În 4 ani (2016-2019), anvelopa salarială (salariile bugetarilor) a crescut cu 52% (sau cu 3,1% PIB). Asta în timp ce veniturile bugetare au scăzut tot cu 3,1% PIB!
Anormalitatea este mai mult decât evidentă. Se demonstrează că anvelopa s-a întins împotriva logicii bugetare. Salariile bugetarilor nu au crescut ca urmare a creșterii economice ci strict ca urmare a unor decizii politice.
Cum a fost diluat decalajul de 6% PIB? Anul 2015 a fost încheiat cu deficit de 1,5% PIB. Deci, cele 6% ar fi dus la un deficit similar cu ceea ce se vorbește acum în criza economică profundă în care am intrat (peste 7%).
Dar s-au luat măsuri: tăierea investițiilor în infrastructură (spitale, școli, autostrăzi, etc.) și majorarea deficitului bugetar (chiar dacă s-au aplicat artificii bugetare importante).
https://cursdeguvernare.ro/cum-au-crescut-alocarile-pentru-salariile-bugetarilor-din-2015-incoace-observatii.html?fbclid=IwAR0aBd5o15xL-wGGvlfloNTgsuRUABcAKLZk30bpeoOf3RPoea1125sbyZM
Guvernul vehiculează ideea unui Fond de Investiții. Nu au înțeles că aceste fonduri de investiții au fost create de țări cu EXCEDENT BUGETAR. Excedent bugetar datorat unei resurse minerale (în general petrolul) sau, unor economii pur și simplu.
Cum poate România să vorbească serios despre așa ceva când nu avem azi o resursă care să aducă bani foarte mulți la buget și nici nu facem excedente precum ”furnicile” Bulgaria sau Polonia?
Cum România este îngropată bugetar pe mulți ani (chiar și fără corona-criza), mai durează până să avem tema aceasta.
România a avut fond de investiții, cu banii rezultați din privatizări, dar banii s-au topit fără a produce nimic (mai exact, România a avut un Fond Național de Dezvoltare înființat în 2006 pe vremea guvernului PNL. Banii au fost folosiți însă la reducerea deficitului bugetar. Cu alte cuvinte, banii din privatizări au ajuns în pensii și salarii.).
Esența unui fond de investiții este acumularea și înmulțirea banilor prin investirea lor profitabilă. Și nu neapărat în România.
Tentativele românești sunt un altfel de PNDL.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-7017013-audio-unde-dus-11-miliarde-lei-din-fondul-national-dezvoltare-deturnare-fonduri-sau-inginerie-contabila-pentru-acoperirea-deficitului-bugetar.htm?fbclid=IwAR2I0F90B8OMzVfQzl5FwbFPW8HlPdYBcd86tqG7M4OTJYR9tUYEoa0mMX4
Momentul relaxării ar putea să fie începutul unei conștientizări a ceea ce se întâmplă, susține analistul economic Petrișor Peiu, precizând că după 15 mai o să realizăm că suntem deja într-un val de criză. Dar, semnele conștientizării lipsesc.
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-23977298-criza-economica-revenire-petrisor-peiu-irigatii-seceta.htm?fbclid=IwAR2ubfX3UccDrhLt6Vr7oySmMjRxOOK4Mj_EvKvDLa8LfDvJEN_G1BSmMIQ
Deficitul bugetar în jurul cifrei de 10% PIB anul acesta. Dar, el se va adânci în 2021 (efect al legii pensiilor). Un calcul de anul trecut, când se miza pe creștere economică an de an, arată un impact de 2,4% PIB în 2020, 5,8% PIB în 2021 și 8% PIB în 2022. Cu alte cuvinte, acești 3 ani, România este condamnată la deficite imense, nefinanțabile.
https://www.zf.ro/eveniment/comisia-europeana-pib-ul-romaniei-cadea-6-2020-urmand-revenire-4-2-19116768?fbclid=IwAR2KYHPXHAHZNRLtMk5sJIDaibxRAl6sWLGDGik9Tc-bJ-ALqARA2zmuHzw
Bugetul României se târa prin mocirlă și bălți. A venit pandemia și criza economică (provocată de lockdown) și bugetul a picat în mare. Și bugetul cu rucsacul greu din spate se îndreaptă spre larg, iar în toamnă i se va trânti în spate un bolovan (creșterea pensiilor cu 40%). Și în fiecare an ulterior, se va mai adăuga câte un bolovan (cam 3% PIB an de an). Se va scufunda România sau va ieși la liman?
Dacă am avea politicieni responsabili ar trebui să spună că majorarea pensiilor era nesustenabilă chiar și înainte de criză; nu erau bani când s-a aprobat legea, ea se putea aplica doar prin împrumuturi sau tipărire de bani.
Legea aceasta în contextul crizei mondiale de azi ne-a dus ratingul la un pas de junk (gunoi). Dacă ambițiile electorale vor prima, ratingul de țară va retrograda la junk și România va intra, poate, în default economic (faliment).
