5tIJG3z3XFrSTSJphdhCjeX1lmekiegu5nJQm_d9XFcsit55F_38ESI

Statul alocă prea mulți bani pentru salariile bugetarilor (32,8% din buget față de o medie europeană de 22% din buget). Sigur, asta se întâmplă și pentru că statul are încasări minuscule, de paradis fiscal (media UE este cu 50% PIB mai mare!!).
Statul are număr mic de bugetari față de alte țări europene; numărul este mare raportat la puterea economică.
Statul are exces de personal în anumite zone (exemplu administrație) și număr redus de bugetari în alte zone (exemplul acestor zile: sănătate).
O reducere a salariilor poate degreva resurse pentru ajutorarea mediului privat, dar nu reprezintă o soluție pe termen mediu sau lung. Reducerea salariilor, precum în 2010, va afecta consumul, primul care ar trebui să-și revină din criză.
Întrebările rămân: cât ne putem întinde economic, câți bani primim de la UE, câți putem împrumuta de la UE, din alte părți; dacă ne împrumută cineva fără condiții (restructurarea cheltuielilor, a sectorului bugetar, creșteri de taxe, privatizări, etc.).
10-15% PIB vehiculați pentru programele de relansare economica ale țărilor de tip ”furnică” înseamnă ceva, plus ca ele au încasări bugetare de peste 45% PIB; noi, ca țară tip ”greiere”, cu deficit oricum de peste 4% PIB anul acesta chiar fără corona-criza, la încasări de 30% PIB, acele programe de 10-15% înseamnă cu totul altceva.
Politicienii români cer să fie ajutați cu bani mulți, la discreție, fără a li se cere socoteală ce fac cu aceștia. Dar cine le va da acești bani când ei au demonstrat 30 de ani că banii nu ajung la dezvoltarea economică a României? Cu sumele de la UE, se puteau construi toate autostrăzile și toate spitalele promise, dar au rămas toate în stadiu de proiect.
”Dar reţelele de “solidaritate bugetară” s-ar reactivat, ca de fiecare dată când în discuţie revine harababura din sistemul public: “Ce are de-a face criza cu angajaţii de la stat”? Uite că are! Nu că aceasta ar fi o cheltuială aiurea dar, dacă statul ar fi plătit salarii în sistem de 7% din PIB şi nu de 10% din PIB şi nu ar fi făcut angajări cu nemiluita neştiind unde, pentru ce, ci mai degrabă cine-i pila cui, atunci nu ar fi încheiat 2019 cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, cu toate bătăile de cap ce pleacă de aici. Şi, dacă ar fi plătit pentru bugetari doar 22% din venituri, cât este media în UE, şi nu 32,8% din toate veniturile bugetului consolidat, cum a făcut în 2019, nu ar fi fost obligat să-şi planifice pentru acest an un deficit fiscal iniţial de 3,6% din PIB. În criză, acum, altfel ar fi mers spre creditori să împrumute echivalentul a 4 - 5% din PIB, până trece hopul. Acum, îşi îndeasă urechile în gulerul sumanului găurit şi aşteaptă miluire.”

Actul de guvernare responsabilă se trezește prin acest șoc? Am mari dubii că nu.
https://www.zf.ro/opinii/a-trebuit-un-soc-pentru-ca-guvernul-sa-inceapa-sa-invete-sa-19067523?fbclid=IwAR0911YyFU4ESZk8pRslvBcJamCl2O72yB8Vv4lK1uzTFp37yqNC4Flk1Lk

Cum vor reacționa oamenii și firmele în perioada următoare?
https://www.zf.ro/opinii/mirati-peste-cateva-luni-peste-2-milioane-romani-mii-patroni-vor-19068069?fbclid=IwAR17XAEEPYqLPCH59mzCh_lDBAThVu3FP8PxlC6vAzo05q4Xo9RVDH_vgFk


