Pages

Meniu

marți, 28 iunie 2016

Brexit și România




Brexitul s-a produs, un adevărat șoc pentru mare parte a Europei. Urmează o perioadă furtunoasă, plină de semne de întrebare, de neliniști. Dar care sunt efectele pentru România:
- ieșirea Marii Britanii va duce la scăderea PIB-ului UE și implicit a bugetului UE la care UK era un contribuitor important (un minus de 15%, nu e deloc nesemnificativ); consecință: reducerea fondurilor europene (nicio problemă ar zice unii, că și-așa nu reușim să accesăm toate fondurile disponibile României);
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21113025-comisarul-corina-cretu-bugetul-scadea-circa-15-dupa-iesirea-marii-britanii-romania-trebuie.htm
- Brexitul pune sub semnul întrebării coeziunea și funcționarea UE, mai mult dă impuls tendințelor secesioniste față de UE sau față de propriile state;
- Marea Britanie e importantă pentru politicile de securitate (poziție mai fermă față de Rusia) și chiar și-n plan economic (avem excedent comercial important cu ei - peste 800 milioane euro)
http://www.analizeeconomice.ro/2016/06/topul-partenerilor-comerciali-ai.html
- un prim efect secundar financiar, creșterea dobânzii ROBOR cu efect negativ asupra ratelor la programul ”Prima Casă”;
http://www.capital.ro/ratele-romanilor-cu-credite-pentru-locuinte-au-crescut-abrupt-intr-o-singura-zi.html
http://www.stiripesurse.ro/prapad-in-romania-dupa-brexit-ratele-de-la-prima-casa-se-vor-dubla_1140340.html
- viitoare probleme pe piața muncii.
UE a adus pace și prosperitate țărilor europene, dar pentru a merge mai departe are nevoie să se restructureze și adapteze situații actuale.
http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-problemele-congenitale-ale-ue-si-lectia-din-care-nu-va-invata-nimeni-nimic-regandirea-europei.html
"România va fi afectată pe termen scurt datorita incertitudinii și socului din piața globală. Dar, dacă țara va fi bine guvernată, dacă nu va fi dependentă financiar de tiparnița de bani a mărilor bănci centrale, dacă vom stimula economisirea și acumularea de capital (nu consumul și acumularea de datorii), atunci vom avea avea o economie competitivă și prosperă. Dacă vom urca în clasamentul libertății economice, adică dacă vom reduce birurile și vom tăia din birocrație, dacă vom tăia și din monopoluri/comenzi de stat/privilegii, dacă vom liberaliza educația, atunci vom accelera creșterea economică. Cu UE sau fără UE, aceasta este unica rețetă a dezvoltării, să nu ne pierdem timpul încercând să reinventăm apa caldă." crede Bogdan Glăvan.
Dacă Romania ar face ceea ce trebuie făcut, atunci României i-ar putea fi mai bine în afara UE. Dar cum Romania nu face ceea ce trebuie făcut, UE e utilă și necesară pentru progres, bunăstare și democrație (chiar dacă mersul e împiedicat).
Curentul Rom-Exit va inflori și-n Romania deși românii sunt beneficiari neți ai apartenenței la UE: fonduri europene (duble față de contribuția la UE), libera circulație a persoanelor (locuri de muncă), investiții, etc. Dar de câte ori raționalul a câștigat în fața emoționalului?
Dar noi ce mai facem? Motorul industriei e gripat, dar pomenile electorale bine țintite curg în parlament, iar grupurile de presiune (politico-sindicale) presează puternic un guvern resusținut de nimeni.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21102295-situat-u0001ia-din-industrie-ramane-dificila-firmele-raporteaza-scaderi-ale-stocurilor-barometrul-industrial.htm
Evident, după ce reduci taxele agresiv și crești masiv cheltuielile, ajungi să treci de la excedent (bani necheltuiți pentru investiții) la deficit. Și asta e prilej de mândrie pentru fostul premier și bun cal de bătaie pentru partidul dânsului. 
http://cursdeguvernare.ro/incepe-decontul-veniturile-si-investitiile-scad-cresc-cheltuielile-cu-beneficiile-bugetul-a-revenit-pe-deficit-dupa-primele-cinci-luni.html
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 9 miliarde de lei, respectiv 1,2% din PIB, cu aproximativ 24,2% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cam puțin față de nevoile României, dar totuși puternic strâmtorat de construcția bugetului de stat.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21114462-bugetul-trecut-deficit-dupa-primele-5-luni.htm

România cu doua viteze, unii prosperă, alții sărăcesc. Fenomenul are strânsă legătură cu arterele economiei (infrastructura rutieră, feroviară, maritimă). Să nu ne miram dacă "România sărăcita" va găsi UE vinovată.
http://www.analizeeconomice.ro/2016/07/regionalizarea-facuta-pe-structura.html