Două Românii

Lumea se dezvoltă cu viteze tot mai mari, iar pentru asta e nevoie de infrastructură care să faciliteze circulația bunurilor și serviciilor. Despre proasta gestionare a dezvoltării infrastructurii și mai recent clara indiferență am mai scris. Mulți nu înțeleg că infrastructura este esențială în dezvoltarea unei țări. Există zone ale României (câteva județe din Ardeal conectate la rețeaua europeană de autostrăzi și caz special capitala) în care nivelul investițiilor este ridicat, în care problema locurilor de muncă este una a cererii, adică nu există muncitori suficienți pentru oferta de locuri de muncă, locuri de muncă mult mai bine plătite decât în restul țării, în cealaltă Românie, una care pare condamnată la sărăcie și dependență guvernamentală (la o creștere de venituri prin măriri sectoriale de salarii sau la o reducere de taxe).

Să te lauzi cu excedent dar să închei anul cu minus la numărul de kilometri de autostradă, asta e cel mai jalnic paradox posibil. Și excedentul se va topi imediat în gurile flămânde ale administrației locale care are nevoie de muniție electorală.

Să discuți și să negociezi apoi luni de zile pe codul fiscal, ca mai apoi guvernul cu pixul să-l schimbe din înainte de a se aplica, asta nu poate decât dovadă de neprofesionalism, de conducere haotică Impactul calculat este de 0,3% PIB. Și acesta e doar începutul, guvernanții nu se pot opri să facă asemenea mișcări în ani normali de guvernare, darămite în ani electorali. Și cu cât e mai șifonată imaginea guvernanților cu atât crește apetența spre măsuri populiste.

Infrastructura rutieră este cum este, iar cea feroviară e praf. Și suntem defazați față de Europa nu numai în fapte cât și-n intențiile viitoare. Astfel, Europa preconizează creșterea transportului feroviar de mărfuri și persoane, iar noi procedăm în continuare invers.

Ultimii trei de guvernare au adus creștere economică și o creștere a nivelului de trai. Secretele acestor performanțe sunt împrumuturi externe (cca 11 miliarde de euro), reducerea investițiilor publice, o rată superioară a accesării fondurilor europene și taxe noi. În ultimul an s-a accentuat reducerea investițiilor publice și de la supra-taxare s-a trecut la reduceri agresive de taxe.
Reducerea investițiilor publice a permis încadrarea în deficit, reduceri de taxe, ceea ce libertarienii aplaudă. Numai că modelul economic actual nu conduce la dezvoltare afirmă Valentin Lazea, economistul șef al BNR: ”Niciodată, în nicio ţară creşterea economică sustenabilă nu a fost obţinută prin relaxarea politicilor monetare şi fiscale. Aceste relaxări, monetare şi fiscale, sunt destinate doar să cumpere timp pentru politicieni ca aceştia să poată implementa reforme structurale.”
Un guvern socialist aplică un stat mai minimal, un stat care nu mai construiește autostrăzi, spitale și școli. Din acest punct de vedere, reducerea taxelor e justificată, statul oferă mult mai puțin cetățenilor ei. Numai că amânarea investițiilor în infrastructură nu rezolvă nimic, mediul privat nu va înlocui statul iar infrastructură tot va trebui construită. Între timp excedentele s-au transformat în cheltuieli permanente și e nevoie de creșteri economice superioare care să permită realizarea infrastructurii.
Editorialistul Iulian Anghel în www.zf.ro se întreabă dacă nu există cumva o schismă între oamenii de afaceri și economiști, între viziunea pe termen scurt și viziunea pe termen mediu și lung.
După cum spune redactorul economic Marin Pană, România execută un viraj fiscal forțat la limita derapajului, un viraj fără marjă de siguranță.
De ce nu ne face direct UE infrastructura? Că e evident faptul că Ministerul Transporturilor și CNADR-ul nu poate, nu vrea, nu știe.
Să ne grăbim un pic până o altă recesiune economică ne va găsi iar nepregătiți, așa cum iarna ne suprinde de fiecare dată!