România responsabilă ar avea nevoie de 2-3 ani pentru traversarea crizei; încă 2-3 ani pentru refacerea echilibrelor macroeconomice (prin creșterea procentului de sume alocate investițiilor publice). Abia după acești ani, ar fi sustenabilă o creștere treptată a pensiilor peste valoarea inflației.
Politica economică a ultimelor 30 de ani trebuie să treacă de la ”Totul pentru voturi” la ”Totul pentru România”, ceea ce din păcate nu se va întâmpla.
Pensiile bazate pe contributivitate sunt mai mici decât contribuțiile plătite. Creșterea lor sustenabilă se poate face prin creștere economică reală și prin pilonul 2. Creșterile din pix sunt amăgiri sau împrumuturi de la generația viitoare. Avem nevoie de o economie care să genereze mult mai multe locuri de muncă, dar criza aduce deja foarte mulți șomeri (inclusiv cei din diaspora). Salariile bugetarilor au crescut prin minciună economică (veniturile bugetare au scăzut cu 3% PIB în ultimii 3 ani). Pe aceeași logică, și pensiile se pot dubla în 3 ani chiar dacă tocmai avem 1 milion de șomeri în plus în aceste zile.
https://www.zf.ro/opinii/iohannis-orban-gandindu-votul-politic-merg-inainte-cresterea-19117759?fbclid=IwAR0wjJ01ENTxYNdVjNq5FGR58f8bhh2-Xi91mQYB9Z8ytF90afi8JtVSrJk
”Există o realitate a mediului politic, care este în stare să promită orice pentru a fi ales, cu precădere într-un an electoral.
Există o realitate a mediului de afaceri, care este în stare să exercite presiuni susținute pentru privatizarea profiturilor și pentru socializarea pierderilor.
Și mai există și o realitate a publicului larg, care dorește cu disperare să audă povești nemuritoare despre prosperitate obținută fără sacrificii.
Problema cu toate acestea este că sunt paralele cu realitatea economică”.
Și în ultimii ani, trăim o realitate paralelă:
În T1 2016, veniturile bugetare erau de 34,8% PIB, în T1 2017 de 31,6% PIB, în T1 2018 de 31,2% PIB, iar în T1 2019 de 31,6% PIB. După guvernul Cioloș, veniturile bugetare s-au prăbușit cu 3% PIB (!!!) și au rămas prăbușite. Salariile bugetare au crescut cu 1% PIB în 2016, dar identic și în anii următori, în ciuda veniturilor bugetare mai mici cu 3% PIB. Decalaj de la 4 la 6% PIB între dorințe și putințe.
În 2019 s-a votat legea pensiilor cu următorul impact: 0,8% PIB pe anul 2019, 2,4% PIB pe anul 2020, 5,8% PIB pe anul 2021 și 8% PIB pe anul 2022. Ruperea de realitate este stridentă.
Toate aceste evoluții desfășurate deja și programate pot fi descrise pe scurt în formula ”Hola Argentina, vamos!”. Argentina anului 2001.
https://cursdeguvernare.ro/valentin-lazea-3-realitati-paralele-cu-realitatea-economica.html?fbclid=IwAR3x4wFaQX2pxIWi3zUAVxewRnwYgeaLALPlkPWuvRIXb8ktDnIer0Wk2y0
Românii trăiesc, în continuare, iluzia că va fi mai bine cu aceleași partide, aceiași politicieni și cu același model economic fundamental greșit.
https://ziare.com/economie/analiza-economica/nimic-nu-va-mai-fi-la-fel-ca-inainte-dimpotriva-totul-va-fi-exact-la-fel-ca-inainte-1610340
Hârtia suportă orice. Nu poate protesta. Întrecere socialistă în promisiuni de cheltuieli bugetare. Nimeni nu spune nimic de venituri. Acelea scad de la sine, datorită crizei. Scad și pentru că politicienii acordă scutiri de taxe și impozite sau nu vor să reformeze fiscul și fiscalitatea. Veniturile bugetare, în procente PIB, sunt prăbușite în ultimii 3 ani. În acești ani nu am făcut excedente bugetare (precum furnicile Bulgaria și Polonia), nu am avut nici măcar deficite prudente. Mai mult, deficitele nu au avut ca scop infrastructura (spitale, școli, autostrăzi) și dezvoltarea economică. Deficite în creștere, investiții publice în descreștere.
30 de ani de model economic eronat. Errare humanum est sed perseverare diabolicum.
https://www.zf.ro/companii/zftrebuiesarepornimbusinessul-radiografia-economiei-romanesti-10-19117747?fbclid=IwAR0lxJIWrN-wOYPNGzB1rwHNKfghuTyKZ4eUr9BPdvlHXexIYcMWqjNMeeY
Decât bani publici pentru cluburi sportive, mai bine tichete pentru sportul de masă. Investiție preventivă în sănătate.
https://adevarul.ro/news/sport/tichetul-sport-sanatate-solutieeconomica-necesara-salva-industrie-11-miliarde-euro-1_5eb94eca5163ec4271ac4279/index.html
Da, trecutul te ajunge din urmă când ai fost greiere și nu furnică. Când ai încasări de paradis fiscal și pretenții de stat social nu poți ajunge decât în șanț.