„Anul trecut, în timpul președinției române, am avut un exercițiu făcut cu Centrul hybrid NATO – UE, la Bruxelles pe scenariul unei pandemii. Acel exercițiu a avut un scenariu pe care, dacă l-ar vedea cineva, ne-ar zice că știam ce se va întâmpla. Nu. De anticipat că va fi o pandemie, toată lumea o zicea. În acel exercițiu, concluzia principală a fost că nu suntem pregătiți pentru nu avem stocuri strategice.
Și cu toate acestea am întâlnit rezistență la toate nivelurile. Nu mă vorbesc numai la România, vorbesc în general, dar și în țară, oameni care nu înțelegeau de ce trebuie să plătim bani să cream stocuri.
De ce trebuie să cumpărăm cu sute de mii, poate milioane de euro echipamente și să le ținem înmagazinate. Și au început colegi să spună – pentru pandemie ne trebuie doar vaccinul pentru ebola… lumea nu a vrut să creadă, iar acum fugim după echipamente, uitați-vă la șantajul din piață”(Raed Arafat, aprilie 2020).
Prin urmare, se știa că România nu este pregătită pentru o pandemie, că nu are stocuri de materiale, echipamente, etc.
Cine este vinovat ca totuși am fost luați nepregătiți? Arafat că nu a făcut tam-tam mare? Guvernanții care i-au ignorat avertismentele? Sau vinovați suntem noi cetățenii care nu avem reacție civică? 
De răspunsul la aceasta întrebare depinde ce fel de societate vom avea.
Știm, de peste 20 de ani, ca zeci de blocuri/case au ”bulina roșie” și vor cădea la un cutremur mai serios. Știu și guvernanții și nu au făcut nimic.
Știm că 1000 de poduri au nevoie de reparații, dar ne-ar trebui 100 de ani să facem asta cu alocările ultimilor ani.
Știm că peste 70% din calea ferată nu oferă siguranță în transport și procentul crește an de an.
Știm că suntem pe primul loc la accidente rutiere din Europa (dublul mediei europene) dar nu facem mai nimic.
Știm toate acestea, știu guvernanții mai bine decât știm noi, dar o eventuală catastrofă ne va prinde iar nepregătiți și plini de mirare.
Atunci, vom exclama: ”ghinion!” sau ”inconștiența statului!”?
Acum suntem în pandemie; din care intrăm într-o severă criză economică. Asemenea cheltuieli nu sunt prioritate, vor spune foarte mulți. Nu au fost ele nici când ne lăudăm că suntem ”tigrul economic” al Europei.
Principala sarcină a statului este protejarea vieții. Viața este o prioritate, nu? Când autoritățile centrale/locale ”sparg” banii pe chestiuni neesențiale, la prețuri umflate, ar trebui să ne aducem aminte că ”VIAȚA ARE PRIORITATE”. Și, mai mult ca niciodată, resursele financiare sunt limitate.
https://newsweek.ro/politica/guvernul-dancila-stia-ca-tara-nu-face-fata-unei-epidemii-de-tip-coronavirus-dar-nu-a-luat-masuri?fbclid=IwAR3q5NL4kX37XaK9iaFo0PHY219X1pUlcVVXkSqdTlrTjFNPHbGAfJ_kLTc

Prognozata rectificare bugetară va trebui să răspundă multor întrebări.
https://www.zf.ro/eveniment/intrebari-guvernul-ministerul-finantelor-ar-trebui-raspunda-fapt-19070477?fbclid=IwAR1uBL_22kmIQvVErimKzphEDIuQqBeaBLzRcO6mR3Gb5PW1jNHIeFtF8cg

Rectificarea bugetară anunță următoarele date: creștere economică negativă de 1,9% PIB, deficit bugetar de 6,7% PIB, păstrarea investițiilor și a creșterii pensiilor în septembrie (!). Cifrele sunt super optimiste. PNDL trebuia desființat de mult timp.
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/florin-citu-ministrul-finantelor-anunta-explozia-deficitului-bugetar-19075247?fbclid=IwAR3pZJALhK-yktYc3Xersmj9B6hSAc5VodfLpoJFWkcBzPmTDYRFqln6zt8

Pe datele de azi, scădere de 6% și deficit bugetar de peste 10% PIB, sunt o prognoză mai realistă. Revenirea în ”V” visată (dorită) de Guvern pare implauzibilă.
Greu de finanțat un deficit atât de mare. Iar, asta la un pachet de măsuri economice de nivel redus (2% PIB). Pentru planuri ”Marshall 2020”, doar FMI ne poate finanța, după părerea mea și nu numai. Doar că FMI va pune condiții grele pentru orice politician în an electoral: restructurarea bugetului prin reducerea cheltuielilor (inclusiv a anvelopei salariale) și creșterea încasărilor (posibilă pe termen scurt doar prin noi taxe), măsuri de privatizare a unor unități economice, etc.
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/ionut-dumitru-raiffeisen-bank-prognoza-guvernului-de-crestere-19077827?fbclid=IwAR3rkDkgpnfK9NtRwobi5vMzXGy-Qy6q5JK0WjV1TfsZ50Ui_SgZEqB5C-c

Nu am aflat încă din ce cheltuieli se taie. Mai mult, rămâne în picioare și programul PNDL (instrumentul electoral al primarilor).
Plus, majorarea din septembrie a punctului de pensie cu 40% rămâne neatinsă deși părea improprie și când vorbeam de o creștere economică de 4,1% PIB, pe când corona-virusul nu exista în vocabular, iar o criză economică mondială echivalentă urmărilor unui război mondial era doar ficțiune.
https://www.zf.ro/eveniment/economistul-dragos-cabat-rectificarea-bugetara-intr-situatie-19077386?fbclid=IwAR2ysGYx-U8qn7-q4yLrv1HWeSsorB2GeW32TMcnGctESXkzopEO0DdwfOI


https://newsweek.ro/economie/marius-bostan-sapte-solutii-pentru-stoparea-crizei-economice?fbclid=IwAR0c-N3G1lNE0P0tzHefvTz_nzwCnTGAzwud_4WXEh5MLXdFw4nd_vSS2So

Super optimism:
- salariile cresc (!);
- șomajul urca nesemnificativ (!!);
- pensiile cresc cu 40%.
Nu știm dacă se mai dublează alocațiile copiilor.
Acestea sunt datele furnizate Guvernului de către Comisia de Prognoză!
https://www.profit.ro/stiri/economie/pe-ce-se-bazeaza-prognoza-guvernului-ca-economia-va-scadea-doar-usor-in-acest-an-consumul-ramane-neatins-salariile-cresc-somajul-urca-nesemnificativ-19336690?fbclid=IwAR0RBcin4a4w_JljqvhUZMN5YiVrmkhr0NniXXlfNsXetxsCA0V45geVvB4

Raportarea bugetului la PIB este o mare păcăleală. PIB este într-un fel cifra de afaceri a țării. Dar, să zicem că o firmă care face covrigi are aceeași cifră de afaceri cu una care face telefoane inteligente. Dar, profitabilitatea este mult diferită.
Astfel, România are încasări de paradis fiscal (cca 30% PIB), pe când media UE este de 45% PIB.
În plus, mi se pare total aiurea să faci cheltuieli raportate la un PIB viitor.
Noul deficit bugetar anunțat după rectificarea bugetară este de 6,7% PIB (foarte optimist). În termeni real, acesta reprezinta o diferență de peste 21% dintre cheltuieli și venituri.

În lume există și dispute semantice pe seama crizei economice actuale.
https://www.news.ro/externe/criza-economica-din-2020-denumita-marea-izolare-1922403216002020041219336269?fbclid=IwAR2hqQ3-btH1SYlessCkrORkzKgO9jxjso-AzMwX1i3BUEfEczKQR0rd9B4

România are nevoie de soluții economice, iar acestea nu pot veni peste noapte. Schimbarea modelului economic nu este facilă, dar este imperios necesară.
https://www.zf.ro/eveniment/ideologia-guvernarii-economiei-nevoie-reimprospatare-pur-simplu-poti-19078903?fbclid=IwAR3_XX2jpskH59ciXynIzKlLs6PLxZI1Ny8ROAuragC_bWB2UIYcEg7Ctsg

https://www.zf.ro/eveniment/analistii-economici-pun-la-indoiala-scenariul-guvernului-caderea-19078991?fbclid=IwAR2-Q04xax6Fz52cyhCP3vUWmt8IQUiLRN6f11T8lBO8m2q_oonfLBZzIJQ

Recesiunea din V (varianta de dorit, cu o revenire rapidă), poate deveni una în W.
https://www.digi24.ro/stiri/economie/de-la-recesiune-in-v-la-una-in-w-medicamentul-actualei-crize-ar-putea-deveni-otrava-1293291?fbclid=IwAR3YH_eVZ2NV3Sh0O-LlxS9ScCQKY-sMkC5UxfjCPmHITG8CEvpN4G8ZBoc

Ratingul de țară coboară la un pas de dezastru (junk).
https://www.g4media.ro/agentia-fitch-a-inrautatit-ratingul-romaniei-si-estimeaza-un-deficit-peste-cel-prognozat-de-guvern.html?fbclid=IwAR1UH1OqjskBV_3uLmtLAv3nGFJj2g0BfOoflKkmWcNPAUuXm_nXe5PVrZ4

Preț NEGATIV la barilul de petrol! La contractele futures. Stocurile sunt pline, consumul s-au prăbușit.
https://www.zf.ro/companii/energie/breaking-criza-precedent-istorie-barilul-petrol-ajuns-1-dolar-19085529?fbclid=IwAR2JUtqsPMa8qZdTpos4Nl0nCA2a-FbIzr0mJLokUuoPZ_5xDHnbxlR2Wik

De 4 ani scriu că România are nevoie de un veritabil proiect de țară, dar am avut parte de 30 de ani de mișcare haotică, iar clasa politică s-a dovedit o frână în calea dezvoltării economice.
O analiză SWOT a crizei face Cristian Hoștiuc.
https://www.zf.ro/opinii/intra-romania-cea-violenta-criza-istorie-10-puncte-slabe-8-puncte-19085551?fbclid=IwAR2T5GeX5ylSrtZzWTFkS8gkFC0ualA8IerE45SdFkKPt8z9exoDn7rCd9k
10 puncte slabe:
1. Creanţele comerciale, adică datoriile companiile către furnizori sunt de 3 ori mai mari decât creditele bancare;
2. Lipsa încrederii între companii, între parteneri pentru relaţiile comerciale viitoare;
3. Bugetul statului este slab, iar lipsa încasărilor ar putea să ducă la decizii extreme;
4. Cine va finanţa deficitul bugetar de 75 de miliarde de lei - peste 13 miliarde de euro - din acest an, dar şi deficitele din anii următori;
5. Sistemul bancar are o prezenţă slabă în economie, cu o pondere de numai 40% din PIB, ceea ce arată o lipsă de oxigen în business, în special la nivelul companiilor româneşti;
6. Businessul din România este dependent de multinaţionale, care controlează 50% din cifra de afaceri totală;
7. Antreprenorii români sunt slab capitalizaţi, iar dacă au ceva bani, mai degrabă îi ţin în Elveţia decât să-i rişte într-o economie aflată în criză;
8. Economia României nu poate plăti salarii mai mari, pentru că are o valoare adăugată mică;
9. România, guvernul, nu au un plan major de relansare economică de care să se agaţe;
10. România are un stat birocratic, anchilozat, condus de neamuri, o administraţie fanariotă cu salarii mari şi cu un personal fără număr.
8 puncte tari:
1. România are cel mai ridicat nivel de proprietate din Uniunea Europeană, 95% dintre români fiind proprietari de case şi locuinţe;
2. Preţul locuinţelor este în continuare mic, iar achiziţia unui apartament nu reprezintă o povară imensă;
3. Sistemul medical şi de educaţie este gratuit la stat;
4. România este o ţară industrială şi cu o forţă de muncă care se poate trezi dimineaţa să meargă la job;
5. România are în continuare resurse interne care, dacă ar fi exploatate, ar aduce creştere economică şi noi locuri de muncă;
6. Reţeaua naţională de internet şi viteza ridicată constituie un punct forte pentru România;
7. Băncile din România sunt bine capitalizate, iar raportul dintre creditele acordate şi depozitele atrase este de 70%;
8. BNR are credibilitate pentru a asigura stabilitatea cursului valutar leu/euro şi a menţine dobânzile la lei la un nivel scăzut.

Implicațiile prăbușirii cotațiilor petrolului nu sunt pozitive pentru România.
https://cursdeguvernare.ro/razvan-nicolescu-pretul-istoric-negativ-al-petrolului-implicatii-pentru-romania.html?fbclid=IwAR2wew-5m8xhUA9DqiVcq5iMjO57LqDwD5QA1ItJkI61avnysliwah2KtIg

https://www.moise.ro/2020/04/21/o-noua-criza-a-petrolului-poate-ultima/?fbclid=IwAR2KY3jVP2TJhhMEGz1Pn1l70ygCTGkgkD_O3I7Z2qqmaF29lU_4IIegGF8

Apropo de măsuri economice și spațiul fiscal pentru acestea. Media europeană în 2018 a deficitului bugetar a fost de 0,6% PIB (România a avut 3%, dar cu zecimi de procent rostogolite în 2019). Prin urmare, diferența dintre ”greierele” România și alte țări ”furnici” este de 3% PIB. Nu mai spun că acele țări au și încasări mai mari bugetare (în % PIB). Iar, noi am făcut deficit bugetar în ultimii ani pentru consum și nu pentru infrastructură.
Prin urmare:
- avem spațiu fiscal cu cel puțin 3% PIB mai mic (față de majoritatea țărilor europene);
- avem încasări bugetare de paradis fiscal, dar cu pretenții de stat social;
- accesul pe consum (de import) și nu pe dezvoltarea infrastructurii și deficite accentuate an de an, nu sunt semne bune pentru cei care finanțează aceste deficite;
- un pachet economic mai substanțial va duce deficitul bugetar la un nivel ce va obliga guvernanții la apelul la FMI (care va condiționa cu măsuri de restructurarea bugetului de venituri și cheltuieli).
https://economie.hotnews.ro/stiri-blogul_pwc_romania-23890277-coronavirus-pandemie-covid-19-masuri-economice-romania-fmi-polonia-ungaria-franta-germania-deficit-bugetar.htm?fbclid=IwAR2HipgS4G7BPTkfacoGAg0tPunU8gEvfayJPZRApT0oqcx1nsI3w3tQ5R8

Realitatea paralelă a unor birocrați în imaginea de mai jos (prognoză din 13.04.2020)!!!
https://www.zf.ro/zf-24/pe-ce-lume-traieste-comisia-de-prognoza-vede-in-2020-o-scadere-a-19085647?fbclid=IwAR1PDcqQItc2PPO6QhbUn6WmquFF4durGhvHxyjwJyD1o4stx8K1A7iI2cg

O sinteză a estimărilor economice asupra României în imaginea de mai jos.
https://www.zf.ro/zf-24/situatia-economica-din-2020-de-ce-nu-am-crede-totusi-in-cifrele-19088257?fbclid=IwAR1j3O1upz6zL94qyTYSYgA_b7rZASeHT_DlfPdOSL-mlTaFAsaNw5lTv0k

