Cornul abundenței

A dat cumva guvernul peste cornul abundenței? Deja am exprimat mari rezerve asupra bugetului pe anul 2015. Dar proiectul de cod fiscal anunță revoluție fiscală, scăderi masive de taxe și impozite.

Aceste măsuri sunt foarte necesare și ar fi unice în peisajul ultimilor 25 de ani. Dar sunt ele petarde de imagine sau măsuri ce se vor aplicate?

Despre mize politice și nu numai ne spune Cristian Pantazi:

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-19416416-reactie-rapida-despre-schimbarea-codului-fiscal-ponta-foloseste-bomba-nucleara-scaderii-tva-cotei-unice-pentru-salva-disparitia-politica.htm

Despre efecte ne spune Claudia Pîrvoiu:

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-19416873-aplicarea-noul-cod-fiscal-forma-propusa-guvern-crea-gol-buget-16-2-miliarde-lei-doar-2016-cum-acoperit.htm

Impactul bugetar va fi sever: un minus de 16,26 miliarde lei numai în 2016. Guvernul estimează o recuperare de venituri (din reducerea evaziunii) de 9,45 miliarde lei. Estimarea rămâne destul de improbabilă, dar chiar și asa rezultă un minus în 2016 de 6,81 miliarde lei (cca 1,5 miliarde euro). Să nu uităm că prin tratatul fiscal (celebrul MTO), România are constrângeri de deficit bugetar.

Oare să se reducă și cheltuielile bugetului? Și de unde? De la bunuri și servicii? De la investiții (iar)? Sau chiar de la cheltuieli sociale? Deși, reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii și respectiv investiții, ar lovi interesul nedeclarat al guvernanților. Frica de justiție să ducă la reducerea jafului bugetar? Doar așa ar putea fi posibile aceste măsuri, dar să sperăm că nu se vor tăia iar banii alocați investițiilor.

Pe lângă reducerea TVA și a altor taxe, se preconizează renunțarea la taxa pe stâlp și reducerea accizei pe combustibil (deci dispare și visul autostrăzilor, nu?).

Analistul economic Lucian Isar susține o reducere de TVA și mai mare și fără etape. Pentru că oricum se încasează la nivel de 13,7%, se poate cobori cota TVA la 16%.
http://lucianisar.com/macro-miscellaneous/reducerea-tva-la-16/

Un fost ministru al guvernului Ponta folosește termeni ca fantoma și bumerang. Fantoma e taxa pe construcții speciale care a produs efecte negative mediului de afaceri. Bumerang e măsura impozitului pe micro-intreprinderi (un nou forfetar, cu efecte negative similare).
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-19418933-cum-catalogheaza-fost-ministru-din-guvernul-ponta-unele-propuneri-modificare-codului-fiscal-fantoma-bumerang.htm

Transă curată, e opinia analistului Cristian Grosu.
"înainte de-a opera în sistemul de taxe, guvernele au de pus la punct mecanismul de-a aduna aceste taxe în mod echitabil : de fapt, guvernele trebuie să-și extragă interesele propriilor instituții din economia neagră pe care, în loc să o combată, au ajuns să o controleze și să o comisioneze." e o opinie la care consimt.
"Proiectul noului Cod Fiscal este, la această oră, fără un studiu serios de impact și, mai ales, fără formele de-a gestiona acest impact, un vis frumos. E transă curată."

Scăderea TVA nu se va compensa de la sine și în niciun caz precum prognozează guvernul. Exemple au fost și reducerea CAS și reducerea TVA la pâine.
De asemenea, analistul nu crede în valoarea reducerii accizei la combustibil și demonstrează că de fapt problema e la adaosul mare comercial al petroliștilor.
Această relaxare fiscală ar lăsa bani mai mulți în portofelele noastre, dar Cristian Grosu e pesimist și afirmă că o mare parte vor ajunge tot la cei ce fac evaziune.
http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-fiscalitatea-in-photoshop-versus-marea-problema-a-economiei.html

Concluzia Claudiei Medraga în zf.ro este înscrisă în titlul articolului:
"Fiscul se dă bătut: nu poate colecta taxele actuale şi admite că trebuie reduse, însă atacă microîntreprinderile şi PFA-urile"
http://www.zf.ro/zf-24/fiscul-se-da-batut-nu-poate-colecta-taxele-actuale-si-admite-ca-trebuie-reduse-insa-ataca-microintreprinderile-si-pfa-urile-13848465
Consultantul financiar Gabriel Sincu, tot în www.zf.ro, spune că guvernul ar putea acoperi deficitul creat prin măsuri care să aducă la lumină o parte a economiei subterane, dar evaziunea a fost mereu o nucă imposibil de spart.
http://www.zf.ro/zf-news/cea-mai-dificila-intrebare-la-care-trebuie-sa-raspunda-guvernul-legat-de-proiectul-noului-cod-fiscal-13859564

Firesc FMI se pare că are obiecții pentru că așa cum știm FMI e un contabil, dacă tai venituri de undeva, trebuie să compensezi fie prin alte taxe, fie prin scăderi de cheltuieli bugetare.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-19419183-surse-fmi-tva-mare-dar-scaderea-trebuie-compensata-totalitate-alte-masuri-fiscale.htm
Corn al abundenței, petarde preelectorale? Vom vedea.

Istorie recentă și viitoare

La fiecare început de an planurile și speranțele renasc. După ultima campanie electorală și guvernanții (de azi sau de mâine) au planuri noi sau cosmetizate. Întrebarea de bază este: au învățat fiecare din erorile trecutului recent? Sunt ei condamnați să le repete în viitorul apropiat?

O eroare a măsurilor de austeritate a fost creșterea TVA. O eroare economică asumată întrucât o altă soluție a fost respinsă de Curtea Constituțională, iar alte posibile măsuri nu au fost considerate oportune.

Creșterea TVA a produs efecte imediate la buget, dar ulterior, deși PIB-ul creștea, încasările din TVA au stagnat până au ajuns să scadă.
De ce s-a întâmplat asta? Pentru că orice măsură fiscală de creștere de taxe lovește în firme făcându-le mai puțin competitive și profitabile, iar implicit le obligă pe multe dintre ele să facă evaziune fiscală.

O dovedește analiza economistului Ștefan Glăvan, ilustrată de graficele de mai jos.
detalii aici

Doar un minus de 4 miliarde lei din TVA e rezultatul anului 2014.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-19239114-guvernul-strans-4-miliarde-lei-mai-putin-tva-decat-asumat-buget.htm

O veste rea despre buget, UE a respins solicitarea de suplimentare a deficitului bugetar cu 0,3% pentru apărare.

http://www.paginaeuropeana.ro/ue-a-respins-solicitarea-romaniei-de-a-suplimenta-bugetul-apararii/

Prezentul pare mai liniștit, dar o fi doar o aparență? Avertismente mai vin. Nebunia impunerilor ANAF de la nenăscuți până la morți, să fie doar incompetență, prostie sau trădează oare o acută foame de bani? Vom vedea asta, poate nu prea curând, doar când vor veni rectificările bugetare.

http://www.capital.ro/aoar-fmi-considera-ca-romania-are-nevoie-de-rezerve-bugetare-mai-mari-pentru-a-fi-protejata-de-socuri-.html

Investitorii par a fugi de România sau chiar încep a se retrage. Astfel, în 2014, din România au ieșit cu 600 milioane de euro capital mai mult decât au intrat în aceeași perioadă.