România are încasări cu 5-6% PIB mai mici decât Bulgaria și cu 11% PIB mai mici decât Polonia și cu 50% mai mici decât media UE. Și deși veniturile bugetare au scăzut cu 3% PIB în anii 2017-2019, anvelopa salarială s-a întins la niveluri nesustenabile prin împrumuturi și tăierea investițiilor publice, cu alte cuvinte pe baza generațiilor viitoare, dar nu numai (căci de spitale, școli, autostrăzi avem nevoie și azi).
Și trecutul te ajunge din urmă este valabil și pentru legea pensiilor, o lege ”explozivă” care nu era sustenabilă nici când a fost votată, nici înainte de pandemie.
https://www.zf.ro/opinii/trecutul-ajunge-urma-iarta-toti-banii-au-intrat-martie-visteria-19130341?fbclid=IwAR00Jtd5FD72UUTg6NhS3QCwjaQaWqlifi2nS2KMXwFNjc3Sjc7GnUqCnlM
A învățat ceva România din criza precedentă? Nu; tot greiere a rămas. Va învăța România ceva din criza actuală? Mă tem că nu, deși sunt întrunite condiții de schimbare (de la școala online, la digitalizarea serviciilor publice până la prioritizarea investițiilor în infrastructură). Poate noi vom învăța să ne protejăm mai bine.
Azi este mai bine decât mâine; și va fi așa ceva timp.
România nu are nevoie de un ReStart ci de o ReSetare. Dar pentru ReSetare avem nevoie de conștientizarea a ceea ce este greșit și de identificarea a ceea ce este bine. Altfel, soluțiile greșite dau mereu rezultate greșite!
https://www.hotnews.ro/stiri-lumea_in_schimbare-23996368-criza-economica-inceput-deja-final-nu-dupa-marea-ravena-dar-poate-evoluam.htm?fbclid=IwAR09fEgDl-Xt-W9k6DLbu92CSXw9W_-L2f83ajxp4-JFW7RyxvXLBrFy-So
T1 2020 a ieșit mai bine decât multe predicții, dar abia datele pe aprilie și respectiv pe T2 vor fi concludente. De menționat că la noi (b)lock-down-ul a intervenit cu 3 săptămâni mai târziu decât în Occident.
Dar creșterea economică este un aspect, relevant dar nu suficient pentru aprecierea economiei României.
Marea problemă a României ultimilor ani va continua să se acutizeze acest an și anii următori (mă refer la deficitul bugetar).
https://www.zf.ro/companii/economia-mers-bine-t1-2020-estimarile-analistilor-arata-primele-date-19134016?fbclid=IwAR3N-PCcKC4iAw1opbYdqp5nt_Pw-Ro6BnvfCn4qpjovPJm9ZgeJS7crhVI
În lume, se aplică ”medicamente” greșite pentru a combate criza economică (ex. în SUA, măsura relaxării monetare prin tipărire de bani și cumpărare de active i-a ajutat pe cei bogați, posesori de acțiuni și n-a stopat sărăcirea celor mai puțin avuți).
https://ziare.com/international/america/si-daca-este-medicamentul-gresit-nimeni-nu-are-nicio-indoiala-1611348
fbclid=IwAR2c2NeO7LT5DjGBX0sfFQ_YE_OfceHvJdiE2x3RFUB4CZRLJvBZxVN9g00
fbclid=IwAR2c2NeO7LT5DjGBX0sfFQ_YE_OfceHvJdiE2x3RFUB4CZRLJvBZxVN9g00
Covid-19 a afectat şi industria sportului, o industrie estimată la peste 1,1 miliarde de euro, cu peste 44.000 de angajaţi şi cu o piaţă potenţială de 10 milioane de persoane.
https://m.adevarul.ro/news/sport/tichetul-sport-sanatate-solutieeconomica-necesara-salva-industrie-11-miliarde-euro-1_5eb94eca5163ec4271ac4279/index.html?
https://cursdeguvernare.ro/radu-craciun-garantia-esecului-repetam-greselile-si-regretam-victoriile.html?fbclid=IwAR1_NbKsv_N09Mbv8qakN3QWD7ZJ19uCq-p-oYrdutyf9eYRdKBqkjIkgos
Câteva puncte bune în dubla criză (sanitară, respectiv economică). Dar lunile următoare ne vor da răspunsuri mai exacte, mai cuprinzătoare.
”1. Există capacitate de mobilizare.
2. Oamenii sunt ascultători.
3. Românii sunt poporul muncitor al UE.
4. Trecerea la digitalizare se poate face rapid.
5. Băncile, mai bine capitalizate decât în 2008-2009.
6. Antreprenorii români, mai responsabili, dar şi mai bine capitalizaţi decât în criza din 2008-2009.
7. Intervenţia statului în piaţa muncii chiar funcţionează.
8. Ministerul Finanţelor a fost creditorul nr. 1 al firmelor în această perioadă.
9. Banca Naţională poate face ceea ce spunea că nu poate face: finanţarea (indirectă) a bugetului de stat prin achiziţia de titluri de stat de pe piaţa secundară.
10. Cel mai important însă este faptul că această perioadă ne-a atras atenţia asupra aproapelui.”
https://www.zf.ro/opinii/opinie-sorin-paslaru-zf-toti-intreaba-vom-avea-recesiune-forma-v-u-l-19138255?fbclid=IwAR1DTaloYDyWsTohoMrIDh2FnURJDfgONi9aFIcWFLOSfrlvZyTP1Y7LsPE
În finalul anului 2008, criza economică ne prindea cu majorări succesive de pensii și salarii; numai mărirea cu 50% a salariilor din învățământ nu a mai fost posibilă.
Acum, criza ne prinde cu salariile bugetarilor mărite, cu amploare uriașă a pensiilor speciale, dar și un proces major de majorare a pensiilor. Evident, impactul majorărilor promulgate în anul 2020 este mult mai mare decât cel similar anului 2008.
Ca fapt deloc divers, deficitul din anul 2008 a fost în realitate mai mare decât cel din anul 2009. Deficitul din 2008 a fost redus artificial prin deturnarea banilor de la Fondul de Investiții spre buget. Cu alte cuvinte, banii rezultați din privatizări au mers la plata pensiilor și salariilor.
Să vinzi active naționale și să te împrumuți pe seama generațiilor viitoare, a fost modalitatea prin care politicienii ultimilor 30 de ani (indiferent de culoare) au cumpărat voturi, după care și-au proclamat buna guvernare. Ironic, nu?
https://www.zf.ro/zf-24/in-ce-componente-ale-economiei-a-lovit-mai-puternic-criza-in-2009-se-19127162?fbclid=IwAR3cQoKDSjKzW3btHkzWLtcK1pkGCLYvJaHz2raiOKo87Bt62gPP12_XXjw
Industria chimică este principalul sector problemă al economiei românești. În general, avem problema că exportăm resurse brute și le importăm apoi ca produse finite, prelucrate (cu valoare adăugată).
Economia României are câteva probleme calitative, dar care în final dau măsura în care o economie este performantă sau nu.
În ultimii 30 de ani, guvernanții au ”vânat” doar creșterea PIB, asimilându-l pe acesta cu creșterea economică.
Într-o economie ”dopată” fiscal (reduceri de taxe și creșteri salariale din pix), am alimentat consumul de import. Cu alte cuvinte, ne-am împrumutat de la generațiile următoare pentru a susține locurile de muncă ale altora (chinezi, unguri, polonezi, etc.).
România trebuie să schimbe modelul economic de la consum la producție, o producție cu valoare adăugată. Pentru asta avem nevoie de investiții în infrastructură, de atenție acordată cercetării și inovării.
Într-o economie performantă, ar trebui sa crească alocările pentru investiții, cercetare, educație, numai că România a procedat în ultimii 3 ani la scăderi dramatice. În vremuri de boom, pe lângă cele de mai sus, ar fi trebuit realizate excedente bugetare (cum au reușit furnicile Bulgaria și Polonia), numai că România a împins deficitul bugetar mult dincolo de limitele prudenței.
https://www.zf.ro/zf-24/industria-chimica-romaniei-calcai-ahile-economia-romaneasca-19154405?fbclid=IwAR3uflOxiJRa1DBTfSC7aO97ZyHjEo4m28slQVXqSDDTB5qky3cMr96LHNc
Consiliul UE spune că România era în criză înainte de pandemie datorită politicilor pro-ciclice aplicate (expansiunea cheltuielilor salariale, scăderea veniturilor). Principala problemă bugetară a anilor 2020-2022 o reprezintă legea pensiilor (impact bugetar de 2,4% PIB în 2020, 5,8% PIB în 2021 și 8% PIB în 2022; calcule înainte de criză!).
România are venituri de paradis fiscal dar pretenții de stat social. România are venituri bugetare cu 50% PIB mai mică decât media UE (de 45% PIB), cu 5-6% PIB mai mici decât Bulgaria, cu 11% PIB mai mici decât Polonia.
Politicienii spun că bugetul este gol, dar aruncă cu promisiuni de cheltuieli (inclusiv noi pensii speciale!). Nimeni nu spune de unde vin banii? Cât ne permitem să ne împrumutăm? În ce condiții? Și pentru care scopuri?
Și nimeni nu caută soluții de creștere a veniturilor, venituri care trebuie alocate eficient, responsabil, pentru dezvoltare economică.
România are taxe mici pe consum, taxe mari pe muncă și taxe foarte mici pe proprietate (cam 50% din media UE). Trebuie să stimulăm munca și producția. Iar rețeta de dezvoltare a unei țări nu mai trebuie să fie ”cumperi și câștigi, adică bunăstare pe seama generațiilor viitoare”, ci total diferită, ceva în genul: ”produci cu valoare adăugată mare, economisești, investești în infrastructură, educație și tehnologie inovativă”.
https://www.economica.net/consiliul-ue-romania-era-in-criza-inainte-de-pandemie-deficitul-public-va-fi-de-9-2prc-datoria-arii-merge-spre-jumatate-din-pib_184748.html?fbclid=IwAR1tRqsa0ogcZz4p_Dp-AvRaEyBZLTNvNJC7rs8kKEhAmL6PVfsEd2ffZpcSchimbăm oare modelul economic?
https://www.zf.ro/eveniment/trebuiesarepornimbusinessul-sansa-agrobusinessului-investitii-masive-19160490?fbclid=IwAR0JL-16x2zqpTNFXa-NwYfvBpvH9fgbHwVlpBS637kQr2UB2xF6WHBLPKE
Lumea economică sănătoasă la cap în vremuri bune face investiții și economii. România a ratat o șansă istorică în ultimii ani (2015-2019) să facă aceste lucruri; mai mult, deficitele bugetare au crescut, iar investițiile publice au scăzut la jumătate față de anii de criză economică (2010-2011).
Politicienii români își aduc aminte de investiții când vine criza economică severă, așa cum oamenii se îndreaptă spre divinitate atunci când viața/sănătatea le este în pericol.
Bugetul României, chiar cu deficit bugetar de 10% PIB pentru anii 2020-2022, nu permite nici măcar revenirea la procentele alocate investițiilor în anii precedentei crize economice. Cauza este evidentă, aplicarea legii pensiilor nu permite scăderea deficitului bugetar sub 10% PIB. Dar, acest nivel de deficit este inacceptabil economic, nefinanțabil și va conduce la retrogradarea economiei României la categoria ”junk”, adică vom deveni ”paria” Europei. Prin urmare, viitorul guvern legitimat de alegeri, oricare va fi el, va lua măsuri de corecție.
https://www.zf.ro/eveniment/presedintele-premierul-vorbesc-relansarea-economica-investitii-unde-19160107?fbclid=IwAR3GTn65MVFcgm8OTax3lxwnoVuF8W1qzfCfueA9JO5ZwYb_5156Y97sqzg
Criza aduce schimbări pe piața alimentară. Creșterea prețurilor, spune Moise Guran. Dar, în lume există supraproducție alimentară și risipa de rigoare, acestea putând produce deflație (mai nocivă decât inflația).
https://www.moise.ro/2020/05/21/cresc-preturile-pai-e-bine/?fbclid=IwAR10uz9qEzvcuLwswXfxscdynbC7IWvhv8TjdASLYvvwGqaFNwzIXldx2FU
SUA a avut 5 milioane de șomeri în anul 2009; acum are 36 milioane șomeri! Ca să avem un reper a ceea ce înseamnă criza mondială.
România în 2009 nu a putut să aplice legea care mărea cu 50% salariile din învățământ (pentru circa 300.000 oameni). România anului 2020 prevede prin legea pensiilor o majorare de 40% pentru 5.160.000 oameni.
Cu alte cuvinte, avem un impact bugetar de 14 ori mai mare în anul 2020 față de anul 2009.
Modelul economic al ultimilor 30 de ani este fundamental greșit.
Nu poți ca țară ”greiere” să ai pretenții precum o țară ”furnică”.
Prin urmare, trebuie mărite veniturile bugetare care sunt extrem de mici (cu 6% PIB mai puțin decât Bulgaria, cu 11% PIB mai mici decât Polonia, cu 15% mai mici decât media UE). Iar creșterile de venituri trebuie să meargă primordial către investiții (în infrastructura de transport, energetică și irigații, în școli și spitale). Iar urmarea trebuie să fie transformarea României în exportator de produse cu valoare adăugată mare.
Dar, prin măsurile luate de parlament în ultimii ani, zarurile sunt aruncate pentru cel puțin 3 ani la nivel de cheltuieli. Cât despre venituri, guvernanții au avut doar declarații fără acoperire, iar măsurile corective au fost reactive și-au apărut în momente de criză (amânate atunci când se suprapun cu ani electorali).
https://ziare.com/economie/criza-economica-romania/pe-ce-te-bazezi-ma-al-lu-parizianu-1612271
”Veniturile bugetare totale sunt estimate să crească de la nivelul de 31,7% din PIB în anul 2019 la un nivel de 32,7% din PIB în anul 2020.”
Venituri bugetare în creștere cu 1% PIB? În condițiile în care multe firme și-au suspendat/închis activitatea? În condițiile în care sunt amânări/reduceri/scutiri de taxe și impozite la buget? Mare minune, mai degrabă improbabilă; prin urmare deficitul bugetar nu are cum să fie de numai 6,7% PIB (mai ales că nu se renunță la majorarea pensiilor).
https://cursdeguvernare.ro/programul-oficial-de-convergenta-2020-deficit-bugetar-de-67-contractie-economica-de-144-in-t2.html?fbclid=IwAR2WcSmzcm-aJCPkK2dEQZIpitICJMKW3cJY3p0r_DmBEjc5dddrwzWK5E0
Cartea economistului Iancu Guda, ”Economia în vremea coronavirusului” este structurată pe trei momente ale evoluției mediului de afaceri din economia românească – trecut (2010-2019), prezent (2020) și viitor (2021-2030) – și propune 60 de tehnici practice pentru ca antreprenorii și guvernanții să ia împreună cele mai bune decizii:
- Mediul de afaceri – 10 tehnici pentru creșterea imunității
- Politicile publice – 10 greșeli care ne complică prezentul și viitorul
- Politicile publice – 10 măsuri pentru o națiune pregătită
- Mediul de afaceri – 10 bune practici pentru a rezista crizei
- Mediul de afaceri – 10 soluții pentru accelerarea dezvoltării
- Politicile publice – 10 priorități strategice pentru reconstrucția economiei.
https://cursdeguvernare.ro/iancu-guda-economia-in-vremea-coronavirusului.html?fbclid=IwAR1UnaiHPVDjFl4TIYNg7Z1mabedaw1DickQg6jlyPAsfFFLXEk1y7v-MMA
Revenirea nu va fi în V, niciunde. Vor traversa mai ușor aceste timpuri statele ce anterior au avut o politică bugetară prudentă, responsabilă, state pe care eu le numesc de tip ”furnică”. State care au avut excedente bugetare, care au investit în infrastructură, în cercetare și inovare. Și sigur, acum au rezerve bugetare sau se pot împrumuta mai mult și mai ieftin decât țările de tip ”greiere”, țări care au ”petrecut” intens în ultimii ani pe seama generațiilor viitoare și a căror fulminantă creștere economică nu a fost decât un foc de paie.
https://www.mediafax.ro/economic/avertismentul-lansat-de-economistul-nouriel-roubini-dr-doom-urmeaza-un-deceniu-de-criza-economica-19179552?fbclid=IwAR1PA8PhwbqkkHx-nesvR-hmzL96FhmsYt3IViYmi-XnTyzTyGqHzhdVMxc
Plan Marshall pentru Europa. Suplimentar față de fondurile europene, România va primi 33 miliarde euro: 19, 6 miliarde euro sub formă de granturi și 13,4 miliarde euro credite.
https://cursdeguvernare.ro/planul-oficial-propus-de-comisie-pentru-relansarea-economica-vestea-buna-romania-are-alocate-33-miliarde-euro-granturi-si-credite-vestea-proasta-banii-de-iau-numai-pe-proiecte.html?fbclid=IwAR2NFxuA8F6PhBXJ4DvXeKkA-KT2dmDs-kaZlRHUPYaFUH18wZhzIzk4wvE
Cifrele pe patru luni nu sunt atât de negative precum erau așteptările. Deficitul bugetar a ajuns la 2,48% PIB, dar aprilie a fost o lună mult mai bună decât martie, deși a fost o lună integrală de situație de urgență. Veniturile pe 4 luni 2020 sunt doar cu 1,3% mai mici decât perioada similară din anul 2019, deși s-a rambursat companiilor mai mult TVA (+51,7% față de anul trecut), deși s-a amânat plata unor taxe și impozite.
Problema este la cheltuieli, pentru că ele au crescut cu 12,7% față de anul trecut, explicabil: au fost cheltuieli pentru combaterea epidemiei, cheltuieli din domeniul social-economic și cheltuieli mărite la pensii și salarii.
Partea surprinzătoare și extrem de pozitivă este faptul că au crescut cheltuielile cu investițiile, fie pentru cofinanțarea proiectelor europene (+20,5%), fie pentru investiții finanțate intern sau extern (+46,3%).
Cu alte cuvinte, criza este energie vie pentru investiții. Un paradox 100% românesc! Când este boom economic scad investițiile, când vine criza economică severă cresc investițiile!
Probabil așa ceva este unic în lume. Și probabil investițiile vor crește în anii următori datorită și banilor suplimentari europeni din planul de relansare.
https://cursdeguvernare.ro/planul-oficial-propus-de-comisie-pentru-relansarea-economica-vestea-buna-romania-are-alocate-33-miliarde-euro-granturi-si-credite-vestea-proasta-banii-de-iau-numai-pe-proiecte.html?fbclid=IwAR2NFxuA8F6PhBXJ4DvXeKkA-KT2dmDs-kaZlRHUPYaFUH18wZhzIzk4wvE
Cifrele pe patru luni nu sunt atât de negative precum erau așteptările. Deficitul bugetar a ajuns la 2,48% PIB, dar aprilie a fost o lună mult mai bună decât martie, deși a fost o lună integrală de situație de urgență. Veniturile pe 4 luni 2020 sunt doar cu 1,3% mai mici decât perioada similară din anul 2019, deși s-a rambursat companiilor mai mult TVA (+51,7% față de anul trecut), deși s-a amânat plata unor taxe și impozite.