Furnica (Bulgaria) și greierele (România). Primii cu excedent bugetar (+2,1% PIB) în anul 2019; noi cu deficit bugetar (-4,3% PIB). Deci, un decalaj de 6,4% PIB dintre furnica și greiere. În plus, furnica adună 3% PIB în plus din TVA, pentru că a dus reforma fiscului până la capăt (în timp ce ai noștri guvernanți au stopat-o). În plus, nu cred ca bulgarii și-au propus să dubleze pensiile în următorii 2 ani (inclusiv creșterea pensiilor speciale).
Cu alte cuvinte, 6,7% PIB deficit actualizat ca prognoză guvernamentală pentru România (o cifră extrem de optimistă) ar avea echivalent la bulgari un deficit puțin peste zero.
Sau, guvernanții bulgari își pot permite să aplice pachete economice mult mai generoase, căci au știut să conducă responsabil.
Iar dacă greierele roman ar fi făcut acest deficit pentru infrastructură (spitale, școli, autostrăzi), ar fi avut o noimă. Dar, reamintesc, sumele alocate în % PIB au scăzut la jumătate față de anii de criză economică (2010, 2011)!
Când vom avea și noi guvernanți ”furnici”?
https://romanialibera.ro/economie/romania-a-intrat-in-anul-coronacrizei-cu-cel-mare-deficit-bugetar-din-ue-824028?fbclid=IwAR3m58RXQwF0n50mqztt6HHtwFT7FPvl5AB-gVNhV8ylR0nkOsLDvLk-BLg

Mediul privat își face propriile estimări ale crizei și sunt extrem de pesimiste.
https://www.zf.ro/eveniment/discuta-spatele-usilor-scenariul-unei-caderi-economice-9-necesar-19091045?fbclid=IwAR2xd9MZkAvR4wjn5NYkxEhKhptixE1Hj0se2PfltmZ0IXCoOhaiZaLXUXM

Spania propune un instrument interesant de finanțare prin obligațiuni perpetue.
https://www.g4media.ro/document-instrumentul-financiar-surprizator-propus-de-spania-pentru-o-rezolvare-a-crizei-economice-care-sa-multumeasca-si-statele-bogate-din-nordul-ue-emiterea-de-obligatiuni-perpetue-care-nu-trebui.html?fbclid=IwAR1Ew8cC4v3pQxFJLSdNLRRSSbj8ChMBtLcn3-Ei-moHbXgALwtr41ZcYK0

Declarațiile guvernanților sunt în contrast (sau poate nu). Optimist se transmite păstrarea tuturor cheltuielilor anunțate, dar se transmit și semnale că totul depinde de execuția bugetară.
https://www.zf.ro/eveniment/declaratii-contrast-guvern-crestem-continuare-pensiile-pune-problema-19093542?fbclid=IwAR1sKbAPg6wdxepjMdadFAZL9keeTirMU3EQ8S_7QZTBpBblH326nmkt9gI

Radu Soviani îi acuză pe guvernanți de minciună pentru că au făcut rectificarea bugetară pe datele (halucinante) ale Comisiei de Prognoză.
https://soviani.com/2020/04/24/ce-inseamna-sa-nu-iti-minti-populatia-si-sa-tintesti-masuri-pentru-populatie-sua-si-ce-inseamna-reversul-romania/

Uniunea Europeană încearcă să facă rost de bani pentru ajutorarea economiilor lovite de criză. UE are venituri reduse, marea lor parte fiind din contribuțiile statelor membre (contribuții mici, circa 1,17% PIB; amintesc că după Brexit a fost dezbatere lungă pe sutimi de procent).
https://www.g4media.ro/comisia-europeana-a-facut-publice-primele-detalii-despre-planul-de-relansare-economica-a-ue-cel-putin-1000-de-miliarde-de-euro-sprijin-pentru-toate-statele-europene-afectate-de-covid-19.html?fbclid=IwAR1ri7F7tlLkNQHq-ELdKRcPfapEwAfR8qMhoKnEJ1b4tqldxQN-A6qJNBg

România are nevoie de un alt model economic, unul sustenabil, bazat pe investiții în infrastructură, pe producție cu valoare adăugată mare, pe educație și cercetare. Iar meritocrația trebuie să fie factorul esențial al schimbării în bine al României.
Petrișor Peiu punctează o parte din aceste lucruri: ”Eu știu că dacă te îmbolnăvești de vreo boală gravă, după ce te vindeci (dacă ai noroc să te vindeci), schimbi total stilul de viață: te lași de fumat, renunți la sticla de vodcă, te apuci de sport și înlocuiești slănina de porc cu uleiul de măsline. Chiar dacă pare cam greu, asta trebuie sa faci. Cam asta ar trebui să facem și noi: nu să "repornim economia", ci s-o reconstruim cu totul. Să reconstruim, de fapt, România.

Avem nevoie, pentru aceasta, de trei pași fundamentali și corect executați:

1. Să evaluăm corect situația, fără a ne minți și fără a ascunde rezultatele analizelor;

2. Să cumpăram medicamentul corect, în doza corectă și în cantitate suficientă;

3. Să aplicam tratamentul corect, la timp și integral.

1. Să trecem de la "Totul pentru voturi, totul pentru alegeri" la "Totul pentru România".
Operațiunea "Totul pentru voturi, totul pentru alegeri" funcționează din plin. Guvernul nu va recunoaște niciodată realitatea economiei pana la alegeri. Guvernul vrea să-și protejeze nepoții și amantele care formează aristocrația bugetară, guvernul vrea să plătească în continuare pensiile speciale, guvernul vrea să mărească pensiile cu 40% la 1 septembrie, guvernul vrea să-și prea-fericească baronii locali cu PNDL, guvernul vrea, de fapt, un singur lucru: să câștige alegerile!
2. Rațiunea somnului naște monștri și mai mari
Dacă renunțăm la povara creșterii pensiilor cu 40% de la 1 septembrie, dacă reducem pensiile speciale la niveluri rezonabile, dacă renunțam la escrocheria politicianistă PNDL, dacă decapitam boierii bugetului și îi trimitem să-și administreze viile și moșiile, atunci orice se poate. Dați-mi un buget cu deficit de 1% și vă voi aduce 20 de miliarde de euro pentru reconstrucția României, aș zice!
3. Tratamentul e simplu: investiții publice
Este extrem de simplu de a înțelege că prioritatea absolută a efortului de reconstrucție este infrastructura.”.
http://www.ziare.com/ferrari/romania/manual-pentru-reconstructia-romaniei-1608144

Din judecarea datelor disponibile, Consiliul Fiscal consideră că scenariul macroeconomic fundamentat de Guvern, care este construit pe un declin al PIB real cu 1,9%, este foarte optimist (...) În baza cadrului macroeconomic asumat de Guvern, Consiliul Fiscal evaluează deficitul bugetar al anului curent la circa 7,3% - 7,45% din PIB, față de cel prognozat de Guvern de 6,7% din PIB.
În viziunea specialiștilor în fiscalitate și pornind de la analizele Institutului Național de Statistică (INS) privind impactul economic al pandemiei, de la referința istorică a crizei economice anterioare ce a debutat în anul 2008 și de la alte date disponibile, "este prudent și necesar să fie avute în vedere încă două scenarii macroeconomice pentru anul curent: unul fundamentat pe o contracție a PIB real plasată în intervalul 4% - 6%, și un scenariu ce prevede o contracție mai severă a PIB, de 8% - 9%".
Scenariile Consiliului Fiscal nu includ competiția electorală dintre Parlament (PSD) și Guvern (PNL), una care deja produce efecte bugetare ce majorează deficitul bugetar.
http://www.ziare.com/economie/deficit-bugetar/consiliul-fiscal-spune-ca-scenariul-guvernului-de-scadere-a-pib-cu-1-9-la-suta-e-foarte-optimist-si-atrage-din-nou-atentia-cu-privire-la-majorarea-pensiilor-1608405

”Un necaz nu vine niciodată singur” (proverb românesc).
- După criza bugetară a ultimilor ani (în mod real, fără venituri ”excepționale” și artificii bugetare, în ultimii 3 ani România a evoluat cu deficite bugetare între 5-6% PIB);
- După criza sanitară provocată de inamicul invizibil COVID-19;
- după criza economică care a scurtcircuitat planeta, inclusiv România, generând milioane de locuri de muncă pierdute și, o recesiune cum lumea nu a văzut în ultimii 90 de ani (România a căzut în prognozele optimiste de la +4,1% creștere PIB la o cădere de 1,9% PIB; scenariile mai realiste arată o cădere de minim 6% PIB);
- România are în derulare creșterea majoră a pensiilor în anii 2020-2022 cu următorul impact: 2,4% PIB în 2020, 5,8% PIB în 2021 și 8% PIB în 2022 (calcule făcute la o creștere anuală de peste 4% PIB).
După toate acestea, avem o secetă accentuată care poate duce o scădere cu 50% a producției de grâne. Sigur, România, cu tot potențialul ei imens, deja este un importator de produse alimentare, fructe și legume (din Polonia și Ungaria, înainte de toate).
România, în 13 ani de aderare la UE a primit 54,4 miliarde euro (35,5 miliarde euro fiind soldul după scăderea contribuțiilor la bugetul UE).
România în ultimii 30 de ani, de la zero datorie a ajuns la 44 miliarde euro datorie publică a statului.
Cu banii de mai sus (gratis sau împrumutați), România putea foarte multe lucruri:
- (re)facerea sistemului de irigații:
- rețea de autostrăzi;
- rețea de spitale regionale;
- mii de școli/grădinițe
și multe altele.
Dar, banii gratis de la UE au fost utilizați în domenii economice cu grad redus de multiplicare economică, iar banii împrumutați au mers (direct sau indirect) la plata pensiilor și salariilor, modalitate prin care clasa politică și-a ”poleit” incompetența și a mărit artificial nivelul de trai (pe baza generațiilor următoare cărora le lăsăm datorii imense și nu infrastructură).


