”România a avut în al doilea trimestru din 2020 a patra cea mai mică creștere a datoriei publice raportate la PIB dintre statele membre UE față de trimestrul anterior dar s-a situat la media UE dacă raportarea se face față de același trimestru al anului precedent, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Explicația constă în faptul că am fost campioni europeni detașați la deficit bugetar în trimestrele anterioare declanșării pandemiei, după care, în pofida gestiunii bune din punct de vedere al finanțelor publice în criză, rezultatul nu a mai putut fi îmbunătățit decât la nivelul de declin mediu pe UE într-o situație de criză.”
Am fost țara cea mai risipitoare (greiere) înainte de pandemie. Apoi, am fost mai zgârciți (furnică) tocmai când lumea întreagă a aruncat cu bani mulți în programe de relansare economică.
Problema este că politicul a decis și menținut alte cheltuieli majorate pentru anii următori.
https://cursdeguvernare.ro/date-eurostat-romania-a-gestionat-slab-perioadele-bune-dar-a-performat-cand-i-a-ajuns-cutitul-la-os.html?fbclid=IwAR1m4PGOVsdDSdlbzstXuyrV5crve16L-rEQVr6QBEKmzZ2UrTGWkjy1yJ8
Încă suntem păsuiți de agențiile de rating, până vor clarifica alegerile în ce direcție o ia România.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/banci/moody-s-a-pastrat-ratingul-romaniei-in-categoria-recomandata-investitorilor-situatie-anticipata-de-analisti-abordarea-moody-s-poate-fi-un-semnal-si-pentru-deciziile-fitch-si-s-p-programate-in-curand-19562911?fbclid=IwAR3v7ThNjNE5QswE71TwZZtiayCgp9lmdvEM62yFTCkReHVyFdfDNt4WpNs
Avem fiscul cel mai neperformant din Europa. Și, asta este una din primele probleme ale României; multe dorințe de cheltuieli sunt poate întemeiate, dar ele nu țin cont de faptul că România are venituri minuscule.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/comisia-europeana-estimeaza-pentru-2019-tva-neincasat-in-romania-de-32-9-miliarde-de-lei-anaf-considera-ca-poate-recupera-doar-5-1-miliarde-de-lei-19560989?fbclid=IwAR0uZohpmdi8JpkS7TsXxkrVDReKYZoBtEqj4w8iAMQZqU8ZUxT3NppkdQE
Deficitul pe 9 luni se adâncește. Semnele bune ale anului sunt plusul de 30% la investiții publice și la cofinanțarea proiectelor europene.
https://www.economica.net/deficit-de-6-36prc-din-pib-dupa-noua-luni-execu-ia-bugetara-pe-septembrie_191740.html?fbclid=IwAR2FNz_tbOZnkqe1KovbBAeFUGVeOUssKt-blO4Kj_fH2yPeLQL2XOX-ShE
https://cursdeguvernare.ro/636-din-pib-deficit-bugetar-inaintea-t4-observatiile-esentiale.html?fbclid=IwAR2kwao3dzOJgWEsxU7Mt8ld_jcC50AycvPZtLt73eTAoK5Qk0HDf15rM0Q
Am făcut toate autostrăzile pe care ni le-am dorit, deficitul nu este până la cer, așa că hai să mai dăm o lege cu o autostradă (a Nordului). Suntem campioni mondiali la proiecte, avem începute și neterminate de zeci de ani diferite proiecte, iar adevărul este că România nu alocă bani suficienți nici măcar pentru întreținerea infrastructurii pe care avem.
Bugetul anului 2021, probabil eliberat de presiunea electoralistă, va trebui să corecteze economic derapajele ultimilor ani și efectele pandemiei.
https://www.zf.ro/opinii/buget-2021-nimeni-nu-stie-pe-ce-sa-se-bazeze-in-anul-urmator-poate-19714502?fbclid=IwAR06RRRG5ct2f-QQCc7OyxYynFrYs0OHfpKY-D0d0qSasDAIt_gfMtz59Os
Despre dilentatism și amatorism, despre false valori și efectele asupra infrastructurii noastre în articolul următor.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/de-la-anghel-saligny-la-laurentiu-baranga-si-nicolae-ivaschescu-e-vreun-banc-nu-oameni-buni-asta-e-viata-noastra?fbclid=IwAR3iAf84Fx4Rl65EjWNVCkfBypfZMsOaBhklcw7a4Y2ZJE6LK5jVR3Qybhg
De câteva luni, partidul ce dă guvernul prezintă mesaje publice care vorbesc de fonduri europene pentru alimentări de gaze. Dar, tema era departe de a fi o certitudine așa cum reieșea din comunicarea publică. Mai exact, în iulie a fost o discuție și pe acest aspect în Consiliul European (unde participă șefii de stat).
Abia azi cele 4 mari grupuri politice (PPE, SPD, Renew și verzii) au ajuns la un compromis politic pe această temă. Urmează pașii următori în comisiile Parlamentului European, votul în plen și apoi negocierile cu Consiliul Uniunii Europene (Consiliul Miniștrilor).
Prin urmare, drumul de dorințe la fapte este lung, întortocheat și anevoios.
Pentru România și români este un mare câștig dacă se vor putea face proiecte europene pe gaze naturale. Avem resurse peste media UE la gaze naturale (inclusiv cele neexploatate din Marea Neagră).
Zeci de ani am tot auzit povești cu promisiuni electorale pe tema alimentării cu gaze a localităților (simple povești, căci n-am auzit ca aceste proiecte să fi fost eligibile).
https://www.g4media.ro/acord-politic-esential-pentru-cele-30-miliarde-euro-de-la-ue-pentru-relansarea-economiei-romaniei-extinderea-cu-un-an-a-perioadei-de-cheltuire-a-banilor-cresterea-avansului-mentinerea-proiectelor-p.html?fbclid=IwAR1uqSYkolmAHBn6zLNN9NTRxbA3DKeFFHi_4BAxYWJo7mu806zn2Xc879w
5 bombe macro:
- creșterea pensiilor cu 40%;
- creșterea deficitului bugetar;
- ratingul de țară la un pas de ”junk”;
- corecțiile obligatorii necesare pentru a reduce deficitul bugetar;
- creșterea datoriei publice.
Toate aceste bombe sunt sub presiune electorală, sub presiunea epidemiei și a necesității funcționării optime a economiei.
https://www.zf.ro/opinii/romania-sta-acest-moment-5-bombe-macro-vor-exploda-cursul-valutar-19728709?fbclid=IwAR2_h99r01LxkA2a18_LmMxRQ_LP8Snu1hBbL9cpMTfE3LaZZVmaDzyOJ1s
Non-stop, discursul partidelor politice este despre cheltuieli. Nimeni nu-și bate capul să vorbească despre venituri. Iar veniturille sunt enorma problemă bugetară a României.
Scăderile de taxe din ultimii ani, au inflamat temporar PIB-ul, dar au adus venituri la buget mai mici (în % PIB).
TVA-ul este mult prea mic și chiar și așa, România are pierderi mari din neincasarea TVA. Dar, în context european, cele mai mari diferențe apar din taxarea averilor.
”Analiza pe structura veniturilor fiscale ca pondere în PIB arată că cel mai mare decalaj al României faţă de media europeană este la taxele pe venituri şi averi (2,3% din PIB vs. media europeană de 9,6%). La TVA, diferenţa este de un punct procentual (7,2% din PIB media europeană vs. 6,2% din PIB în România).”