Problema este la cheltuieli, pentru că ele au crescut cu 12,7% față de anul trecut, explicabil: au fost cheltuieli pentru combaterea epidemiei, cheltuieli din domeniul social-economic și cheltuieli mărite la pensii și salarii.
Partea surprinzătoare și extrem de pozitivă este faptul că au crescut cheltuielile cu investițiile, fie pentru cofinanțarea proiectelor europene (+20,5%), fie pentru investiții finanțate intern sau extern (+46,3%).
Cu alte cuvinte, criza este energie vie pentru investiții. Un paradox 100% românesc! Când este boom economic scad investițiile, când vine criza economică severă cresc investițiile!
Probabil așa ceva este unic în lume. Și probabil investițiile vor crește în anii următori datorită și banilor suplimentari europeni din planul de relansare.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/deficitul-bugetar-a-ajuns-la-26-82-miliarde-lei-2-48-din-pib-pentru-primele-patru-luni-in-urcare-cu-8-8-miliarde-lei-in-aprilie-dupa-10-miliarde-de-lei-in-martie-19374211?fbclid=IwAR2UVsZel0dFF-APWEDHJQpH5KDdiqnoSsUh4dFjoN9r6FZEWHU3IISWa2I
https://cursdeguvernare.ro/surpriza-in-executia-la-4-luni-veniturile-in-aprilie-au-fost-in-crestere-deficitul-bugetar-ajuns-spre-25-din-pib.html?fbclid=IwAR3QWsfmLKRaHzuU5KEgq-NDUO8X9uPcfXGiIRT7AAJAhWGJQu9Zql0pig4
Analiștii economici americani vorbesc despre cea mai gravă criză din ultimii 100 de ani; mai spun că revenirea se dura 10 ani.
La noi, politicienii continuă să arunce cu promisiuni de bani (care nu există) și nu renunță la nici o lege economică anacronică.
La propuneri de cheltuieli suntem campioni mondiali. În schimb, la capitolul venituri bate vântul a pagubă. Veniturile bugetare au scăzut cu 3% PIB începând cu anul 2017, comparativ cu anul 2016. Și totuși, cheltuielile cu pensii și salarii au expandat agresiv, concomitent cu reducerea taxelor.
Bulgaria are 6% PIB în plus la încasări, iar Polonia are 11% PIB. Deci, se poate. România a abandonat informatizarea ANAF (care a adus Bulgariei un plus de 3% PIB). Dar se pare că informatizarea ar aduce o transparență nedorită. Cu aceste trei procente, s-ar putea acoperi acum și creșterea pensiilor cu 40% și dublarea alocaților; sau s-ar putea majora investițiile publice la nivel de ani 2010-2011. Sau tot cu trei procente s-ar putea aplica legea educației care prevede o alocare de 6% PIB pentru învățământ (an de an se acordă doar 3 și ceva procente). Sunt legi și legi în România; unele se aplică, altele nu.
Prin urmare, României îi lipsesc venituri de măcar 9% PIB:
- 3% PIB pentru legea educației (acel 6% PIB pentru educație și cei 500 euro pentru fiecare copil născut după anul 2011);
- 3% PIB pentru legea pensiilor (pentru 2020, căci suma ar crește în anii următori!);
- 3% PIB pentru a aduce investițiile în infrastructură (spitale, școli, autostrăzi, sistem irigații, energetică, etc.) la un nivel decent (cel din precedenta criză economică!).
Cu 9% PIB în plus tot am fi mult sub media UE care este cu 15% PIB mai mare!
Mă tem însă, că la fiecare leu nou adus la buget, politicienii inventează alți 2 lei la capitolul cheltuieli!
Cum ar putea crește veniturile bugetare:
- informatizarea ANAF;
- scăderea taxelor pe muncă (exemplu: taxe ZERO pe salariul minim) și creșterea taxelor pe consum;
- creșterea impozitelor pe proprietate, în special pe cele de lux;
- și alte măsuri fiscal-bugetare, dar și economice (cu accent pe domeniile în care înregistrăm deficite comerciale și în domeniul energetic în care avem resurse de dezvoltare).
https://www.mediafax.ro/economic/sfatul-unui-profesor-de-economie-faceti-va-rezerve-pentru-ce-va-urma-criza-din-sua-se-va-rasfrange-si-asupra-romaniei-19226175?fbclid=IwAR1FgeAOPEtfrVrJ8awlagBn9x1M-zMVm4C077AoU_CYGAygDK9VkVKamdI
Economia și firmele au probleme duble: și la cerere și la ofertă. Celor puternice, nu le este foarte greu să reia producția, dar cererea revine greu și nu este un factor controlabil.
https://www.zf.ro/auto/o-parte-din-angajatii-uzinei-de-presaj-a-dacia-reintra-in-somaj-19227598?fbclid=IwAR3t3AFkwuppSmqZHeV_OHQQkeVsxai267AcfVh7Rb3ueSFFXbM4KzE5NmA
Căderea prețului petrolului, o durere de cap în plus pentru guvern.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/infografic-coronavirus-statul-roman-ar-pierde-5-miliarde-de-lei-din-accize-in-2020-ca-urmare-a-reducerii-consumului-de-carburanti-cu-20-19374696?fbclid=IwAR3epoMz6toCreVehkchkOVfxtIeGvGzKhz0ge6CBd3vPemQi-cIf-n5tQk
Analiștii economici americani vorbesc despre cea mai gravă criză din ultimii 100 de ani; mai spun că revenirea se dura 10 ani.
La noi, politicienii continuă să arunce cu promisiuni de bani (care nu există) și nu renunță la nici o lege economică anacronică.
La propuneri de cheltuieli suntem campioni mondiali. În schimb, la capitolul venituri bate vântul a pagubă. Veniturile bugetare au scăzut cu 3% PIB începând cu anul 2017, comparativ cu anul 2016. Și totuși, cheltuielile cu pensii și salarii au expandat agresiv, concomitent cu reducerea taxelor.
Bulgaria are 6% PIB în plus la încasări, iar Polonia are 11% PIB. Deci, se poate. România a abandonat informatizarea ANAF (care a adus Bulgariei un plus de 3% PIB). Dar se pare că informatizarea ar aduce o transparență nedorită. Cu aceste trei procente, s-ar putea acoperi acum și creșterea pensiilor cu 40% și dublarea alocaților; sau s-ar putea majora investițiile publice la nivel de ani 2010-2011. Sau tot cu trei procente s-ar putea aplica legea educației care prevede o alocare de 6% PIB pentru învățământ (an de an se acordă doar 3 și ceva procente). Sunt legi și legi în România; unele se aplică, altele nu.
Prin urmare, României îi lipsesc venituri de măcar 9% PIB:
- 3% PIB pentru legea educației (acel 6% PIB pentru educație și cei 500 euro pentru fiecare copil născut după anul 2011);
- 3% PIB pentru legea pensiilor (pentru 2020, căci suma ar crește în anii următori!);
- 3% PIB pentru a aduce investițiile în infrastructură (spitale, școli, autostrăzi, sistem irigații, energetică, etc.) la un nivel decent (cel din precedenta criză economică!).
Cu 9% PIB în plus tot am fi mult sub media UE care este cu 15% PIB mai mare!
Mă tem însă, că la fiecare leu nou adus la buget, politicienii inventează alți 2 lei la capitolul cheltuieli!
Cum ar putea crește veniturile bugetare:
- informatizarea ANAF;
- scăderea taxelor pe muncă (exemplu: taxe ZERO pe salariul minim) și creșterea taxelor pe consum;
- creșterea impozitelor pe proprietate, în special pe cele de lux;
- și alte măsuri fiscal-bugetare, dar și economice (cu accent pe domeniile în care înregistrăm deficite comerciale și în domeniul energetic în care avem resurse de dezvoltare).
https://www.mediafax.ro/economic/sfatul-unui-profesor-de-economie-faceti-va-rezerve-pentru-ce-va-urma-criza-din-sua-se-va-rasfrange-si-asupra-romaniei-19226175?fbclid=IwAR1FgeAOPEtfrVrJ8awlagBn9x1M-zMVm4C077AoU_CYGAygDK9VkVKamdI
Economia și firmele au probleme duble: și la cerere și la ofertă. Celor puternice, nu le este foarte greu să reia producția, dar cererea revine greu și nu este un factor controlabil.
https://www.zf.ro/auto/o-parte-din-angajatii-uzinei-de-presaj-a-dacia-reintra-in-somaj-19227598?fbclid=IwAR3t3AFkwuppSmqZHeV_OHQQkeVsxai267AcfVh7Rb3ueSFFXbM4KzE5NmA
Căderea prețului petrolului, o durere de cap în plus pentru guvern.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/infografic-coronavirus-statul-roman-ar-pierde-5-miliarde-de-lei-din-accize-in-2020-ca-urmare-a-reducerii-consumului-de-carburanti-cu-20-19374696?fbclid=IwAR3epoMz6toCreVehkchkOVfxtIeGvGzKhz0ge6CBd3vPemQi-cIf-n5tQk
Pare că iar vom fi tigrii Europei cu cea mai mică cădere economică (doar 4,5% PIB; Franța se estimează că va cădea cu 11% PIB!).
Problema României, de mulți ani încoace, este discrepanța dintre venituri și cheltuieli (România din 2015 a aplicat un program de creșteri de salarii și pensii concomitent cu scăderi de taxe și impozite). Excepție făcând Irlanda (un caz special), România are cele mai mici încasări bugetare în procente PIB. Încasări de paradis fiscal, pretenții de stat social.
https://cursdeguvernare.ro/iif-romania-si-polonia-vor-traversa-cel-mai-bine-criza-coronavirus.html?fbclid=IwAR3rN8JmMMPcS_oEYo7vMffwl9bTtr6PJWJ3HwM9m9ZMGnwNxG0UNCF4ITY