http://cursdeguvernare.ro/e-drept-ca-nu-avem-autostrazi-dar-macar-infrastructura-feroviara-e-praf-planul-european-si-masterplanul-romanesc-doua-lumi-paralele.html
http://cursdeguvernare.ro/9-economisti-de-la-mediul-de-afaceri-la-macroeconomie-si-retur.html
http://www.zf.ro/opinii/inca-o-schisma-de-data-aceasta-a-economistilor-si-a-oamenilor-de-afaceri-14867039
http://cursdeguvernare.ro/virajul-fiscal-fortat-la-limita-de-derapaj.html
http://www.zf.ro/eveniment/sunt-banii-vostri-sunt-companiile-voastre-de-ce-sa-nu-faceti-direct-soselele-14867337
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-20543145-the-telegraph-alta-recesiune-contureaza-singura-intrebare-nu-daca-cand-avea-loc.htm
http://www.profit.ro/stiri/economie/dumitru-consiliul-fiscal-oamenii-nu-vor-dori-sa-contribuie-la-buget-cat-timp-nu-vad-eficienta-cheltuielilor-publice-14470824

Excedentul subdezvoltării

Avem excedent se clamează des și cifrele susțin asta. Dar analizând capitolele din buget se vede clar că excedentul provine din neefectuarea investițiilor publice, naționale și locale.

În pofida declarațiilor guvernamentale, au scăzut încasările din CAS, din TVA, au crescut sumele de la bugetul de stat alocate sistemului de pensii. Și s-au majorat cheltuielile salariale și presiunea pe acest capitol crește (fie pusă de politic prin proiectul Legii salarizării unitare, fie de sindicate sau grupuri sociale adunate pe rețele de socializare).

Analistul Iulian Anghel în www.zf.ro trage concluzia potrivită situației bugetului: ”Este uşor, în condiţiile de mai sus, să susţii: Avem bani! Avem creştere economică! Avem excedent! Aşa că mărim salariile! E bine că se măresc. Dar e ca şi cum guvernul îşi zugrăveşte dormitorul şi îşi cumpără mobilă nouă, dar uită că stă într-o casă fără acoperiş.”

Poate că deviza guvernului este următoarea: decât autostrăzi pe minus mai bine bani în buzunare!

Și presiunile pe buget în anii viitori vor crește arată analistul Marin Pană: ”obligațiile de plată ale statului vor crește cu aproape 50% între 2017 și 2019 și vor reveni peste nivelul din 2012. Numai că, de data aceasta, banii se vor contabiliza nu în bilanțul BNR, care interesează mai puțin publicul larg, ci la bugetul general consolidat, unde vor îngusta considerabil spațiul pentru pensii și salarii ale bugetarilor.”
La rectificarea bugetară guvernul taie banii necheltuiți la infrastructură (fie de la capitolul cheltuieli de capital, fie de la proiecte europene) și îi dirijează spre administrațiile locale.
Opinia lui Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal este consecvent critică: ”Cu toate acestea, cheltuielile de investiții publice au scăzut continuu în ultimii ani, urmând să atingă probabil în 2015 minimul ultimilor 10 ani în termeni de procent din PIB. În acest context, reducerea cheltuielilor de investiții, neînsoțită de o îmbunatățire semnificativă de eficiență, pentru a acoperi reducerile de taxe și creșterile de cheltuieli salariale în sectorul bugetar este contraproductivă și va avea efecte nefavorabile pe termen mediu asupra creșterii economice potențiale a economiei. În plus, reducerea investițiilor nu poate fi decât o amânare a acestora, necesitatea efectuării acestora la o dată ulterioară fiind de natură să pună presiune pe buget pe termen mediu și lung.”

http://www.zf.ro/opinii/guvernul-isi-zugraveste-dormitorul-dar-uita-ca-sta-intr-o-casa-fara-acoperis-14857317
http://cursdeguvernare.ro/datoria-publica-evolutia-in-urmatorii-ani-si-consecintele.html
http://cursdeguvernare.ro/rectificarea-bugetara-deficitul-se-mentine-la-185-din-pib-banii-de-la-infrastructura-sunt-mutati-la-administratiile-locale-care-au-dus-greul-economiilor-la-buget.html
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20524664-consiliul-fiscal-cresterea-salariilor-reducerea-taxe-impozite-duc-2016-deficitul-limita-3-din-pib-concomitent-devierea-semnificativa-tinta-1-deficit-structural.htm