Economistul Andrei Caramitru are o analiză extrem de directă a momentului economic.
https://www.lumealibera.ro/exclusiv-e-mult-mai-rau-ca-in-2008-daca-nu-faci-reforme-va-fi-haos-socul-va-fi-dur-andrei-caramitru-despre-criza-guvernarii-pnl-legatura-ponta-china-rusia-si-sua-in-vremea-pandemiei/?fbclid=IwAR240meVpkwaMG55Z7XIC82BH7ZJvSwjCvBlDnFixiE90LXBrOcvEQbxBpU

Conform celor de la Forbes, sunt 3 lecții de învățat din criza actuală:
1. Ar trebui să ne pregătim pentru următoarea pandemie;
2. Ar trebui să recunoaștem veștile bune;
3. Ar trebui să realizăm că au loc schimbări exponențiale și să acceptăm că ne așteaptă noi și diferite tipuri de crize, pentru care trebuie să ne pregătim.
http://www.ziare.com/stiri/coronavirus/trei-lectii-de-invatat-din-criza-coronavirusului-1608481

https://www.zf.ro/opinii/cei-19-indicatori-economici-ne-vom-uita-luna-luna-vedea-impactul-19099806?fbclid=IwAR2x5QSFtKReqwrPEdA8nov1g2RCurCGQyroluyJFEGeVRH5tyx2m2WCl3s

Primele cifre ale crizei. Minus 25% la veniturile lunii martie și plus 12,7% la cheltuieli. Să nu uităm că vorbim doar de efecte parțiale, atât ca timp (jumătate de lună a fost situația de urgență în martie) cât și ca intensitate.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/ultima-ora-deficit-bugetar-de-18-1-miliarde-lei-1-7-din-pib-in-primele-trei-luni-in-martie-deficitul-a-fost-foarte-ridicat-de-10-miliarde-de-lei-pe-fondul-coronavirus-19345278?fbclid=IwAR3Gv9XEmZq2RkVW-LDmOlGF0skG8_lLZKaEdzOzepd1prHN3FyhO5aL6fw


”S-au ratat însă multe ocazii. Azi poposesc pe două mari și late, ambele legate de punga publică. Una ar fi că ajutorul dat firmelor mari trebuia să se facă în schimbul acțiunilor, cu interzicerea plății de dividende pe 1-2 ani și blocând de la ajutor firmele care se fofilează prin paradisuri fiscale. Firmele ajutate sunt în mod normal viabile, dar în această criză acțiunile lor puteau fi stabilite la niște valori foarte joase, cumpărătorul fiind în poziția superioară la masa de negocieri. După ce va reveni economia, statul, devenit acționar (ce bine ar trebui să sune asta pentru un liberal!), putea încasa niște venituri frumoase din dividende pe niște acțiuni care s-ar fi apreciat. În acest fel scădea presiunea pe bugetul nostru de stat etern tensionat. Se adunau niște bani pentru a face lucrurile care să ne ajute să scoatem țara din reclama că aici e salahorie ieftină. Corona nu va pleca prea repede, așa că vor fi și alte ocazii să nu se risipească deloc ocazia.”
Da, m-am gândit și eu la aceasta soluție ca statul practic să dea bani contra acțiuni la firmele viabile, dar, în stil românesc, asta ar fi condus la multe opțiuni de denaturare a sensului inițial.
Cu a doua propunere sunt de acord în principiu, dar nu ca formă de aplicare. România are multe taxe similare cu UE sau proporționale cu veniturile cu excepția taxelor pe avere/proprietate care sunt cam la 50% față de UE. Și, ar trebui scăzute taxele pe muncă și ridicate cele pe consum. Această măsură ar ajuta pe salariați, în special pe cei cu salarii mici.

”Cum să te ridici din praf ca țară, când Ungaria are buget public de 45 la sută din PIB, Polonia, de 41 la sută, iar tu, în România, trebuie să drămuiești, târându-te cu 32 la sută din PIB?”
https://www.libertatea.ro/opinii/avertisment-romania-criza-economica-2975506?fbclid=IwAR36ONwUbInnmMobDCg8nKFWJGAYC5mvS04dseCeiLVNbAfuztF-K90kc7A

Cotația redusă a petrolului nu este favorabilă României, deoarece bugetul de stat primește sume importante din activitatea economică în domeniu (pe lanțul extracție-rafinare-distribuție). Prin urmare, această cotație scăzută produce pierderi bugetului de stat, suplimentar celor cauzate de corona-criza economică.
Iar extracțiile de petrol și gaze din platoul Mării Negre se amână sine-die.
https://www.economica.net/oficialii-petrom-confirma-daca-petrolul-ramane-la-20-e-dolari-pe-termen-lung-extrac-ia-hidrocarburilor-din-romania-se-face-in-pierdere_183628.html?fbclid=IwAR2NVEATWbEZkHVtYBQdep917D4LdXoCh5n42Iw8_JyYM1XPuslIkfKU3BM

Foamea de bani continuă. Metoda introdusă în 2017 a fost una din sursele de creștere a salariilor bugetarilor (în detrimentul investițiilor și funcționării sistemului energetic).
https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-23948176-aproape-tot-profitul-hidroelectrica-dat-dividende-vor-facute-investitiile-cerute-guvern-pentru-relansa-economia.htm?fbclid=IwAR2WALr3qxXBShcY9h60flK347fxZgCL78WpAL6Id2k--ovRup964KKcf0Y

https://m.zf.ro/opinii/atentia-companiilor-private-gli-ecorom-numele-cod-task-force-ului-19107006?fbclid=IwAR0JxncE_mJpxh9MHJibfrWKu7nN5_6wFbe4d3fx_Q5b0pqnJmCP4YTFXY4

Revenirea economică nu va fi ușoară, mai ales în industrie pentru că nu este suficient să reiei producția (oferta) dacă cererea a scăzut sau nu-și revine rapid.
https://www.economica.net/criza-profunda-topul-industriilor-care-sunt-afectate-grav-de-covid-19_183476.html?fbclid=IwAR3hj69gwF33WfY2eH2tdrDCPc_QtcAicWMBfqZOwxXFQhcQr2VEqyn4Ynw


Excelent studiul celor de la UBB, mai ales pe componenta economică.
https://econ.ubbcluj.ro/coronavirus/

Mai este o criză care le precede pe cele trei actuale: criza bugetară, o criză accentuată în ultimii ani, o criză care care alimentează negativ toate aceste trei crize actuale.
Dar, ”mama tuturor crizelor” pentru România este absența unui model economic viabil, de dezvoltare sustenabilă, un model de dezvoltare economică cu valoare adăugată prin aport de inovare, accent pe educație și infrastructură (școli, spitale, autostrăzi). Toate acestea într-un mediu de meritocrație și etică.
https://www.economica.net/adrian-vasilescu-bnr-avertizeaza-ca-in-momentul-de-fa-a-romania-se-confrunta-de-fapt-cu-trei-crize_183714.html?fbclid=IwAR34uPDYX1VRKJ62ly4Bc11Vb7FRPBjDI0dV9nYMmDKFmzXtfkm3XtBzefc

Sunt pentru educație pentru că doar prin ea putem progresa (eventual trece la un nivel superior de dezvoltare economică).
Încă un miliard de lei în plus la cheltuieli. Întrebarea cu ce bani?
Reamintesc, există o lege a Educației care prevede alocări bugetare de 6% PIB, dar an de an guvernanții (oricare ar fi ei) nu reușesc să aloce decât 3 și ceva procente.
Prin aceeași lege a Educației, fiecare copil născut după anul 2011 trebuie să primească 500 de euro de la stat.
Tot în vigoare este și legea de dublare a alocațiilor copiilor adoptată după promulgarea bugetului de stat. Impactul bugetar era de 6 miliarde lei (dacă era aplicată tot anul).
Din punctul meu de vedere, educației i-ar trebui alocate 10% PIB câțiva ani buni. Dar desigur, la o calitate a educației superioară, care să pregătească oameni apți profesional și caractere civice (la fel de important).
Dar, când ai venituri bugetare de paradis fiscal (30-32% PIB când media europeană este 45% PIB) și mai risipești bani pe favoritisme (gen pensii speciale) sau alte cheltuieli facultative, nenecesare (mai ales la nivelul administrațiilor publice), atunci firește că banii nu-ți ajung decât pentru pensii și salarii.
Prin urmare, clasa politică dă legi după legi care adaugă la cheltuieli, după care se trezesc că NU le pot aplica întrucât nu există venituri bugetare pentru acestea.
https://www.edupedu.ro/profesorii-primesc-vaccinare-gratuita-si-un-set-de-analize-medicale-plus-doua-salarii-minime-brute-4-460-de-lei-in-acest-an-pentru-cursuri-de-formare-si-materiale-didactice-lege-aprobata-de-senat/?fbclid=IwAR2742ycaPXS1ZFOCnc2SjkJkKO99UgSnEcVCQl44KvLOOOmInbvKFleStM

Deficit bugetar va ajunge la peste 10% este și opinia mea.
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-23956655-deficit-bugetar-estimare-cristian-popa-bnr.htm?fbclid=IwAR2p8tUrcdV7c0siL1ezGhQHUAEQkuoJqwkLCaOfyM8aWqAqgOdtutZ1Doo

Culegem ce-am semănat (în toate domeniile).
https://www.economica.net/situa-ie-dezastruoasa-in-sistemul-energetic-na-ional-i-la-aceste-consumuri-mici-importurile-duduie_183736.html?fbclid=IwAR270CerAnYPSp-_qtGS4GnZLonDTsOmY33d_c-v95iW-VdjPyrm5g7fHDY