Cauza din spatele veniturilor bugetare mici (de paradis fiscal) sunt și incapacitatea administrativă (ANAF) și legislația fiscală inadecvată, dar și o problemă de structură economică (mult prea puține locuri de muncă).
https://www.zf.ro/eveniment/13-ani-ultimul-loc-uniunea-europeana-colectarea-taxelor-cel-mare-19730037?fbclid=IwAR09b-FpobkO8-5CXhg9mcRSAtRxTN-zfKnA4L2II8JKfCgd81KrdxlIhDs
Urmare a politicilor pro-ciclice ale ultimilor ani, România a ajuns la o situație bugetară nesustenabilă, fără spațiu fiscal de rezervă (reducerile de taxe au fost "consumate" în perioada de boom economic).
https://cursdeguvernare.ro/moment-istoric-pentru-finantele-romaniei-in-2021-salariile-bugetarilor-pensiile-vor-depasi-in-premiera-toate-veniturile-fiscale-ale-tarii.html?fbclid=IwAR2wmMKt58FkLj9IapJld6mqt-tU0xGQILYpbD34Ee4GczDjb4DJytKH95w
Cum spuneam, fonduri europene pentru gaze nu sunt o victorie sigură (există un proces de aprobare în curs) și nici totală (într-o Europă care vrea energie verde, concesiile pentru gaze vor fi mai degrabă pentru abonați individuali decât pentru centrale pe gaz).
https://www.economica.net/exclusiv-mesajul-comisiei-europene-catre-romania-finan-am-proiecte-pe-gaze-dar-nu-tot-ce-vre-i-voi_192114.html?fbclid=IwAR3g5aQjFP8EBHv0Cp3JhZosOKlxqhA3Nca02OKaEx7t1-ti1PnWEepOrbA
Partidele politice oferă beneficii alegătorilor (creștere de cheltuieli cu pensii și salarii, reduceri de taxe), dar nimeni nu spune cu ce bani. Asta deoarece problema fundamentală a țării și bugetului este nivelul redus de venituri. Prin urmare, înainte de ”a vinde blana ursului din pădure”, nu mai bine sunt găsite soluții de creștere a veniturilor bugetare? Firește, fără a gripa revenirea economică.
Economia României revine pe creștere (față de trimestrul anterior); revenirea este mai puțin spectaculoasă decât căderea.
Scăderea pe 9 luni este de 4,6% PIB; scăderea față de trimestrul III 2019 este de 6% PIB.
https://www.economica.net/pib-2020-t3-economie-romania-date-ins_192608.html?fbclid=IwAR3TKhWcyitKq7XLu150E-G5xQNwD-vXs0HndrR-x8KjFLd7jZ_ONRjl2bI
Economia revine, dar nu atât de viguros. Agricultura a fost afectată de secetă. Economiștii nu sunt optimiști pentru că deja suntem în valul doi și carantina revine încet-încet.
Revenirea în V pare tot mai probabilă să fie una în W.
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24416329-economistii-nu-sunt-optimisti-privire-evolutia-economiei-romanesti-dupa-vazut-datele-ins-trimestrul-iii.htm?fbclid=IwAR0dPXr0cGDd1FvBFhaWBRs5IUnJKx1cgwNedENLxEA1tGZpAaS3SbCmF6M
În context european, doar Spania iese mai rău decât România. Nu am avut recesiune economică (deoarece pandemia ne-a afectat mai puțin în T1 decât pe alte țări europene), dar economia nu revine atât de rapid pe cât ne-am dori.
https://www.biziday.ro/eurostat-in-ultimul-an-economia-romaneasca-a-inregistrat-a-doua-cea-mai-mare-scadere-din-ue-6-dupa-cea-a-spaniei-87/?fbclid=IwAR3H8exIsTmXG0stMfQlRBh_0zfPbRr06tiCjVZipg6XkPhRHUU7628tS1M
Revenirea nu va fi nici în V, nici în W, mai degrabă în K (sau L), este o opinie interesantă a lui Moise Guran care spune că viitorul nu va mai arăta la fel, unele părți ale economiei vor reveni sus, alte părți ale economiei vor rămâne jos.
”Oprirea la cheie a economiilor, în primăvară, putea duce la încetarea pandemiei, dar asta nu s-a întâmplat. Acel preț e plătit deja, însă urmează unul mai greu. Cum revenirea economiei a depins de oprirea pandemiei, iar omenirea a eșuat în acest demers, de acum recesiunea se autoalimentează, iar pandemia e bașca. Acesta e un preț viitor și mă tem că nu îl vor plăti doar cei cu dreptul la opinia că nu e bă nimic, dăcât o conspirație mondială.”
https://www.moise.ro/2020/11/13/nu-e-bine-romania-este-si-probabil-va-ramane-pe-termen-lung-printre-cele-mai-afectate-economii-de-pandemie/?fbclid=IwAR2kwao3dzOJgWEsxU7Mt8ld_jcC50AycvPZtLt73eTAoK5Qk0HDf15rM0Q
Datele economice ale României nu arată bine, iar valul 2 se accentuează și un nou lock-down, probabil, nu va putea fi evitat.
”Cifrele nu mint. Cifrele care provin din statisticile Eurostat nu mint niciodată. Aceste cifre ne indică clar faptul că România a fost printre cel mai prost guvernate state din Uniunea Europeană în acest an.”
Tehnic am evitat recesiunea (2 trimestre consecutive de cădere economică), alocările pentru investiții au crescut, dar totuși economia este gripată.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/guvernul-orban-a-esuat-economia-nu-si-a-revenit-in-v-ba-am-ajuns-si-codasii-europei?fbclid=IwAR2kwao3dzOJgWEsxU7Mt8ld_jcC50AycvPZtLt73eTAoK5Qk0HDf15rM0Q
Deficitul bugetar crește, așa ne arată ultima rectificare bugetară.
10% PIB este o cifră tot mai probabilă, chiar dacă nu s-au aplicat legi (întărite de decizii CCR) de majorare de pensii, salarii și alocații.
Iar sfârșitul de an precum și anul 2021 nu arată deloc roz (precum în viziunile electorale ale partidelor).
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/ultima-ora-rectificare-bugetara-deficitul-urca-la-96-miliarde-de-lei-9-1-din-pib-cu-5-miliarde-lei-mai-mult-fata-de-precedenta-estimare-economia-scade-cu-4-2-19607606?fbclid=IwAR0xzDHUWaa9GZAhLxyld6YA7u5nx5iia9Hj6D4eTq5Q4k2YD9QnsThYzd8
Pentru evoluția bugetară din anul 2019, România a primit cartonaș ”roșu” de la UE (după anterioarele cartonașe ”galbene” din anii 2016-2018). Cartonașul roșu este procedura de deficit excesiv. Pandemia a dat lumea peste cap, altfel încât UE ne va păsui și anul viitor (pentru că acest an a produs uriașe deficite bugetare în toată lumea, chiar și-n cele mai prudente bugetar).
Numai că nivelul uriaș de cheltuieli antamate înainte de pandemie nu vor putea fi ușor și prea curând digerate de un buget atât de firav în venituri.
https://www.g4media.ro/romania-primeste-o-pasuire-de-la-comisia-europeana-in-privinta-masurilor-necesare-pentru-reducerea-deficitului-bugetar.html?fbclid=IwAR0hicM6Xsmf6m6TTgET6bOKxy6YdKn1RRHx135ctEINxNIvY9KR-bvsHAw
Cheltuielile pentru cercetare: ridicol de mici. Și-n valoare nominală, și-n procente PIB. Mult mai mici decât orice altă țară UE (chiar și față de Bulgaria).
Cine investește în cercetare va avea un viitor mai bun.
https://www.edupedu.ro/cheltuielile-pentru-cercetare-in-universitati-136-milioane-lei-in-2019-tot-atat-a-alocat-primaria-oradea-pentru-amenajarea-unui-mal-al-crisului-prin-oras/?fbclid=IwAR09b-FpobkO8-5CXhg9mcRSAtRxTN-zfKnA4L2II8JKfCgd81KrdxlIhDs
Detaliat, cât de puțin investim în cercetare față de țările UE/Europa de Est. Media UE este de cel puțin 4 ori mai mare (în % PIB).
https://cursdeguvernare.ro/nu-doar-ultimii-ci-si-departe-de-vecini-cercetarea-de-la-care-asteptam-viitorul-economiei.html?fbclid=IwAR0DI8E77slGHAcOzVzC0uyVJXFtTxAi6XFshHCRmgrss05LrMy9bR6EGKE
Ce înseamnă oare revenire în V? La ce perioadă de timp ne raportăm?
PIB-ul din anul 1990 a fost reegalat abia în anul 2004 (o tranziție lungă cu crizele din anii 1990-1992 și 1997-1999; de fapt economia românească era în criză economică anterior anului 1989, cu 2 ani consecutivi). Rătăcirea de 15 ani este sau nu o revenire în V?
La criza precedentă, la nivelul anului 2008 s-a ajuns abia în anul 2015. Tot o revenire în V să fie asta?
Iar acum, când se discută despre revenirea în V în aceste timpuri nu se spune la ce perioadă de timp ne raportăm. Și, atunci, fiecare înțelege ce vrea.
România are un ”cartonaș roșu” (triplu roșu, după mărimea deficitului bugetar). Reducerea lui nu se poate face rapid întrucât s-ar ajunge la recesiune economică. Îmbunătățirea colectării rapidă și substanțială este o continuă poveste electorală. Reașezarea taxelor, închiderea multelor portițe fiscale și extinderea bazei de impozitare sunt măsuri care nu pot fi evitate de viitorul guvern.
https://www.profit.ro/stiri/economie/daniel-daianu-consiliul-fiscal-e-nevoie-de-inchiderea-portitelor-fiscale-de-marirea-bazei-de-impozitare-resursele-bugetare-ar-putea-ajunge-la-35-36-din-pib-19622401?fbclid=IwAR2XEdTVyTl0qB9q0Q8p9Ha15p-89dhM3bHW1dadmPYGuYJWhe_fmHCUNUY
Programe de guvernare și referire la investiții. După cuantificarea cuvântului investiție/investiții, la PNL avem un raport de 1,30 cuvinte/pagină, la PSD avem 0,25 cuvinte/pagină, iar la USR-PLUS avem 0,50 cuvinte/pagină.
La promisiuni stăm excelent, la fapte mai avem foarte mult de lucrat (avem mii de proiecte începute și neterminate).
Problema noastră nu este că ne lipsesc idei de a cheltui banii, cât faptul că nu reușim să colectăm bani sau să atragem inteligent fonduri europene.
https://economie.hotnews.ro/stiri-companii-24431844-comparatie-intre-programele-guvernare-pnl-psd-usr-plus-cum-arata-investitiile-viziunea-celor-trei-partide.htm?fbclid=IwAR1bGZZp4knmTFJbmyUWz7iNhSvEhvs4CcXUcP5ouee6DDY4K5NcAWi59pE
O analiză comparată a programelor politice ale primelor 3 partide, cu referire la fiscalitate, pensii și salarii.
Opinez că lipsește un diagnostic corect al economiei României. Fără un diagnostic corect, soluțiile propuse nu vor avea efectul scontat.
Două mari probleme esențiale (cauze) identific eu:
1. Structura economică:
a) mult prea puțini salariați/locuri de muncă;
b) dezechilibre de funcționare în industria chimică (în mod special) precum și în sectorul alimentar (legume, fructe, procesarea acestora).
2. Fiscalitatea (capacitatea administrativă și ingerința politică în stabilirea de taxe și impozite optime, în colectarea acestora). Exemple: un ANAF ineficient și neinformatizat, multe portițe fiscale și scutiri de taxe și impozite; taxe mari pe muncă, dar mici pe consum sau proprietate.
Unde conduc acestea (efecte):
- încasări reduse la bugetul de stat (din cauză de ANAF, din cauză de scutiri fiscale, din cauză de număr mic de salariați); avem încasări de paradis fiscal, media UE fiind cu 50% mai mare, adică 14-15% PIB;
- deficite comerciale pe zonele de petrochimie, electronice, alimentar (legume-fructe și produse agricole procesate);
- deficite bugetare și datorii publice în creștere, căci nevoile statului sunt multe, unele justificate, altele nu (pensii speciale). Dorințele politice de creșteri de pensii, salarii, alocații sunt poate justificate, dar nu sunt corelate cu veniturile bugetare.
Discuția publică este, de regulă, pe ultima grupă de efecte, mai puțin pe celelalte. Cât despre o discuție pe cauze, aceasta lipsește sau este incomplet identificată.
În concluzie, programele politice la care fac referire sunt o listă de dorințe care nu identifică problemele structurale ale României (structură economică și fiscalitate) și care nici măcar nu sunt corelate cu situația de moment care reclamă corecții serioase ale deficitului bugetar.
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24433374-cum-cresc-salariile-pensiile-romanilor-programele-guvernare-ale-pnl-usr-plus-psd-scurta-analiza-comparativa-despre-impozitare-cheltuielile-statului-datoria-publica.htm?fbclid=IwAR2vaEAkewah2hV7W2I4Vdk_bSqIwKKf0sAw3doY8RS_2a2lmGU7XsUDV5A
”Nu am pretenția că am o explicație foarte simplă, dar cred că cea mai strânsă corelație pe care o putem găsi este aceea cu cheltuielile pe care statul nostru le face cu educația: 2,7% din PIB. Atâția bani dai, atâția primești. Cât de mult cheltuim pentru educație noi, ca națiune, exact atât primim înapoi ca salariu. Suntem singurul stat membru UE care alocă pentru educație mai puțin de 3 procente din PIB. Suntem singurul stat din UE care cheltuie pentru educație mai puțin de 8 procente din cheltuielile guvernamentale.”
Da, subfinanțarea educației poate fi considerată o cauză a faptului că nivelul de trai nu recuperează rapid decalajul față de Occident, dar ea este mai degrabă efect al cauzelor primare despre care am scris anterior: structura economică și fiscalitatea.
Avem o lege a educației care prevede 6% PIB pentru acest domeniu, dar an de an nu se alocă mai mult de 3%. România ar avea nevoie de 10% PIB pentru educație pentru o perioadă de timp, dar veniturile bugetare sunt ridicol de mici în context european.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/lectia-de-la-stalingrad?fbclid=IwAR0qy_7ajlXeU8_-7lkAkg8oOGyRQzkKlu3rThMyJha3_HDF3NtSZrwV_wo
Un om de afaceri ne spune că nu putem avea ”o țară ca afară” cu taxe mici. Taxele pe proprietate sunt de 2 ori mai mici decât cele din UE (desigur, ținând cont de PIB și putere de cumpărare).
România a traversat din 2015 încoace un experiment unic de reduceri agresive de taxe și creștere exponențială de salarii și pensii.
https://www.zf.ro/opinii/opinie-dragos-dragoteanu-euroest-invest-cand-vom-fi-dispusi-sa-19754811?fbclid=IwAR133KSViVnua3gOq_OYKAPRUCThUfqq5NMrpGo3yxlI_HZi9TQlsViwh0w
Datele revizuite EUROSTAT ne spun că în T1 2020 nu am avut creștere economică de 0,3 ci de 0,0 (recesiune tehnică).
Prin urmare, nu doar că revenirea economiei este mai lentă decât în UE, dar nici noi nu am evitat recesiunea tehnică.
https://www.zf.ro/eveniment/economia-romaniei-avut-cea-slaba-performanta-uniunea-europeana-19749420?fbclid=IwAR2FNz_tbOZnkqe1KovbBAeFUGVeOUssKt-blO4Kj_fH2yPeLQL2XOX-ShE
În campanie electorală curge cu lapte și miere din programele partidelor (nu doar în România există un decalaj mare dintre promisiuni și realizări ulterioare).
La competiția ”gogoși electorale” (sau optimism), PNL câștigă detașat în fața PSD (la capitolele creștere economică, respectiv șomaj). USR-PLUS este zero la aceste capitole (nu avansează promisiuni).
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24435470-comparatie-intre-programele-guvernare-pnl-psd-usr-plus-cat-pret-cum-anume-creste-economia-viziunea-celor-trei-partide-care-este-rata-indeplinire-promisiunilor-electorale-europa.htm?fbclid=IwAR0u8kDfg8EiunSF6cvUH-HiEXI7gmrdxqlPBeNfVyzRFsMHGTkR8R4-Sx4
Revenirea economică nu este în ”V” ci mai degrabă într-un ”L” (sau în simbol Nike). Momentan, căci foarte curând va deveni ”W”.
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24435792-cnsp-mai-realista-nu-vazut-revenire-economica-evolutia-trimestriala-transformat-intr-fel-fel-duce-spre-nike.htm?fbclid=IwAR3fksOYd7_ihwkIYaDCYkKPEvjaDdwYm2k1x119WAWjfx7FiRdxZ72r940
Lockdown 2.0 (sau lockdown light) modulează evoluția economică europeană într-un clar ”W”.
https://adevarul.ro/economie/business-international/analizA-lunga-iarna-economica-vine-europa-putem-astepta-revenire-1_5fbb7a035163ec427128d9c8/index.html?fbclid=IwAR2_h99r01LxkA2a18_LmMxRQ_LP8Snu1hBbL9cpMTfE3LaZZVmaDzyOJ1s
Analiza politica a profesorului Cristian Pîrvulescu: ”la simpla căutare a unor cuvintelor cheie care dau seama despre direcţia unui program de guvernare precum "libertate", "libertăţi fundamentale", "egalitate", "solidaritate" sau "drepturile omului" rezultatele sunt surprinzătoare: cu excepţia USR-Plus, nici PSD şi nici PNL nu fac vreo referire la aceste valori.
Analiza prezenţei sau absenţei acestor câtorva cuvinte cheie spune ceva despre drumul pe care România se va afla în următorii ani. Iar la capitolul valori liberale singurul partid care a ales să le prezinte în programul său a fost USR-Plus. Faptul că celelalte două partide nu au făcut-o pune un serios semn de întrebare în legătură cu intenţiile ce se află dincolo de programele de guvernare.”
https://www.bursa.ro/dincolo-de-programe-65413148?fbclid=IwAR2kwao3dzOJgWEsxU7Mt8ld_jcC50AycvPZtLt73eTAoK5Qk0HDf15rM0Q
Prognozele Consiliului Fiscal au fost mai bune decât ale Guvernului politic (care de regulă ”vinde” iluziii sau are estimări super-optimiste).
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24438388-consiliul-fiscal-estimat-mai-bine-deficitul-contractia-economica-decat-guvernul-decursul-anului.htm?fbclid=IwAR3b5TXhqTZPyh_xkgCM98ihJOrpkQ1cce08r_BGOl-D6ZwtuA1lzU4ihOQ
Pe cheltuielile votate în ultimii ani (pensii, salarii alocații), și-n anul următor vom atinge un deficit cu două cifre. Câtă diferență dintre ”greierele” român și ”furnica” bulgară!
https://fineco24news.blogspot.com/2020/11/consiliul-fiscal-vede-un-deficit-de-98.html?fbclid=IwAR1FAgFH56a4oquXgtEMb9MYGr61avVZFeAsQfH7i43rdkyGqTyR0CmgUHI
Deficitul bugetar va fi o problemă uriașă în următorii ani (urmare a comportamentului imprudent bugetar al ultimilor ani, evoluție tip ”greiere”). Digitalizarea poate aduce un plus de venituri, dar nu se va întâmpla prea rapid (ca să nu mai zic de impactul asupra clientelei politice).
Economia României are probleme structurale, iar fiscalitatea le agravează (în loc să le rezolve).
https://www.zf.ro/eveniment/marile-intrebari-pentru-bugetul-romaniei-postpandemie-cum-se-reduce-19758033?fbclid=IwAR3gab74HLQejeNH5YC8YjGhJmy3K5EvFlOx-WbBSScnnAaLH8a6aOTZWHI
Ecuația bugetară a viitorului guvern este complicată în următorii ani. Nota de plată a ultimilor ani nu mai poate fi evitată (fiind amplificată de pandemie).
https://www.zf.ro/eveniment/o-problema-complicata-pentru-oricare-guvern-care-s-ar-instala-dupa-6-19759288?fbclid=IwAR3b5TXhqTZPyh_xkgCM98ihJOrpkQ1cce08r_BGOl-D6ZwtuA1lzU4ihOQ
Și va curge lapte și miere în România următorilor ani deși lumea este în criză economică, deși guvernanții au fost mereu nepricepuți în atragere de fonduri europene, în colectare de taxe.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cate-cincinale-incap-in-patru-ani?fbclid=IwAR1Qq9JLHnL2Gb4UcONgADArh4ModGpsQ0JgjvhFSsq5CzjZzQvXewF-W8o
Semantică importantă în a avea sau nu bani europeni (o mare parte accesați pe proiecte, alții ca împrumut, cu considerente de mediu, etc.).
Depinde de guvernanți dacă vom ajunge la acești bani, dacă îi vom utiliza util și inteligent. Fondurile europene nu sunt un panaceu universal, nu pot să ascundă că nu avem o viziune de dezvoltare.
https://www.zf.ro/opinii/cat-de-rezilienti-suntem-totusi-in-fata-ciorii-vopsite-care-a-luat-19764303?fbclid=IwAR1m4PGOVsdDSdlbzstXuyrV5crve16L-rEQVr6QBEKmzZ2UrTGWkjy1yJ8
Cazuri multe la ATI și numărul de decedați de COVID sunt cifrele ce nu pot ascunde gravitatea epidemiei (așa cum se încearcă prin testarea redusă).
România cheltuie pe sănătate cu 4,5% PIB mai puțin decât media europeană. În educație, cheltuim doar 3% PIB, deși avem o lege care obligă la cheltuieli de 6% PIB.
De ce se întâmplă asta? Pentru că veniturile bugetare sunt cele mai mici din UE, cu 13-14% PIB mai mici decât media UE.
Prin urmare, bugetul este șvaițer, iar oferta electorală a partidelor (prin care curge lapte și miere) ne spune că vom face și mai mari găurile din șvaițer (alte facilități fiscale, alte reduceri de taxe, alte cheltuieli suplimentare).
Mai buna colectare invocată de politicieni este o vorbă goală pentru că mai bune colectare (prin digitalizare, printre altele) ar însemna în primul rând atingerea rețelelor clientelare, iar în al doilea rând mărirea numărului de contributori la buget (implicit eliminarea scutirilor de taxe).
Soluțiile despre care nu se vorbește: corectarea structurii economice și reforma fiscală. Mai multe locuri de muncă, taxe care să stimuleze producția și nu consumul.
Abia atunci, educația și sănătatea vor fi priorități finanțabile.
https://www.zf.ro/eveniment/si-nu-covid-19-este-problema-cea-mai-grava-romania-cheltuieste-cu-19766913?fbclid=IwAR2oWBjpPjxYbZb_TOnV0ILdIl3K4jr7qYy8VwiSMPz_voaIdRcCbcVfZgw
Pensii private din gaze naturale, o posibilă soluție pentru a bunăstarea viitorilor pensionari.
Banii din privatizările postdecembriste nu au fost reinvestiți și au fost aruncați în malaxorul pensiilor și salariilor crescute artificial.
http://www.raducraciun.ro/pensii-private-din-gaze-naturale/?fbclid=IwAR1EkBkX1EsdKMYOWEMJj02JHP0LCdk047mxdyLzixDtLS3F9BIkSj_v4b4
Așa cum am mai scris, parlamentarii s-au făcut că lucrează și, după ce au eliminat pensiile speciale, le-au și impozitat cu 85%, numai că, ambele legi au fost declarate neconstituționale. S-a bifat un subiect electoral, iar ca urmare, pensiile speciale au ieșit și mai întărite.
Urmează de la 1 ianuarie să intre în vigoare și pensiile speciale ale aleșilor locali (pentru că nu există un guvern cu drepturi depline care să le amâne prin OUG).
Planul guvernului minoritar PNL de relansare economică în dezacord cu prioritățile Comisiei Europene, care solicită reforme serioase în domenii precum digitalizarea, protecția mediului, sustenabilitatea economică sau educația.
https://www.g4media.ro/surse-critici-dure-ale-comisiei-europene-pentru-planul-pnrr-al-romaniei-de-cheltuire-a-celor-30-de-miliarde-de-la-ue-destinati-relansarii-economice-zero-reforme-asumate.html?fbclid=IwAR3fksOYd7_ihwkIYaDCYkKPEvjaDdwYm2k1x119WAWjfx7FiRdxZ72r940
Am militat mereu pentru politică bugetară prudentă, responsabilă. Politicienii ne amăgesc că dezmăț bugetar = dezvoltare economică. Numai că, faptele ne spun că, urmare a creșterii deficitului bugetar, paradoxal, investițiile publice în infrastructură (dezvoltarea promisă) s-au redus în loc să crească.
Pentru ce erau bune deficite bugetare reduse (sau excedente), s-a văzut în acest an când statele ”furnici” au avut resurse și spațiu fiscal să sprijine masiv economia.
Mai mult, statele ”furnici” pot reveni rapid la deficite bugetare mici, pe când la noi procesul de macrostabilizare va dura ani buni.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/sa-nu-ne-facem-iluzii-noi-nu-altcineva-vom-plati-dezmatul-certaret-al-acestui-an?fbclid=IwAR1Llci12hyBcJMopJdSeoqyCvHbNp-HklcNOiOvBZlMbOxeV2CvUrCQXHA
Planul Marshall european și defazarea României. Acest plan este unul ecologist, dar oficialii români au visat autostrăzi sau alimentări cu gaze.
”Aici însă avem o mare problemă: planul (PNRR) făcut de Guvernul Orban a picat practic la evaluarea Comisiei Europene, care, pe un limbaj diplomatic, a spus că PNRR bate câmpii cu grație. Practic, oficialii noștri au crezut că NextGen e un fel de „fonduri europene”, un fel de supliment de POR-POS-POIM, și nu ceea ce este în realitate: un echilibru între: Un fond anticriză cerut de criza COVID. Un fond verde, cerut de agenda ecologică luată mai în serios ca oricând în țările care practic garantează pentru banii din NextGenerationEU Un fond pentru recuperarea retardului digital pe care Europa îl are cu SUA și Asia.
Dar acest plan poate fi o oportunitate pentru România: ”Un lucru e clar: viitorul finanțabil cu bani de la UE pe zona transporturi este eminamente feroviar și electric. Companiile noastre, precum Alstom, Astra sau Softronic Craiova, pot deveni lideri regionali”
https://www.libertatea.ro/opinii/a-venit-planul-marshall-european-dar-guvernul-nu-s-a-prins-ca-e-unul-european-feroviar-si-electric-si-nu-american-adica-auto-3344903?fbclid=IwAR0dPXr0cGDd1FvBFhaWBRs5IUnJKx1cgwNedENLxEA1tGZpAaS3SbCmF6M
Deficitul bugetar pe 11 luni păstrează aceeași traiectorie.
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/deficitul-bugetar-urcat-84-miliarde-lei-dupa-11-luni-2020-adica-8-19831862?fbclid=IwAR2oWBjpPjxYbZb_TOnV0ILdIl3K4jr7qYy8VwiSMPz_voaIdRcCbcVfZgw
Politizarea excesivă, clientelismul și lipsa investițiilor nu vor conduce decât la prețuri mai mari.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/statul-roman-a-transformat-piata-libera-intr-o-caricatura-in-care-smecherii-ii-fura-pe-romani-cu-voie-si-cu-complicitate-de-la-stapanire?fbclid=IwAR1l3QslzojGrrQUd62Md5afEQBLt2bergAF93Ozb8c-VqFjIkrpDHNCwwQ
Ce așteptări aveam la anul 2020:
- realist/pesimist: an dificil bugetar, deficitul bugetar era depășit major încă din 2019 și urma a se deteriora în anul electoral.
- speranța: în clarificarea politică prin alegeri anticipate/la termen; alegeri care speram să conducă la o majoritate clar reformistă, în care singurul obstacol major rămânea CCR (revizuirea necesară a Constituției părea posibilă).
Ce a urmat în anul 2020:
- o pandemie de coșmar mondial cu efecte sociale, politice și economice;
- alegeri îndelung amânate care au adus o victorie în extremis a forțelor non-PSD, cu o guvernare slabă cu PSD-ul maghiar în interior, fără resurse reale de a face reforme (pentru care s-a pierdut suportul popular de acum un an);
- un deficit bugetar de aproape 2 cifre, asta în condițiile în care s-au drămuit cheltuielile sociale și cele de suport pentru firmele afectate economic de restricții.
Ce urmează în anul 2021, după părerea mea:
- dificultăți bugetare tot mai evidente (dezmățul bugetar al ultimilor 4 ani de zile s-a încheiat, acum urmează mahmureala după beție);
- foarte puțin din reformele necesare se vor putea întâmpla;
- economia își va reveni lent, pandemia se va lăsa greu dusă (odată cu neîncrederea populației în vaccin).
România este încă de anul trecut în procedura de deficit excesiv. Pandemia doar ne-a salvat de măsurile de corecție, dar a adâncit deficitul existent. De fapt, România a avut cartonașe galbene și în anii anteriori pandemiei, în timp ce multe alte țări europene (inclusiv Bulgaria) au avut cartonașe verzi (deficit aproape de zero sau chiar excedent bugetar).
Și, să nu uităm că sunt multe legi date de parlamentele anterioare dar care nu sunt aplicate (doar amânate).
Dar, în perioada următoare, concomitent cu relansarea economiei trebuie să aibă loc o reducere a deficitului bugetar la niveluri sustenabile.
Și, să nu uităm, deficitele ultimilor ani nu au avut nici o legătură cu dezvoltarea economică, cu construcția infrastructurii atât de importante (școli, spitale, autostrăzi, căi ferate, centrale energetice, etc.).
https://www.zf.ro/eveniment/comisia-europeana-lanseaza-avertisment-precedent-adresa-guvernului-19855418?fbclid=IwAR3d_ndjuq4Vbb50Tvb4TjKSMKGlqRQr5petcAReuK5HxOKdVsD6m6Fygrk
”Surprize, surprize! Iată cum componentele competitivității sunt tocmai cele ignorate zeci de ani de conducătorii României. Acum pricepeți, dragii mei, care este marele secret al salariilor mici din țara noastră și al faptului că am pierdut aproape o cincime din populație, fără să avem vreun război sau vreo molimă?”
”Concluzia este simplă și dureroasă: cei care s-au lăudat, în ultimii 30 de ani, că iubesc România nu au fost decât niște escroci sentimentali, care au sedus țara și au abandonat-o apoi așa cum au găsit-o: tot fără instituții, tot fără infrastructură, tot fără școli, tot fără spitale, tot fără dezvoltări digitale.”
”Și uite cum, într-un an secetos pentru întreaga regiune, noi am pierdut 47% din productivitatea în agricultură, polonezii au pierdut 9,6%, bulgarii au pierdut 1,7%, iar ungurii și-au crescut productivitatea cu peste 10%.”
Mai binele se construiește în timp, prin competitivitate economică. Numai că politicienii vânează voturi rapide și aduc iluziile la rang de performanță economică.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/unde-incepe-si-unde-se-sfarseste-dragostea-de-romania?fbclid=IwAR1m4PGOVsdDSdlbzstXuyrV5crve16L-rEQVr6QBEKmzZ2UrTGWkjy1yJ8
Pensiile NU cresc (încă) cu 40% după decizia CCR (așa cum se anunțase inițial pe surse). Problema generată de vechiul Parlament (care n-a știut să anuleze mărirea de doar 14% propusă de anteriorul Guvern) va fi soluționată de noul Parlament.
Măririle de venituri din pix au fost haotice în ultimii ani, decuplate de realitatea economică, generatoare de discriminări și nesustenabile (inclusiv creșterea salariilor bugetarilor realizată prin tăierea investițiilor și creșterea deficitului bugetar).
Nu există o logică normală în aceste măsuri sociale (alocațiile sociale au rămas la nivel de an 2008, pe când alte cheltuieli sociale au fost majorate sistematic, uneori agresiv).
Problema bugetară este acută și nu vom ieși curând din ea (restul țărilor europene își revin la nivel de deficit bugetar încă din acest an). Problema guvernanților în ultimii 30 de ani este că au împărțit înainte de a produce. România are prea puține locuri de muncă, o povară fiscală greșit distribuită și mulți privilegiați (de la scutiri de taxe până la pensii speciale).
PSD a greșit intenționat, nu de dragul PNL ci pentru că le-ar fi convenit și lor dacă ajungeau la putere. Dacă depășim fumigenele electorale, descoperim faptele, iar ele arată că PSD NU a dorit creșterea pensiilor cu 40% și creșterea salariilor profesorilor.
https://m.adevarul.ro/news/politica/psd-sabotat-defapt-cresterea-pensiilor-40-salariilor-educatie-1_600046195163ec4271f0a51a/index.html?fbclid=IwAR2kwao3dzOJgWEsxU7Mt8ld_jcC50AycvPZtLt73eTAoK5Qk0HDf15rM0Q
A fost nevoie de 31 de ani pentru o altă viziune în transporturi.
https://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-24542345-71-baldana-targvosite-largire-patru-benzi-drum-expres-bucuresti-drula.htm?fbclid=IwAR1FAgFH56a4oquXgtEMb9MYGr61avVZFeAsQfH7i43rdkyGqTyR0CmgUHI
Nu este vorba doar de politică ci de politica privatizării prin bursă care va conduce la firme românești mai atractive, la dividende pentru români și desigur la venituri pentru statul român afectat de pandemie.
Dacă statul român ar fi înțelept, ar vinde pachete de acțiuni în momente de criză și le-ar răscumpăra în momente de boom economic. Și mai presus de orice, s-ar împrumuta exclusiv pentru investiții, pentru dezvoltare, iar în perioade de boom economic ar încerca să aibă excedente bugetare. Așa ar proceda un stat înțelept care nu și-ar păcăli acționarii (poporul român).
https://www.zf.ro/opinii/peste-7-milioane-de-romani-pierd-bani-din-cauza-psd-19870277?fbclid=IwAR2KAdk5NKhK068RCPnyMqj6BYeXMOFzUgakpntN61Y-6KUBOGeQZohII0Y
Dezastrul din energie are ca principală cauză foamea statului de bani. Mai exact, sumele ce trebuiau utilizate pentru investiții în sistemul energetic național au fost extrase de stat pentru măriri nesustenabile de pensii și salarii.
”În ultimii 10 ani maximele de producție au fost între 2014 – 2018. A fost perioadă când toți managerii au tras pentru mărirea producției (care a generat export), mărirea cifrelor de afaceri și a profiturilor (corelate cu scăderea cheltuielilor și investițiilor) ceea ce a însemnat încasări mai mari pentru aceștia printr-un bonus, parte din profit. Acest sistem ticăloșit inventat de PSD a asigurat la buget banii necesari pentru menținerea în viață a statului, plata salariilor și pensiilor, susținerea administrației supradimensionate. Acest sistem ticăloșit a văduvit industria energetică de mentenanță și investiții. Utilajele (și tehnologia) au început să cedeze, presiunea legislatiei europene privitoare la decarbonificare, lipsa de viziune la nivel de minister și ANRE, managementul deprofesionalizat și excesiv politizat au avut ca rezultat căderea și scoaterea din uz a capacităților și scăderea producției.”
”Pe ansambu producția de energie securitară a scăzut cu 6,6 TW în decurs de 10 ani, ceea ce înseamnă 17,2%. Tragedia din ultimul an este la producția pe cărbune: avem o scădere de 26%.
Nu mai avem energie securitară, suntem vulnerabili oricărui dezechilibru de producție datorită regenerabilelor și supuși riscului de a avea o pană națională de curent – blackout. S-a întâmplat pe 8 ianuarie 2020 și se mai poate întâmpla și mâine!
Sistemul ticăloșit de extragere a profiturilor companiilor energetice în defavoarea investițiilor și reparațiilor s-a conservat și se va menține pentru rămânerea statului pe linia de plutire.”
https://www.contributors.ro/radiografia-dezastrului-industriei-energetice-romanesti-in-10-ani/?fbclid=IwAR2FNz_tbOZnkqe1KovbBAeFUGVeOUssKt-blO4Kj_fH2yPeLQL2XOX-ShE
Sume importante nu ajung la buget pentru că digitalizarea înaintează în pași de melc. Sume care ar duce la nevoi mai reduse de împrumut extern sau la investiții suplimentare în educație, sănătate, transporturi sau energetică.
https://cursdeguvernare.ro/vrem-buget-cum-si-au-crescut-spectaculos-vecinii-nostri-rata-de-colectare-a-taxelor-prin-digitalizare.html?fbclid=IwAR1QqJcHZWHPMP9mq3Dmsac4Z47xXHk7oqlJ3QTVP8t6GdcM0g72Wvc4a34
România este o țară tot mai polarizată social. Orașele mari prosperă, orașele mici și mai ales ruralul sunt uitate mult în urmă.
Dacă ne uităm în jurul nostru, mai spre Vest, observăm că discrepanțele nu mai sunt atât de mari. Mai mult, ca un paradox, în Austria avem un fenomen invers în care riscul de sărăcie este apanajul orașelor mari, iar ruralul este locul ideal.
Avem 2 Românii și an de an decalajul de dezvoltare crește. Iar cei uitați în urmă sunt captivi fie partidului stat (care le gâdilă nevoile cu măriri de venituri din pix), fie unor exprimări populist-naționaliste (gen PRM, PPDD, AUR).
Nu am văzut nici un plan coerent de dezvoltare a ambelor Românii, inclusiv a celei sărace. Un plan presupune investiții sistematice cu efecte pe termen mediu și lung, iar politicienilor români nu le este caracteristic să construiască bunăstarea, ei preferând poleirea iluzorie. Și această poleială duce la evoluție economică în ”dinți de ferăstrău”, pentru că de fiecare dată economia reală corectează pe guvernanți.
https://monitorsocial.ro/indicator/romania-se-polarizeaza-intre-orase-mari-cu-o-prosperitate-inalta-si-localitati-urbane-si-rurale-mai-mici-in-care-saracia-este-considerabila/?fbclid=IwAR06RRRG5ct2f-QQCc7OyxYynFrYs0OHfpKY-D0d0qSasDAIt_gfMtz59Os
Lumea se transformă, iar România a rămas în urmă. A trecut vremea finanțării autostrăzilor sau a centralelor pe gaz.
https://www.g4media.ro/finantarea-proiectelor-de-gaze-naturale-s-a-terminat-anunta-seful-bancii-ue-desi-mizeaza-pe-energia-verde-banca-e-criticata-ca-finanteaza-autostrazi-considerate-poluante.html?fbclid=IwAR1uqSYkolmAHBn6zLNN9NTRxbA3DKeFFHi_4BAxYWJo7mu806zn2Xc879w
Când vine iarna (economică), greierele suferă și este lipsit de resurse, pe când furnica are rezerve acumulate care o ajută să treacă mai ușor peste probleme.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/infografice-moody-s-sprijinul-acordat-de-guvern-in-romania-in-contextul-pandemiei-cel-mai-redus-din-europa-centrala-si-de-est-romania-singura-tara-din-regiune-cu-actiune-negativa-pe-rating-in-2020-19915353?fbclid=IwAR3d_ndjuq4Vbb50Tvb4TjKSMKGlqRQr5petcAReuK5HxOKdVsD6m6Fygrk
Radiografia sistemului energetic, a clientelismului politic din jurul lui. Investiții reduse conduc la creștere de prețuri. De ce sunt investiții reduse? Pentru că statul este lacom și extrage bani pe care îi redistribuie social (pensii și salarii mărite). Și sistemul energetic funcționează astfel tot mai defectuos, numărul de avarii crește, prețurile asemenea.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cei-mai-destepti-dintre-baietii-destepti-palatul-victoria-si-palatul-parlamentului?fbclid=IwAR1SnxrnCvd5ke946Kotx3JDK4GMndHmkzyXyxQi2t89Vu8BkgbYQY5ghiQ
În ultimii 10 ani, salariile din sănătate au crescut de 10 ori. A crescut calitatea serviciilor oferite? Cu cât?
https://www.zf.ro/companii/cat-castiga-angajat-sanatate-4-100-lei-salariile-acest-sector-s-au-19875499?fbclid=IwAR2wmMKt58FkLj9IapJld6mqt-tU0xGQILYpbD34Ee4GczDjb4DJytKH95w
Salariile angajaților din administrația publică sunt cu 66% mai mari decât salariul mediu pe economie. Suntem pe primul loc în Europa la acest capitol. Mai mult, suntem lider detașat, următoarea țară fiind Cipru cu 32%.
Datele EUROSTAT ne spun că:
- avem puțini bugetari (atât raportat la populație, cât și raportat la numărul total de angajați);
- salariile bugetarilor sunt foarte mari față de media pe economie;
- implicație: avem una dintre cele mai mari ponderi ale salariilor în buget (deși avem număr mic de bugetari).
Datele sunt de la EUROSTAT, nu mă certați pe mine pentru ele!
După opinia mea, problema de fond a României este că avem un număr mult prea mic de salariați, fapt care creează mari probleme și fondului de pensii.
N-am văzut un program politic care să identifice aceasta problemă și să ofere soluții.
În plus, sistemul de impozitare taxează munca și producția și premiază consumul. O schimbare a modului de repartizare a taxelor ar scoate la lumină locuri de muncă (acum la gri) și ar încuraja crearea altora.
https://www.zf.ro/eveniment/romania-singura-tara-din-ue-in-care-angajatii-din-administratia-19872406?fbclid=IwAR2vaEAkewah2hV7W2I4Vdk_bSqIwKKf0sAw3doY8RS_2a2lmGU7XsUDV5A
Datoria publică crește spectaculos în timpul crizelor economice ce, fapt nefast, succed unor perioade de dezmăț bugetar (perioadele ante-2008 și ante-2020). Prin urmare, datoria publică a crescut nu pentru un program de dezvoltare ci pentru puncte electorale ale guvernanților vremelnici (măriri nesustenabile de pensii și salarii).
https://cursdeguvernare.ro/cum-arata-datoria-publica-a-romaniei-in-pandemie-s-ar-impune-corectarea-rapida-a-deficitului-bugetar.html?fbclid=IwAR144sNVrpyiQhfH9O4riUNRN9wFm7JJf6wW0wvqE8xtFKBcuBFNZ63mflI
Buget alternativ din care curge lapte și miere (același din campania electorală).
Surse:
- reducerea fraudei cu TVA; se poate face peste noapte? Nu cred; este un proces care se poate face în ani de zile; tocmai acest partid a fost cel care a abandonat modernizarea ANAF (proiect finalizat de bulgari și care a adus 3% PIB în plus la buget).
- recuperarea de arierate; este vorba oare și de cele 2 miliarde lei pentru care există hotărâri definitive în instanță? Bani care trebuie recuperați de la foști politicieni, printre altele.
Cu toata avalanșa de bani, pensiile nu cresc precum în legea pensiilor ci așteaptă luna septembrie 2021.
Economistul Eugen Rădulescu scrie pe pagina sa personală de Facebook că "se vehiculează tot mai insistent una dintre cele mai oribile imbecilități în materie de politică economică: aceea că se poate ieși din criză prin creșterea salariilor, care va atrage stimularea creșterii economice și, în final, o bunăstare de nestăvilit. Este la fel de posibil ca a te salva de la înec trăgându-te singur de păr în sus".
Pentru autorii promisiunilor, pandemia a încetat (nici vorba de alt treilea val), iar efecte negative nu a lăsat, totul se rezumă la fluvii de bani ce pică de peste tot.
https://ziare.com/bani/stiri-financiare/bugetul-alternativ-al-psd-1658991
Deficit bugetar de 9,8% PIB. Unul anticipat de mine încă din luna august. Pentru că România a fost greiere în anii precedenți, consecința a fost să am avut puțin spațiu pentru alocări de sume pentru salvarea economiei și pentru măririle antamate de pensii și salarii.
Dacă nu ieșim din logica de greier, crizele (corecțiile) economice vor fi dureroase, lungi și dese.
https://www.zf.ro/eveniment/criza-loveste-dur-finantele-tarii-deficitul-bugetar-explodeaza-9-8-19885753?fbclid=IwAR3gab74HLQejeNH5YC8YjGhJmy3K5EvFlOx-WbBSScnnAaLH8a6aOTZWHI
9,8% PIB deficit bugetar, din care 4,45% PIB pentru ajutarea sectorului economic. Dar pensiile și alocațiile au crescut, prin urmare, dorința guvernului este de a construi un buget cu deficit de 7% PIB. După dorințele miniștrilor (solicitări de fonduri pentru ministere), deficitul ar depăși lejer 10% (așa cum l-ar depăși cu măririle amânate de pensii, salarii și alocații).
Ca să înțelegem situația, pentru greiere român un deficit bugetar de 7% PIB pare de austeritate severă, pe când pentru o furnică (bulgară sau poloneză) un deficit sub 3% PIB apare ca decent.
Rostul unui deficit ar trebui să fie exclusiv dezvoltarea țării, nu bifarea de puncte electorale prin creșterea artificială a nivelului de trai (bunăstare pe datorie, un nivel de trai peste posibilități).
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/deficitul-bugetar-a-fost-de-102-miliarde-de-lei-anul-trecut-9-79-din-pib-un-record-peste-tinta-de-96-miliarde-lei-9-1-din-pib-19933837?fbclid=IwAR1EkBkX1EsdKMYOWEMJj02JHP0LCdk047mxdyLzixDtLS3F9BIkSj_v4b4
Deficit bugetar de 10% PIB înseamnă o treime din buget (pentru că veniturile bugetare sunt cam 30% PIB). Este enorm. 10% de la noi este echivalentul la 15% al mediei europene (venituri bugetare de 45% PIB).
Țările responsabile (furnici) au avut în ultimii ani încasări bugetare mult mai mari (în % PIB) și deficite bugetare mici (sau chiar excedente).
Și este o situație din care România nu va ieși curând (pentru că 93% din cheltuieli sunt fixe, rigide, adică pensii și salarii). Ar fi necesari câțiva ani de revenire la echilibre macroeconomice, dar nu cred că va exista suficientă hotărâre în acest demers.
România are nevoie de venituri mult mai mari provenind din:
- număr mult mai mare de salariați, inclusiv din exercitarea de meserii moderne cu plus salarial;
- reducerea evaziunii fiscale;
- eliminarea privilegiilor (pensii speciale, portițe legale de a nu plăti taxe și impozite);
- eficientizarea cheltuielilor publice;
- recuperarea arieratelor din executări silite;
- plus-valoare din investiții;
- rezolvarea problemelor balanței comerciale (domeniul petrochimic și cel al fructelor și legumelor, de ex.);
- distribuirea altfel a poverii fiscale în sensul încurajării muncii, producției și nu a consumului de produse din import.
Când vom face asta, România va arăta diferit. Vor fi venituri bugetare suficiente, nu doar pentru pensii și salarii, ci și pentru investiții în școli, spitale, drumuri, căi ferate, infrastructură energetică, etc. Iar, decalajele sociale și economice nu vor mai fi atât de mari între categorii de cetățeni, între zone geografice ale țării. Iar în acel moment, românii nu vor mai învrăjbiți pe mize mici pierzând din vedere tabloul de ansamblu.
https://www.zf.ro/opinii/romania-camp-bombe-bugetare-anul-crizei-guvernul-orban-lasat-19885983?fbclid=IwAR1QqJcHZWHPMP9mq3Dmsac4Z47xXHk7oqlJ3QTVP8t6GdcM0g72Wvc4a34
”În principiu, trebuie ținut cont că bugetul care se construiește acum trebuie discutat și agreat cu Comisia Europeană, care este îngrijorată de ce se întâmplă în România, pentru că noi trebuie să spunem un lucru: toate statele din Uniunea Europeană au ajuns pe la un deficit bugetar între 8 și 10% anul trecut, numai că unii au plecat de la 1% și se vor întoarce la 1% după ce se termină cu pandemia, pe când noi am plecat de la 4,4% și ne vom întoarce undeva pe la 6%. Trebuie înțeles deci că presiunea asupra României este foarte mare și că guvernul are de făcut o alegere din 3 variante – fie crește taxele, fie reduce cheltuielile drastic, fie o combinație din cele două. Deocamdată guvernul a comunicat public că este exclusă creșterea de taxe, ceea ce înseamnă că singura modalitate rămâne o scădere drastică de cheltuieli”.
Nu cred că pot fi scăzută drastic cheltuielile, de aceea, creșterea taxelor rămâne o variantă posibilă, poate mai târziu, în caz contrar deficitul bugetar va fi mult mai mare de 7%.
https://psnews.ro/bugetul-pe-2021-guvernul-are-3-variante-pentru-a-mentine-deficitul-sub-7-analistul-petrisor-peiu-presiunea-asupra-romaniei-este-foarte-mare-487987/?fbclid=IwAR2_h99r01LxkA2a18_LmMxRQ_LP8Snu1hBbL9cpMTfE3LaZZVmaDzyOJ1s
Viața are prioritate, dar în România este la capitolul ”și altele”. Pentru că nu aduce voturi, pentru că necesită niște cheltuieli cărora multora li se pare drobul de sare din povestea lui Ion Creangă.
Și pentru că tot ce statul împrumută (pentru că nu produce sau colectează din taxe și impozite) este distribuit spre pensii și salarii (la schimb cu voturi). Deși, de exemplu, calitatea serviciului medical nu se reduce la salariul medicilor ci implică și spitale moderne, dotate, aprovizionate cu materiale, etc.
Am mai spus: siguranța trebuie să fie prioritate și-n spitale, și-n transport (rutier, feroviar, etc.), clădirile vulnerabile la seisme trebuie consolidate cu orice preț; exemple pot continua.
Corupția ucide, pentru că prea mulți bani ”dispar” din sănătate,
pentru că nu există reguli suficiente/sau nu se aplică (în prevenția dezastrelor, calamităților, incendiilor, etc.). Și vinovații sunt mulți și fac parte din istoria politică și administrativă a ultimilor 31 de ani.
Nu învățăm din greșeli și le repetăm periodic. Pentru că ne inflamăm foarte scurt și uităm rapid. Pentru că două sunt temele publice (politizate): pasarea vinovăției la oponenții politici și anunțarea de angajamente de investiții și alte măsuri (fără acoperire în fapte, adică în bani concreți).
Mi-as dori că politicienii să nu mai promită lapte și miere (din împrumuturi firește) ci să salveze vieți, căci, în cele mai multe situații avem victime care nu trebuiau să existe sau care puteau fi salvate.
Chiar în condițiile în care în anul 2020 au venit de la UE cu 30% mai mulți bani decât anul anterior, totuși, angajamentele bugetare anterioare (pensii, salarii, cheltuieli sociale) precum și cheltuielile generate de pandemie au urcat deficitul bugetar la 9,79% PIB, o cifră uriașă.
https://cursdeguvernare.ro/doar-45-din-deficitul-bugetar-record-pe-2020-a-fost-cauzat-de-combaterea-combaterea-pandemiei.html?fbclid=IwAR0hicM6Xsmf6m6TTgET6bOKxy6YdKn1RRHx135ctEINxNIvY9KR-bvsHAw
Prioritățile României sunt politicienii și instituțiile de forță (ordine publică, apărare, justiție). În Europa, educația și sănătatea sunt prioritățile adevărate.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/ipocrizia-s-a-nascut-la-stat-si-la-sindicat?fbclid=IwAR1m4PGOVsdDSdlbzstXuyrV5crve16L-rEQVr6QBEKmzZ2UrTGWkjy1yJ8
În ultimii ani, România a devenit paradis fiscal cu pretenții de stat social. Doar pentru că ANAF-ul nu funcționează optim (reformă pe care ai noștri guvernanți au stopat-o acum câțiva ani), colectăm puțin, iar pierderea anuală echivalează cu 3 spitale regionale și 300 km de cale ferată. Colectăm puțin și cheltuim (risipim) cu larghețe. Și, mai avem resurse pentru dezvoltare dacă ne-am corecta deficitul comercial, dacă am schimba sistemul de taxe.
https://www.libertatea.ro/opinii/colectare-taxe-bulgaria-ungaria-bugete-florin-citu-anaf-3400055?fbclid=IwAR0dPXr0cGDd1FvBFhaWBRs5IUnJKx1cgwNedENLxEA1tGZpAaS3SbCmF6M
România atipică: în perioadele de criză economică cresc investițiile, iar în perioadele de boom scad investițiile.
https://www.profit.ro/stiri/economie/investitiile-record-ale-statului-cea-mai-mare-suma-de-pana-acum-si-cea-mai-mare-pondere-din-ultimii-5-ani-insa-in-2019-deficitul-bugetar-a-depasit-investitiile-pentru-prima-data-din-2009-19937462?fbclid=IwAR2M7DyFD8OCKN8P542-NreLxBYMl5tBgGHovjCFt9ZkfwQXFYuRwZ6VS5E
Transportul feroviar, "Cenușăreasa" ultimilor 31 ani, în contrasens cu Europa.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/parca-am-vrea-si-parca-n-am-prea-vrea-ca-n-europa-pana-sa-ne-hotaram-am-pierdut-un-razboi-de-30-de-ani?fbclid=IwAR3gab74HLQejeNH5YC8YjGhJmy3K5EvFlOx-WbBSScnnAaLH8a6aOTZWHI
Lumea se schimbă foarte rapid.
https://cursdeguvernare.ro/temelia-bugetului-si-a-pnrr-50-din-actualii-lucratori-vor-avea-nevoie-de-noi-calificari-pana-in-2025.html?fbclid=IwAR1QqJcHZWHPMP9mq3Dmsac4Z47xXHk7oqlJ3QTVP8t6GdcM0g72Wvc4a34
Analiza SWOT a fiscalității în România.
Puncte tari:
1. Cote de impozitare stabile
2. Fiscalitate competitivă pentru zona CEE
Puncte slabe:
1. ANAF nereformat și nedigitalizat
2. ”Impozitarea” excesivă a muncii
Oportunități:
1. Necesitatea digitalizării ANAF a devenit evidentă în contextul situației generate de Covid și ar trebui demarată urgent
2. Majoritate politică care sa permită începerea unei reforme a ANAF
Ameninţări:
1. Deficitul bugetar ar putea conduce la impunerea de noi impozite si taxe
2. Criza economică generată de Covid-19 și impactul asupra capacității de plată a firmelor
https://cursdeguvernare.ro/analiza-swot-a-romaniei-din-perspectiva-fiscalitatii-in-2021-avantaje-dezavantaje-amenintari-si-oportunitati.html?fbclid=IwAR0MaTQGSzmGYQ50jeO36lVkwFKJxzzmNyv3OEBjHw4paZi2xAirfjW0Ni8
Crește prețul materiilor prime în toata lumea.
https://www.zf.ro/business-international/lumea-asista-scumpire-generalizata-materiilor-prime-nemaivazuta-19911363?fbclid=IwAR0r4y_FwYXJPKXiujMCwlfmI3oiLXVZINvEMeBUt5G0FPzPwoNS2qAbr8I
Zbatere mare pentru un deficit bugetar de 7,16% PIB. De fapt, deficitul bugetar este 8,2% PIB pe ESA (cel care contează în discuția cu Uniunea Europeană). Deficitul de 7% este pe cash, asta înseamnă că aproximativ 1% PIB vor fi cheltuieli ce vor fi plătite în anii următori.
Contextul ultimilor ani: România a luat, din anul 2015 încoace, cartonaș galben de la UE pentru deficit, iar în anul 2019 a luat cartonaș roșu (intrând în procedură de deficit excesiv).
În contrasens cu majoritatea țărilor europene, multe dintre ele chiar cu excedent (până și mai săraca vecină Bulgaria). Și aceste deficite ale noastre nu au fost pentru infrastructură (școli, spitale, autostrăzi, căi ferate, etc.).
Revenirea la normalitate va fi lungă și deloc plăcută, dar corecțiile economice vin întotdeauna după beția bugetară a ultimilor ani. Așa le place guvernaților noștri modelul evoluției economice ”în dinți de ferăstrău”.
Un grafic elocvent care arată cum ne situăm cu finanțele în context european. De ce nu avem servicii de sănătate și de educație precum în Vest, nici infrastructură și nici pensii decente.
Locuri de muncă puține și multă evaziune fiscală. Și nu firmele sunt cele care nu alimentează bugetul cu venituri. Surprinzător, pentru unii, populația contribuie prea puțin la veniturile bugetare (pentru că avem:
1. taxe mici pe avere/proprietate;
2. mulți exceptați de la taxe;
3. prea puțini contribuabili (economia României generează prea puține locuri de muncă).
Deoarece adunăm puțin și risipim lesne, banii nu ne vor ajunge niciodată. Vinovații de serviciu vor fi mereu alții (Uniunea Europeană care nu ne permite deficite bugetare mai mari și ”greaua moștenire” a guvernanților anteriori).
Vinovate sunt politicile publice ale ultimilor 31 de ani care:
- nu au condus la o economie funcțională (prea puține locuri de muncă, deficite comerciale în câteva domenii în care avem potențial: petrochimie, fructe și legume, etc.)
- au dus la un sistem de taxe care penalizează munca și încurajează consumul produselor de import;
- au condus la apariția unor caste privilegiate (care nu plătesc taxe, care au pensii speciale, etc.) protejate de justiție;
Tentația pentru populism și spoială în locul unei construcții serioase, de durată, sustenabilă a fost predicatul fiecărei guvernări. România a progresat în ultimii 31 de ani datorită investițiilor străine și mediului privat autohton, dar progresele puteau fi mult mai importante și pentru fiecare român în parte (inclusiv pentru cei din rural sau din zone defavorizate economic) dacă politicienii nu erau o frână în calea dezvoltării.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/de-ce-nu-vom-avea-niciodata-bani-pentru-pensii-sau-alocatii?fbclid=IwAR3ZH8Z0yqIiV0_K7nahHpOABJo9Dd_7q1HnRBqIr4luaDj1yE6aUMxRWms