Conform analistului Sorin Pâslaru:

"De fapt, există o teorie a unor economişti cehi, Josef Brada şi Vladimir Tomsik, care au arătat într-o lucrare din 2003 că fiecare investiţie străină directă are trei faze. În faza întâi intră banii în ţară şi compania este pe pierdere, în faza a doua începe să facă profit şi să îl reinvestească fără să plătească prea multe dividende, pentru ca în faza a treia dividendele plătite să fie tot mai mari şi practic suma acestora să depăşească capitalul adus. (...) Aceste date arată că România se află într-un proces de secare a surselor de finanțare externă. Culmea, tocmai când banii sunt mai ieftini ca niciodată în istoria finanțelor mondiale."

România evident e în faza a treia, tocmai când ar fi fost un context bun de finanțare externă.

http://www.zf.ro/zf-24/investitorii-straini-au-sunat-retragerea-din-romania-pe-primele-11-luni-din-2014-au-scos-din-tara-cu-600-milioane-de-euro-mai-mult-decat-au-adus-13797909

După 1989 și trecerea la o societate deschisă, la implementarea democrației și a economiei de piață libere, s-a vorbit mult că România a devenit piața de desfacere a Occidentului. Evoluțiile recente, efectele privatizării, arată că paradoxal stăm bine la comerț exterior cu țările dezvoltate din Vestul Europei, iar surpriza neplăcută la balanța comercială vine de la vecinii noștri din Europa de Est, în special Polonia și Ungaria. Un fapt anormal, care ar trebui corectat.

http://cursdeguvernare.ro/tema-pentru-capitalul-autohton-adecvarea-productiei-la-cresterea-veniturilor-fostele-tari-socialiste-ne-produc-peste-23-din-deficitul-comercial.html

România nicio surpriză: rămâne foarte departe de țările dezvoltate în orice clasament al standardului de viață. 

http://logec.ro/indicele-mizeriei-romania-la-jumatatea-clasamentului-mondial/

Atâta timp cât România nu investește în inteligență, în cercetare, ea nu are cum recupera decalajele de dezvoltare. Ba mai mult, decalajele se adâncesc. 

http://cursdeguvernare.ro/de-unde-competitivitate-eurostat-cantitativ-si-calitativ-romania-e-pe-ultimul-loc-in-ue-la-inovare.html

Dacă guvernanții ar fura mai puțin, ar investi în cercetare, în infrastructură și în alte câteva domenii prioritare (agricultura în primul rând), atunci România ar putea avea un ritm de creștere susținut și sustenabil. 

Deficitul bugetului de stat în 2014 a fost de 3%, dar cel consolidat de doar 1,85%. Asta deoarece bugetul de stat a suplimentat prin transferuri bugetele locale, bugetele asigurărilor și fondul asigurărilor de sănătate.

Și totuși încasările bugetare se mențin scăzute, mult sub media europeană, mult sub Bulgaria care a făcut o reformă serioasă în domeniu.

Nu doar ANAF-ul și forma sa de organizare e problema. Marea problemă sunt taxele mari, dar pentru a le reduce e nevoie de decizie politică și de forță de a reduce și nivelul cheltuielilor. Iar efectele benefice au nevoie de timp spre a se releva.

Când reduci o taxă, deci pierzi din venituri (încasări) bugetare, nu trebuie să introduci alta spre a o compensa. Logic, când reduci o taxă, trebuie să reduci și o cheltuială, dar logica nu a funcționat 25 de ani la guvernanții noștri.

http://cursdeguvernare.ro/finantele-publice-ale-romaniei-pe-2014-deficitul-bugetului-de-stat-mult-peste-cel-consemnat-per-total.html

UPDATE

Nu s-a uscat bine cerneala pe buget și deja guvernanții vor modificări, mai exact majorarea țintei de deficit. În primul rând e neserios să faci asta la câteva săptămâni după ce ai convenit anumite lucruri. În al doilea rând, ai dovedit la sfârșitul anului trecut că tu guvern nu ai aplecare spre investiții.

Ce spun analiștii? Economistul Florin Câtu spune că guvernul are soluția în interiorul bugetului, adică economii la cheltuieli, iar banii alocați să fie dirijați spre investiții.

"Daca este nevoie de spatiu fiscal pt investitii guvernul are si varianta reducerii risipei la nivel de cheltuieli publice. Mai specific guvernul poate sa reduca atat cheltuielile cu salariile cat si pe cele cu bunuri si servicii. Daca le transfera spre investitii si are incredere ca acele investitii duc la crestere economica, atunci pentru societate este solutia optima."

Analistul Melania Hăncilă apreciază că solicitarea ar fi bună cu câteva condiții: ca banii să fie dirijați spre investiții, ca acestea să fie eficientizate și să creeze plus-valoare la crearea PIB.

Și economistul Daniel Dăianu susține majorarea deficitului pentru investiții, mai ales datorită contextului propriu dar și regional.

"Eu impartasesc punctul de vedere ca are sens sa se faca investitii publice in aceasta perioada, cand costul banului este foarte mic (ca finantare si refinantare); mai ales ca exista un deficit de invesitii publice in nu putine tari. Austeritatea cu orice pret nu este dovada de inteligenta din punct de vedere al rationalitatii economice si politic vorbind."

Economistul Ionuț Dumitru afirmă că solicitarea are șanse reduse deoarece deja Comisia Europeană a fost flexibilă față de România, iar solicitarea ar trebui însoțită de un plan credibil.

Obiectivul de deficit structural pe termen mediu la care Romania trebuie sa se alinieze conform statutului sau de tara membra a UE este determinat pornind de la nivelul deficitul care stabilizeaza ponderea în PIB a stocului de datorie publica la care se adauga o ajustare datorata încorpora rii unei portiuni din costurile pe termen lung ale îmbatranirii populatiei. (...) Dezavantajul noii reguli fiscale europene pentru Romania consta în faptul ca spatiul de manevra existent pentru a putea stimula economia în perioadele de declin economic va fi redus"

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-19296183-romania-solicita-majorarea-tintei-deficit-argumentand-are-nevoie-investitii-desi-2014-acesti-bani-fost-taiati-vezi-spun-daianu-hancila-citu-despre-cat-plauzibila-este-aceasta-solicitare.htm

UPDATE2

Și asta nu e tot, guvernul vrea fie să reducă TVA că nu știe sau nu poate face investiții, fie vrea un plus de 0,5% special pentru investiții și voie să umble la bufferul valutar.

http://www.capital.ro/tva-de-20-daca-guvernul-a-esuat-cu-investitiile-macar-poate-sa-usureze-povara-taxarii.html

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-19331987-cum-vrea-ministrul-relaxeze-celebrul-mto-derogare-deficit-reducerea-bufferului-7-miliarde-euro.htm

Guvernul le-ar vrea pe amândouă dar nu poate face niciuna dintre ele. Încă o dată se adeverește că bugetul 2015 a fost construit în pripă și că viitorul apropiat ne rezervă suficient de multe surprize.

UPDATE3

Și încet-încet, aflăm și efectele campaniei electorale: anul trecut bufferul a scăzut de la 7 miliarde euro la 5,3 miliarde, iar în 2015 va scădea la 3 miliarde. Iar cu asta, perioada de siguranță a scăzut de la 6 luni la 4 luni și va scădea anul acesta la 3 luni. Guvernul spune că plătește datorii externe, dar niciun guvern nu plătește în fapt aceste datorii ci doar le refinanțează, rostogolește spre viitor. Banii nefolosiți la investiții și cei din buffer sunt explicațiile fluxului de bani care a alimentat și va alimenta măsurile sociale și plățile anticipate ale bugetelor pe anii 2014-2015.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-19335247-lasa-ponta-liberalilor-daca-dau-jos-fondul-pleaca-iarasi-acasa-fara-scrisoare-intentie-guvernul-scade-bufferul-3-miliarde-euro.htm