Avem excedent se clamează des și cifrele susțin asta. Dar analizând capitolele din buget se vede clar că excedentul provine din neefectuarea investițiilor publice, naționale și locale.
În pofida declarațiilor guvernamentale, au scăzut încasările din CAS, din TVA, au crescut sumele de la bugetul de stat alocate sistemului de pensii. Și s-au majorat cheltuielile salariale și presiunea pe acest capitol crește (fie pusă de politic prin proiectul Legii salarizării unitare, fie de sindicate sau grupuri sociale adunate pe rețele de socializare).
Analistul Iulian Anghel în www.zf.ro trage concluzia potrivită situației bugetului: ”Este uşor, în condiţiile de mai sus, să susţii: Avem bani! Avem creştere economică! Avem excedent! Aşa că mărim salariile! E bine că se măresc. Dar e ca şi cum guvernul îşi zugrăveşte dormitorul şi îşi cumpără mobilă nouă, dar uită că stă într-o casă fără acoperiş.”
Poate că deviza guvernului este următoarea: decât autostrăzi pe minus mai bine bani în buzunare!
Și presiunile pe buget în anii viitori vor crește arată analistul Marin Pană: ”obligațiile de plată ale statului vor crește cu aproape 50% între 2017 și 2019 și vor reveni peste nivelul din 2012. Numai că, de data aceasta, banii se vor contabiliza nu în bilanțul BNR, care interesează mai puțin publicul larg, ci la bugetul general consolidat, unde vor îngusta considerabil spațiul pentru pensii și salarii ale bugetarilor.”
La rectificarea bugetară guvernul taie banii necheltuiți la infrastructură (fie de la capitolul cheltuieli de capital, fie de la proiecte europene) și îi dirijează spre administrațiile locale.
Opinia lui Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal este consecvent critică: ”Cu toate acestea, cheltuielile de investiții publice au scăzut continuu în ultimii ani, urmând să atingă probabil în 2015 minimul ultimilor 10 ani în termeni de procent din PIB. În acest context, reducerea cheltuielilor de investiții, neînsoțită de o îmbunatățire semnificativă de eficiență, pentru a acoperi reducerile de taxe și creșterile de cheltuieli salariale în sectorul bugetar este contraproductivă și va avea efecte nefavorabile pe termen mediu asupra creșterii economice potențiale a economiei. În plus, reducerea investițiilor nu poate fi decât o amânare a acestora, necesitatea efectuării acestora la o dată ulterioară fiind de natură să pună presiune pe buget pe termen mediu și lung.”
La rectificarea bugetară guvernul taie banii necheltuiți la infrastructură (fie de la capitolul cheltuieli de capital, fie de la proiecte europene) și îi dirijează spre administrațiile locale.
Opinia lui Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal este consecvent critică: ”Cu toate acestea, cheltuielile de investiții publice au scăzut continuu în ultimii ani, urmând să atingă probabil în 2015 minimul ultimilor 10 ani în termeni de procent din PIB. În acest context, reducerea cheltuielilor de investiții, neînsoțită de o îmbunatățire semnificativă de eficiență, pentru a acoperi reducerile de taxe și creșterile de cheltuieli salariale în sectorul bugetar este contraproductivă și va avea efecte nefavorabile pe termen mediu asupra creșterii economice potențiale a economiei. În plus, reducerea investițiilor nu poate fi decât o amânare a acestora, necesitatea efectuării acestora la o dată ulterioară fiind de natură să pună presiune pe buget pe termen mediu și lung.”
http://cursdeguvernare.ro/datoria-publica-evolutia-in-urmatorii-ani-si-consecintele.html
http://cursdeguvernare.ro/rectificarea-bugetara-deficitul-se-mentine-la-185-din-pib-banii-de-la-infrastructura-sunt-mutati-la-administratiile-locale-care-au-dus-greul-economiilor-la-buget.html
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20524664-consiliul-fiscal-cresterea-salariilor-reducerea-taxe-impozite-duc-2016-deficitul-limita-3-din-pib-concomitent-devierea-semnificativa-tinta-1-deficit-structural.htm
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu