Pages

Meniu

marți, 3 aprilie 2018

Zidul




Programul economic al guvernului merge tot mai anevoios și sfârșește mereu în zid. În zidul realității economice care pare a nu ține cont de dorințele iluzorii. Un zid economic exprimat prin deficit bugetar, prin deficit comercial, prin minim al investițiilor, printr-o revoluție fiscală care a adus haos, scăderi de salarii, șomaj, prin amputarea pensiilor viitoare (urmare a reducerii contribuțiilor la pilonul 2 de pensii), prin inflație record, etc.
Execuția bugetară după primele două luni este catastrofală. 0,59% PIB deficit bugetar este uriaș ținând cont că în această perioadă de regulă se înregistrează mici excedente bugetare (pentru că banii de regulă se cheltuie la final de an).

Fotografia postată de Bogdan Glavan.



Analistul Moise Guran spune că: ”în ciuda creșterii inflaționiste a încasărilor de TVA, pe primele două luni din 2018, statul tot a încasat cu 1 miliard de lei mai puțin decât pe primele două luni din … 2016. 2016, nu 2017! În 2016 nu erau la guvernare nici condamnați, nici marionete ale acestora. Despre accize ce să mai vorbim? Au crescut, nu? Da, dar încasările au scăzut. Această prostie se tot repetă. Se fac 20 de ani de când se tot repetă.”
Concluzia momentului în opinia lui Moise Guran: ”Că jocul de sumă nulă, mai numit și socialism, în care furi prin inflație și devalorizare din banii celor care muncesc la privat, pentru a-ți plăti proprii votanți, de regulă categorii asistate social sau bugetari, nu poate fi rostogolit la infinit? Că n-au crescut suficient prețurile, pentru a putea finanța acest perpetuum mobile economic, acest caritas numit și programul economic al PSD? Că poți forța tăierea profiturilor firmelor, dar nu poți rostogoli la infinit creșteri de venituri pentru sectoarele neproductive ale economiei? Că poți forța creșterea salariului minim, dar nu poți garanta păstrarea salariilor celorlalți, în aceste condiții, chiar dacă ameninți că vei trimite Inspecția Muncii peste jumătate din firmele românești? Asta ar fi trebuit să-i spună cei de la Fisc domnului Orlando? Uite, m-am gândit să-i transmit eu, că ei poate sunt timizi: It’s the ideology, Stupid!”
”Cred că prioritar în primul rând este să ne colectăm taxele şi impozitele aşa cum ar trebui colectate. Este de neacceptat să ai un boom economic, o creştere economică de 7% şi să ai încasări din accize şi din impozitul pe profit mai mici în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior sau să ai la TVA o creştere de 3%, cum am avut anul trecut, când consumul am avut trimestre în care a crescut şi cu 13% în termeni reali. Dacă adăugăm şi indicele de preţ probabil că discutăm de vreo 15%. Deci practic noi nu reuşim să capturăm cu încasările la buget dinamica economică”, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
Analistul Gheorghe Sofian consideră că 1/3 din acest deficit este datorat cheltuielilor cu înzestrarea armatei (parte a acelui 2% PIB, clamat de câțiva ani).

În ritmul în care merg lucrurile, viitorul apropiat ne va aduce mai puțină infrastructură (șosele și autostrăzi, școli și spitale), mari probleme în infrastructura energetică (TRANSGAZ este pentru prima dată pe pierdere, NUCLEARELECTRICA are închis un reactor, căile ferate sunt în colaps tehnic, până și-n pista de decolare de la aeroportul Otopeni sunt probleme!). Asta în timp ce statul le confiscă acestor societăți strategice banii necesari funcționării.
Mă tem că astăzi România poate fi asemuită unei mașini supra-alimentate cu carburant deși are mari probleme la frâne și direcție.

Foamea de bani continuă și-l face până și pe președinte (mai comod de fel) să-și întrerupă vacanța de sărbători și să-i convoace pe premier și pe ministrul muncii la discuții aprofundate. Foamea de bani se acutizează și de unde să-i luăm dacă nu de la generațiile viitoare? Că doar nu vor fi luați/generați din creșterea economică, una care reprezintă doar cifre fără acoperire reală. Așa că, guvernul se pregătește să mai taie o felie din tortul pilonului 2.
Vehiculul guvernamental s-a lovit de zidul realității și pare blocat în proiect, continuând să se izbească în acest zid, chiar dacă din vehicul mai cad niște pasageri defavorizați. Zidul nu va ceda berbecului care-l lovește, așa că se vor găsi vinovați în altă parte, niciodată la conducători.

Moise Guran anticipează ”îndoirea” BNR în fața asaltului politic și ne arată calea pe care guvernarea merge deja: ”din decembrie 2016, de când a venit PSD la putere și până azi, Banca Națională a mărit masa monetară cu 17%, adică cu peste 50 de miliarde de lei. Ăștia-s bani noi, tipăriți. Acum i se reproșează ipocrit BNR-ului că n-a ținut inflația sub control. Dar dacă nu tipărea bani, în septembrie guvernul Tudose nu mai avea cu ce să plătească salariile și pensiile. Consecutiv, banii tipăriți de BNR nu rezolvă problemele guvernului Dăncilă, ci doar lungesc pisica, în loc să o rupă. Prețurile vor continua să crească, euro la fel, diminuând implicit puterea de cumpărare, iar noi toți vom plăti mai mult pentru a finanța un program electoral gândit din start pe inflație și pe imposibilitatea unei părți a electoratului de a înțelege de ce o creștere de salarii nu e creștere adevărată dacă ți se umflă doar buzunarul de la atâta bănet, dar cumperi cam același lucru cu el. BNR va participa la dezvoltarea României prin inflație. Cei mai bătrâni își amintesc anii 90. Ne-am dezvoltat și atunci până am ajuns să tăiem cinci zerouri de pe bancnote, că fiind zerouri, de foame nu prea țineau.


O tara se dezvolta prin investitii. Cum statul este tot mai absent, sunt asteptati investitorii privati. De ce nu vin? Cauzele mai jos:
- 68% dintre respondenți consideră că forța de muncă disponibilă nu este suficient de competitivă
- 85% dintre respondenți caracterizează sistemul fiscal din România ca necompetitiv și probabil nu din cauza nivelului de impozitare, ci datorită schimbărilor bruște de politică fiscală și lipsei de modernizare la nivelul ANAF
- 96% dintre respondenți spun că întâmpină dificultăți datorită poverii reglementărilor care sunt neclare și în continuă schimbare
- 92% consideră că infrastructura nu este suficient de bine dezvoltată ceea ce nu mai este demult o surpriză pentru nimeni
- 100% dintre respondenți descriu birocrația din România ca fiind necompetitivă în comparație cu alte locații din Europa unde desfășoară activități și tot în unanimitate reclamă lipsa de transparență și de consistență în adoptarea și aplicarea politicilor publice


https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/ultima-ora-cheltuielile-statului-au-crescut-puternic-aproape-40-primele-doua-luni-doua-ori-repede-veniturile-langa-salarii-guvernul-cheltuit-mult-investitii-subventii-17998948
http://cursdeguvernare.ro/pentru-prima-data-ultimii-4-ani-deficit-bugetar-semnificativ-la-finele-lunii-februarie.html
https://www.moise.ro/2018/03/27/orlando-probleme-ma/
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22366075-ionut-dumitru-avem-deficit-neobisnuit-pentru-primele-luni-ale-anului-ngrijoratoare-sunt-cheltuielile-recurente.htm
http://www.analizeeconomice.ro/2018/03/inzestrarea-armatei-gaureste-bugetul.html
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/ultima-ora-guvernul-nu-renunta-la-ideea-ca-pilonul-ii-sa-devina-optional-lucreaza-la-un-mecanism-prin-care-sa-stimuleze-contribuabilii-sa-se-mute-la-pilonul-i-18033338
https://www.moise.ro/2018/04/04/benere-i-cladire-mare-nu-se-rupe-dar-se-ndoaie/
http://cursdeguvernare.ro/fic-cele-6-constrangeri-structurale-care-nu-incurajeaza-investitiile-noi-romania.html

sâmbătă, 27 ianuarie 2018

Guvern 3.0




Iată că, atunci când vrei să-ți restructurezi guvernul și mai ales un ministru din Videle, premierul pleacă, iar alt premier vine (din Videle!). Dincolo de lupta politică, schimbarea arată, încă o dată, eșecul guvernării. Deși cifra creșterii PIB ar spune că România este un ”tigru” economic, toate celelalte cifre sunt negative și au potențial de a duce la o criză economică, la austeritate bugetară. 
De fapt, din partea a doua a anului 2017, s-a văzut că programul de guvernare este un eșec, ceea ce a condus la corecții: au fost amânate reduceri de taxe și creșteri de salarii, au fost introduse taxe noi, au fost extrase sume importante de la societățile din domeniul energetic, a fost naționalizat o parte din contribuția la pilonul 2 de pensii, etc.
Execuția bugetară, deși coafată prin contabilizarea la venituri a subvențiilor UE pentru agricultură, arată că încasările bugetare nu țin pasul cu cheltuielile bugetare.

Analistul economic Bogdan Glăvan arată că, în ciuda creșterii uriașe de PIB, veniturile fiscale în 2017 au fost mai mici față de cele bugetate, în procente PIB față de 2016, mai mici față de rata inflației.
”Veniturile fiscale sunt sub planificarea bugetară. Ele au crescut cu 2,8%, mai puțin chiar decât rata inflației de 3,3%! În termeni reali, statul a colectat mai puține impozite în 2017 decât în 2016. Paradoxal, cum ziceam, având în vederea creșterea PIB nominal de 10,6%, respectiv a PIB real de 6,1%”.
Cheltuielile bugetare arată că guvernul a tăiat: investiții publice, banii pentru cofinanțarea proiectelor europene, pentru  a crește cheltuielile de personal și cele cu asistența socială.
În final de an, guvernul a extras venituri nefiscale, practică care se vrea repetată și-n 2018, dar este nesănătos să faci cheltuieli permanente pe baza unor venituri ocazionale, ne spune Bogdan Glăvan:
Aceste subvenții europene, tăierea investițiilor și veniturile nefiscale, cu caracter excepțional, au stat la baza încadrării în ținta de deficit. În anul 2018 guvernul mizează tot pe venituri excepționale, precum cele din vânzarea de apă grea sau licențele de telefonie 5G. Cât de sănătos este să faci cheltuieli permanente, mărind pensiile și salariile, pe baza unor venituri ocazionale, judecați dumneavoastră. Istoria ne-a învățat că, la o adică, aceste cheltuieli nu sunt chiar atât de “permanente”. Sper să nu vină ziua în care bugetarii să se vadă iarăși cu salariile tăiate”.
Bogdan Glăvan identifică doi ”elefanți macroeconomici”: deficitul bugetar și deficitul de cont curent; astfel, s-a ajuns ca: ”Statul român a folosit banii contribuabilului român pentru a crea locuri de muncă în Germania sau Turcia”.
În extenso, într-o postare pe FB, Bogdan Glăvan demonstrează pas cu pas de ce execuția bugetară este proastă:
”Din perspectivă macroeconomică execuția bugetară pe 2017 este chiar proastă. Cred că suntem singura țară de pe planetă unde PIB crește ca în China, dar încasările bugetare scad și deficitul crește. Acest lucru ar trebui să pună pe gânduri pe toată lumea. 
PIB crește în bună măsură datorită creșterii cheltuielilor de personal. Zeci de mii de oameni s-au angajat în administrație. Cheltuielile statului au crescut cu 14%. Aceste cheltuieli au alimentat un consum irațional; practic, noi ca națiune am dat iama în pod, am luat toată slănina și brânza pe care am găsit-o, am spart și butoiul cu vin din beci și ne-am pus pe distracție. Să vezi ce-o să ne mai distrăm când se termină mâncarea și vinul, că altele nu mai avem și va trebui să muncim ca să avem ce pune pe masă :(
În execuția bugetară se vede acest lucru în două forme. Pe de o parte se vede în creșterea puternică a încasărilor din CAS(S), normal, banii cheltuiți de stat pe salarii s-au reîntors la stat. Dar restul încasărilor din impozite nu au ținut sau abia au ținut pasul cu inflația, sunt mult sub PIB, ceea ce e firesc, fiindcă noi mai mult am consumat decât am produs. Consumul este cel mai important determinant al PIB și de aici rezultatul pozitiv din statistici. Dar nu asta contează: bunăstarea noastră are la bază acumulare de capital și producție, dacă nu ne concentrăm pe asta, atunci la revedere bunăstare viitoare. Pe de altă parte calitatea scăzută a administrației a dus probabil la o colectare proastă. Și haosul din legislația fiscală, alt element foarte important, care nu face pe nici un antreprenor să-și asume planuri pe termen lung.
Foarte important este faptul că extinderea cheltuielilor publice, care este plătită de sectorul privat într-o formă sau alta, alimentează creșterea importurilor. Practic exportăm venit național: statul culege taxe de la noi și le face cadou producătorilor străini. Stimularea consumului exact asta înseamnă în sens logic: subminarea producției. Iată însă o altă ilustrare a acestui fenomen: creșterea importurilor. 
Dacă zeci de mii de oameni se gândesc să părăsească România, dacă noi toți îmbătrânim și vom aștepta pensia, mi-e teamă că asupra acestei țări sunt nori negri. Rămânem dependenți de fondurile europene, ca un bețiv care trăiește pe datorie. Bețivul Europei”.
Economistul Florin Cîțu avertizează că, în spatele ușilor închise, guvernanții pregătesc un împrumut masiv pentru a trata criza ce va veni. 
”Partenerii noștri strategici au dat verdictul. România este în CRIZĂ. O criză care va ajunge la nivel de alertă la jumătatea acestui an.
 “Criza românească” (așa se vorbește la Davos) se manifestă, conform partenerilor noștri în trei dimensiuni:
- criza politică și instituțională
- criză economică profundă generată de dezechilibre economice vizibile și ușor de anticipat
- criza morală a societății românești.
România este în CRIZĂ și deja se vorbește în mediile occidentale de așa numita “criză românească” (vezi lipsa României de la Davos, Bulgarii sunt acolo). Iar pentru a nu ne prăbuși, Dragnea va lua un împrumut mare.”
Tot Florin Cîțu ne spune următoarele: ”"Criza românească" începe să își arate colții. România singura țară din UE care se pregătește de procedura de infrigement pentru execuția bugetară, rata inflației scăpată de sub control, dobânzi duble la împrumuturile statului, moneda națională în picaj”.
Verbal, guvernanții tot promit investiții publice, dar în final acestea sunt tot mai sever amputate. În ultimii ani, în medie, investițiile publice sunt de 3 ori mai mici decât în anii crizei economice!

Fără infrastructură (”arterele” unei economii), decalajele regionale se adâncesc.
Economistul Cristian Păun apreciază că noul program de guvernare (ca și cele anterioare) are obsesia stimulării consumului.
”1. creșterea salariului minim -> creșterea consumului -> creșterea producției -> creștere economică accelerată (inclusiv creșterea nivelului de ocupare)
2. creșterea salariilor în sectorul bugetar (selectiv) -> creșterea consumului -> creșterea producției -> creștere economică accelerată (inclusiv creșterea nivelului de ocupare)
3. creșterea pensiilor (inclusiv prin neimpozitarea lor) -> creșterea consumului -> creșterea producției -> creștere economică accelerată (inclusiv creșterea nivelului de ocupare)”.
Consumul în sine nu este negativ, dar depinde din care resurse provine: ”Resursele cu care putem consuma mai mult pot proveni din 3 surse: una sănătoasă - producția (vezi legea lui Say); una care nu duce la creștere economică pentru că redistribuie veniturile în societate (iei de la unii să dai la alții; cei de la care ei nu mai consumă ca să consume cei la care dai mai mult prin redistribuție) și una care nu duce nici ea la creștere economică pentru că redistribuie resurse din viitor, adică sacrifică creșterea economică viitoare (împrumutul de resurse) și transferă resurse de la cei care economisesc (nu mai consumă) către cei care consumă mai mult”.
Pe cale de consecință, Cristian Păun afirmă că modelul economic de dezvoltare al României pune carul înaintea boilor, opinie pe care o împărtășesc întru-totul.

Încasările ANAF în 2017 sunt mult mai slabe decât în 2016, arată analistul Gheorghe Sofian. ANAF a reușit contraperformanța nerealizării de încasări cu 10 miliarde lei mai puțin decât în prognoza oficială sau minus 1% PIB față de anul anterior.

Analiza SWOT asupra guvernării, în viziunea celor de la revista Capital:


http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/cresterea-economica-de-7-nu-a-folosit-la-nimic-investitiile-statului-in-2017-minus-32-fata-de-program-si-minus-10-fata-de-2016-16960540
http://cursdeguvernare.ro/document-al-treilea-guvern-a-treia-revizuire-a-promisiunilor-de-guvernare.html
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/guvernul-ratat-tinta-venituri-bugetare-3-miliarde-lei-facut-planul-impozit-profit-fonduri-europene-castigat-peste-prevederi-contributii-sociale-venituri-nefiscale-16960839
https://logec.ro/cei-doi-elefanti-macroeconomici-deficitul-bugetar-si-deficitul-de-cont-curent/
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22248458-florin-citu-ministerul-finantelor-publice-pregateste-echipa-negociatori-pentru-contracta-imprumut-mare-doilea-marime-din-istoria-romaniei-oficialii-finantelor-este-stire-falsa-nu-existat-niciun-fel-di.htm
http://www.zf.ro/eveniment/executia-bugetara-confirma-vedem-toti-guvernul-grindeanu-tudose-dragnea-cel-prost-ultimul-deceniu-infrastructura-rutiera-banii-alocati-autostrazi-sosele-nationale-au-trei-ori-putini-perioada-2009-16948936
http://www.analizeeconomice.ro/2018/01/dupa-un-de-scamatorii-fiscale-ar-cam-fi.html
http://cursdeguvernare.ro/executia-bugetara-pe-2017-chiar-ne-incadram-in-deficitul-de-3-dupa-standard-european.html
http://www.analizeeconomice.ro/2018/02/ultima-prognoza-cnp-privind-pib-ul-pe.html
http://www.capital.ro/noul-program-de-guvernare-5-masuri-cu-impact-major-in-economie.html

joi, 4 ianuarie 2018

Bilanț și perspective






Un bilanț al anului economic 2017 este necesar. Pe parcursul anului am formulat suficiente observații, analize din care reieșea clar devierea de la promisiunile electorale și programul de guvernare. Indicatorii economici s-au deteriorat semnificativ, cu excepția unuia care ia prim-planul: creșterea PIB. Creșterea PIB, deși spectaculoasă a fost generată de măsuri fiscale pro-ciclice, de stimuli ai consumului (dopaj fiscal). În partea a doua a anului, eșecul economic a devenit vizibil când măsuri economice de mărire a veniturilor cetățenilor (scăderi de taxe/măriri de pensii și salarii) au fost amânate, în schimb au apărut taxe noi sau au revenit taxe recent eliminate (supra-acciza pe carburanți). În absența vehiculului fondurilor suverane care ar fi disimulat deficitul bugetar, guvernul a fost nevoit să stoarcă bani din jurul său: dividendele companiilor publice, reducerea contribuțiilor la pilonul 2 de pensii, etc. În plus, pentru a bifa creșterea salariilor cu 25% a introdus cacealmaua mutării contribuțiilor de la angajator la angajat.
Cristian Tudorescu realizează o excelentă analiză a anului 2017 în comparație cu anul 2016.
Comparație 2017 vs. 2016 prin prisma a 10 indicatori economici:
- creșterea salariului mediu în termeni reali
- deficitul bugetar și cel structural 
- datoria publică 
- investițiile publice 
- fondurile europene 
- inflația 
- pensiile private ca mecanism de creștere a avuției pe termen lung 
- costul împrumuturilor pentru statul român
- autostrăzile
- balanța comercială



Concluzia finală a analistului: ”Cum suntem după anul 2017? Trăim mai riscant. Ne place mersul pe frânghie și am uitat că am mai căzut de pe ea acum 10 ani”.
O singură obiecție am la această analiza: la pct. 5, fonduri europene, la anul 2016 nu se ține cont de execuția pe ciclul anterior (2007-2013).
Din analiza economistului Florin Cîțu, reies neîmpliniri majore în anul 2017 ale programului de guvernare.
Fotografia postată de Florin Cîţu.

După părerea mea, anul 2018 nu are semne prea bune. Creșterea economică se va estompa, promisiunile se amână sau sunt tot mai greu de acoperit, inflația crește, taxele cresc (inclusiv cele locale, afectate de reducerea impozitului pe profit), costurile de finanțare cresc, iar semnele că după beție urmează mahmureala sunt dublate de alte semne că după atâția ani de creștere economică urmează o altă criză economică. Economia românească va fi bulversată de transferul contribuțiilor, de split-TVA.
Creșterea economică (a PIB-ului) nu conduce la creșterea bunăstării, chiar mai mult, în ultimii ani gradul de sărăcie a crescut.
În aceste condiții, pesimismul românilor este la cote maxime.
„Este un pesimism absolut, direcția în care merge țara. Niciodată nu am avut, de 25 de ani sondez acest lucru, nu am avut o direcție bună doar de 17%. Această percepție negativă nu a fost niciodată. Un pesimism absolut aici”, a explicat sociologul Vasile Dîncu pentru TVR.
Dacă mai ținem cont de amputările la legile justiției și de propunerile ”nucleare” de modificările ale codului penal, România va fi eliminată din UE și va ieși chiar din lumea civilizată.
Tensiunile din societate sunt aproape la fel de mari precum erau în anul 1989. ”Paralelismul” arogant al guvernanților față de realitatea zilnică alimentează consistent aceste tensiuni.

Repetam greșelile trecutului, crede economistul Radu Crăciun, iar un eventual șoc extern ne va prinde la fel de nepregătiți, iar corecțiile vor fi iar dureroase.
Ne mișcam precum un tren de mare viteză chinezesc, dar oare avem același terasament?

Analiza redactorului Cristian Hoștiuc pentru anul 2018 relevă următoarele:
”1. Creşterea economică este capturată de cei mari - multinaţionale şi companii de stat, iar companiile româneşti mici şi mijlocii, confruntate permanent cu un blocaj financiar şi lipsă de cash, vor pierde teren.
2. Dobânzile la creditele în lei (ROBOR) vor creşte, la fel şi cursul leu/euro şi inflaţia; presiunea asupra BNR se va mări, iar Isărescu va fi făcut responsabil de aceste creşteri; marii pierzători sunt cei care îşi ţin economiile la bancă în lei.
3. Supraîncălzirea economică se va accentua, ceea ce va duce la derapaje macro tot mai costisitoare. Atenţie la corecţiile care vor urma.
4. Presiunea pe salariile mici va fi din ce în ce mai mare, iar deficitul de personal se va accentua. Companiile româneşti vor fi cele mai lovite.
5. Industria IT va începe să se confrunte cu un blocaj legat de salarii şi lipsă de oameni.
6. Antreprenorii români cu branduri şi afaceri solide vor încerca să le vândă.
7. Băncile se vor confrunta şi mai acut cu o lipsă de business, mai ales cele care sunt în afara topului 10.
8. Pe Bursa de la Bucureşti vor veni mai multe companii private, dar numărul de brokeri va scădea.
9. Investiţiile în proiectele rezidenţiale vor creşte.
10. Criza din administraţia locală se va accentua, iar baronii vor fi şi  mai “jupâni”.”
Pe scurt, anul 2018 va fi dificil.

Prognozele Comisiei Naționale de Prognoză și cele ale principalelor bănci, sunt diferite pentru anul 2018. Până la urmă, contează calitatea și nu cantitatea unei creșteri economice. Creșterea PIB-ului fără un suport sustenabil este un simplu balon de săpun.
„Creşterea economică puternică se datorează avansului semnificativ al consumului, alimentat de creşterea salariilor şi diminuarea impozitelor, dar aceasta va funcţiona doar pe termen scurt. Dacă avem o majorare a consumului fără sprijinul altui sector economic, atunci vor creşte deficitul comercial şi cel al contului curent“, spunea la finele lui 2017 preşedintele Consiliul Fiscal, Ionuţ Dumitru.
Ca în fiecare an, barometrul KeysFin ne spune care sunt așteptările, dar și temerile pentru anul 2018 în viziunea antreprenorilor români.




https://republica.ro/cand-ne-a-fost-mai-bine-in-2017-sau-in-2016-10-indicatori-economici-care-ne-arata-cum-mergem-pe-franghie
http://www.analizeeconomice.ro/2018/01/5-prognoze-economice-pentru-anul-2018.html
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/pregatiti-va-pentru-un-2018-chiar-mai-zbuciumat-fiscal-ce-ati-vazut-pana-acum-pe-hartie-devine-realitate-17533340
http://www.analizeeconomice.ro/2017/12/dupa-un-de-betie-fiscala-urmeaza-unul.html
http://www.analizeeconomice.ro/2017/12/cresterea-economica-nu-te-fereste-de.html
https://www.news.ro/economic/analiza-dupa-un-an-in-care-economia-a-crescut-in-special-pe-baza-consumului-si-a-importurilor-cresterea-costului-finantarii-si-riscurile-externe-vor-crea-probleme-in-2018-1922405027002017120817516701
http://www.aktual24.ro/niciodata-nu-am-vazut-asa-ceva-reactia-unui-celebru-sociolog-in-fata-rezultatelor-celui-mai-recent-sondaj-ires/
http://www.raducraciun.ro/va-place-in-gaotie-chiar-si-pe-un-terasament-romanesc/
http://www.zf.ro/eveniment/2018-dobanzile-robor-cursul-vor-creste-pierd-cei-au-economiile-lei-supraincalzire-economica-derapaje-urmeaza-corectii-cresterile-salariale-deficitul-oameni-vor-lovi-companiile-romanesti-coruptia-16918386
http://cursdeguvernare.ro/versiuni-foarte-diferite-pe-indicatorii-economici-2018-prognoza-oficiala-si-cifrele-de-lucru-ale-bancilor.html
http://www.capital.ro/anul-2018-in-viteza-cu-economia-spre-zid.html
http://cursdeguvernare.ro/barometru-keysfin-2018-anul-incertitudinilor-economia-continua-sa-creasca-dezechilibrele-se-accentueaza.html

marți, 7 noiembrie 2017

Contrasens





”Revoluția fiscală” este în fapt transpunerea eșecului programului de guvernare. Transferul contribuțiilor de la angajator la angajat (caz unic în lume!) este cheia de boltă a legii salarizării, adică crește brutul cu 25%, promisiune onorată, dar în fapt netul se modifică insesizabil. Split TVA și alte măsuri arată neputința guvernului deși PIB-ul României crește spectaculos (chinezește, nu?).
Măsurile sunt respinse de: 
- sindicate în stradă, unele amenințând cu greva generală
- de patronate
- investitorii străini
- de Consiliul fiscal (pierdere de 5,2 miliarde lei în urma măsurilor fiscale)
- de Consiliul Economic și Social
- opoziție
- de președinție (”mega-țopăială fiscală).
Chiar și primarul capitalei (PSD) a fost împotrivă sesizând, într-un târziu, că bugetul îi este afectat (prin scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%).
Măsurile fiscale nu sunt chiar neutre eonomic, există câștigători și perdanți, după cum arată analistul Cristian Grosu:
- impozitul de 1% pe cifra de afaceri afectează IMM-urile, îi afectează pe cei mici, pe cei care fac producție, pe cei cu afaceri cu marjă mică de profitabilitate; câștigă însă cei care nu fac investiții, firmele de consultață, firmele care fac optimizare fiscală;
- se accentuează inegalitatea socială (deja suntem sud-americanii Europei); câștigă firmele de consultanță, avocatură și presă.
- se accentuează descompunerea clasei de mijloc; câștigători sunt salariații care știu o limbă străină, tinerii care emigrează și politicienii care au un electorat înghesuit la salariul minim pe economie; pierde economia și societatea;
- scăderea demografiei și a natalității continuă;
- guvernarea reactivă și haotică își va produce efectele în 2018: tăierea investițiilor publice, întârzieri în atragerea de fonduri europene, blocarea investițiilor locale, noi taxe, inclusiv mărirea contribuțiilor rămase angajatorului (așa numită taxa de solidaritate).
Măsurile fiscale lovesc dur în economie:
- 90% din firme vor avea cheltuieli suplimentare pentru implementarea transferului contribuțiilor;
- 60% din angajatori vor face disponibilizări în urma majorării salariului minim.
- reducerea cotei de transfer contribuții pensie privată va afecta pensii viitoare și bulversează deja bursa.
Comisia Națională de Prognoză crește, din pix, prognoza de PIB, ajutând guvernul, căci un PIB mai mare permite un deficit de 3% mai mare în valoare absolută.
TVA split aplicat firmele în insolvență le va îngreuna activitatea, blocându-le cash-ul, în plus, va afecta și salariile nete ale angajaților (100.000 de oameni) și altor câteva categorii de angajați.
Anul care vine se anunță și mai problematic economic, iar limita sustenabilității datoriei publice nu este atât de departe precum și-ar dori guvernul.
Banii confiscați de guvern de la firmele de stat din domeniul energiei, deja produc efecte, lăsând mii de cetățeni în beznă.
România devine o țară în care faci mai greu afaceri decât în Republica Moldova, iar costul de finanțare al României crește accelerat.
Cu execuția fiscală de mai jos, România nu se va dezvolta.
Analiza senatorului Florin Cîțu asupra programului de guvernare ne explică cum arată eșecul economic: 
- veniturile fiscale au scăzut, deși economia crește spre 6% PIB
- deficitul bugetar este dublu față de perioada similară a anului trecut


- investițiile publice s-au prăbușit

- creșterea salariilor și a asistenței sociale este finanțată prin tăierea investițiilor

- costul de finanțare crește rapid

- investițiile străine cad deși economia crește accelerat






http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-marii-castigatori-ai-unei-improvizatii-5-erori-startegice-ale-noilor-masuri-fiscale.html
http://cursdeguvernare.ro/document-aviz-negativ-si-analiza-consiliului-fiscal-pe-modificarile-fiscale-modificarile-costa-52-miliarde-neprevazuti-nicaieri.html
http://cursdeguvernare.ro/asociatia-municipiilor-cere-guvernului-sa-renunte-la-scaderea-impozitului-pe-venit-cat-vor-pierde-administratiile-locale.html
http://www.contributors.ro/economie/scaderea-impozitului-de-venit-%C8%99i-impactul-dezastruos-asupra-bugetelor-locale/
http://cursdeguvernare.ro/surpriza-de-proportii-cnp-majoreaza-cu-05-prognoza-de-crestere-pe-2017-o-explicatie-sublima.html
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/cnp-ajuta-guvernul-sa-faca-bugetul-cresterea-salariului-brut-prin-transferul-contributiilor-la-angajat-inclusa-in-prognoze-desi-n-a-fost-legiferata-avans-mare-la-pib-nominal-17365345
http://www.zf.ro/eveniment/avalansa-de-masuri-fiscale-anuntate-pentru-2018-lasa-in-aer-bugetele-companiilor-16771840
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/peste-100-000-de-angajati-ai-firmelor-in-insolventa-expusi-la-taierea-salariilor-nete-dupa-schimbarea-codului-fiscal-17367058
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/consiliul-economic-si-social-a-avizat-negativ-proiectul-de-modificare-a-codului-fiscal-17366912
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/cns-cartel-alfa-sustinem-actiunea-de-organizare-a-unei-greve-generale-cerem-imperativ-guvernului-sa-faca-un-pas-inapoi-si-sa-renunte-la-transferul-contributiilor-sociale-17366561
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/exclusiv-reducerea-cotei-la-pensia-privata-si-transferul-contributiilor-taie-viitoarele-pensii-private-pentru-aproape-fiecare-angajat-cu-21-un-minus-de-58-041-lei-17365490
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/investitorii-americani-sunt-nemultumiti-de-masurile-fiscale-anuntate-recent-de-guvern-vor-ingreuna-afacerile-vor-scadea-increderea-vor-afecta-competitivitatea-tarii-17362507
http://www.analizeeconomice.ro/2017/11/limita-sustenabilitatii-datoriei.html
http://www.capital.ro/deficitul-bugetar-va-creste-in-2018-la.html
http://www.zf.ro/zf-24/florin-jianu-presedintele-cnipmmr-despre-trecerea-contributiilor-sociale-de-la-angajator-la-angajat-va-bulversa-mediul-de-afaceri-pentru-90-dintre-imm-uri-inseamna-costuri-suplimentare-16805984
http://www.zf.ro/companii/cresterea-salariului-minim-1-ianuarie-2018-creeaza-controverse-florin-jianu-cnipmmr-60-dintre-antreprenori-spun-vor-face-disponibilizari-ministru-dialog-social-salariul-minim-asigure-trai-decent-16805904
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/exclusiv-reducerea-cotei-la-pensia-privata-si-transferul-contributiilor-taie-viitoarele-pensii-private-pentru-aproape-fiecare-angajat-cu-21-un-minus-de-58-041-lei-17365490
http://cursdeguvernare.ro/corina-popescu-transelectrica-lucrarile-de-mentenanta-pentru-intreaga-retea-sub-program-in-ultimii-3-ani.html
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/studiu-ey-transferul-contributiilor-sociale-de-la-angajat-la-angajator-nu-este-joc-de-suma-nula-pentru-it-si-r-d-fie-pierde-angajatul-fie-pierde-angajatorul-16804849
http://www.capital.ro/romania-a-pierdut-noua-pozitii-si-ocupa-locul-45-in-clasamentul-doing-business-dupa-republica-moldova.html
http://cursdeguvernare.ro/creste-perceptia-de-risc-pe-romania-costul-finantarii-guvernului-la-maximumul-ultimilor-3-ani.html
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/analiza-ultimele-masuri-fiscale-vor-afecta-companiile-cu-profituri-mici-si-vor-pune-presiune-pe-costuri-17353560
http://www.digi24.ro/opinii/cinci-categorii-de-angajati-vor-resimti-din-plin-transferul-contributiilor-sociale-824506#ziarecom

joi, 19 octombrie 2017

Toamna eșecurilor




Când vine toamna, dacă anul a fost bun, roade bogate se culeg. Guvernanții și-au construit programul de guvernare 1.0 pornind de la premisa unei creșteri economice de 5,2% PIB. Premisa părea prea optimistă, dar printr-un dopaj masiv de măsuri fiscale (creștere de venituri și scăderi de taxe) combinat cu un aport remarcabil al industriei (care nu este atât de distrusă cum ni se inoculează propagandistic!), s-a ajuns la o creștere economică estimată a depăși 6%. Logic ar fi fost ca în condiții de boom economic, guvernului să-i fie facil să pună în aplicare toate măsurile programului de guvernare. Dar, rând pe rând, măsuri esențiale ale programului de guvernare au fost amânate, abandonate sau ambalate în cifre iluzorii (păcăleala cu creșterea salariului brut).
Lista este lungă; ultimele pe această lista sunt redate de imaginea de mai jos.

În goana după bani, guvernul inventează diverse taxe. Taxa pe solidaritate există, dar este majorata suma de la 0,25% la 2% din fondul de salarii, iar 1,80% din această sumă, guvernul vrea să o direcționeze spre buget, încălcând legea în cauză.
România după trei ani de reduceri agresive de taxe, respectiv de majorări masive de salarii și pensii, a ajuns în situația în care trendul se inversează. Momentam apar taxe noi, se frânează creșterile anunțate de salarii prin trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. România se împrumută tot mai mult și implicit mai scump.
În cazul TVA defalcat, încăpățânarea de a aplica ceva neaplicabil în România și cu efect zero asupra evaziunii dar cu efecte negative asupra firmelor bune platnice, s-a redus doar la firmele în insolvență sau rău-platnice. Dacă măsura split TVA nu este apreciată de restul țărilor europene, trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat ne face unici în UE.
În tot acest timp, economia gri rămâne neatinsă, veniturile bugetare ale României sunt la minime și decalate inferior față de toată Uniunea Europeană, chiar și față de Bulgaria. În plus, bugetele de stat sunt devalizate an de an (peste 2 miliarde de euro anual numai la bugetele locale; un total estimat al sumelor sifonate de la buget ar putea fi de 8 miliarde euro).


http://www.zf.ro/eveniment/economia-romaniei-are-cea-mai-mare-crestere-din-europa-dar-mediul-de-afaceri-fierbe-unde-si-de-ce-nu-se-leaga-lucrurile-masurile-soc-ale-guvernului-psd-si-ce-s-a-ales-din-ele-16773645
http://www.capital.ro/ministerul-de-finante-coace-taxa-de-solidaritate-de-cateva-luni.html
http://www.capital.ro/cresterea-economica-record-care-nu-se-simte-in-buzunare.html
https://www.newmoney.ro/de-ce-stiau-polonezii-inca-din-martie-ca-romania-nu-isi-va-realiza-anul-acesta-incasarile-din-tva-ciuda-exploziei-consumului/
http://cursdeguvernare.ro/analiza-leopardul-din-spatele-split-tva-cifrele-care-arata-ca-guvernul-ascunde-adevaratele-probleme-ale-tva.html
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/curtea-de-conturi-a-constatat-132-746-nereguli-la-bugetele-locale-cu-abateri-financiar-contabile-de-peste-87-miliarde-lei-in-8-ani-si-jumatate-17331459

sâmbătă, 9 septembrie 2017

Regele gol





A venit într-un târziu și rectificarea bugetară, una foarte așteptată. Cu chiu și vai, ministerul de finanțe a ”reușit” să anunțe un plus de 0,04, deci rectificarea ar fi pozitivă. Dar, pentru asta s-a apelat la un artificiu: s-au refăcut calculele veniturilor la o creștere PIB de 5,6% superioară celei estimate de 5,2% PIB. În plus, s-a introdus o majorare de 2 miliarde lei din dividende ale societăților de stat. Cu toate acestea, dacă se citește proiectul ordonanței, realitatea crudă arată altfel: ”Art 2, alin (3) Bugetul de stat pe anul 2017 se diminuează la venituri cu suma de 1.326,5 milioane lei, la cheltuieli se diminuează cu suma de 347,7 milioane lei, iar deficitul se majorează cu suma de 978,8 milioane lei”.
Redactorul Oana Osman arată că ”se diminuează nominal atât veniturile, cât și cheltuielile, primele de aproape patru ori mai mult. Singurul care crește nominal este deficitul bugetar. Avem, așadar, o rectificare ca la Radio Erevan: Nu s-a dat, ci s-a luat. Nu era pozitivă, ci negativă. Scad nominal și veniturile, și cheltuielile. Crește doar deficitul. Cifrele sunt “înfrumusețate” doar prin raportare a sumelor la un Produs Intern Brut mai mare, Guvernul majorând estimarea de creștere a PIB de la 5,2%, cum era programat inițial, la 5,6%”.

Banii sunt redistribuiți de la salarii și pensii și sunt tăiați de la investiții (și așa amputate masiv) și fonduri europene (unde absorția oricum este aproape nulă). La Apărare nu sunt prevăzuți bani suplimentari, deși un ministru a plătit cu funcția pentru ”scăparea” adevărului. Un exemplu de execuție defectuoasă a bugetului, la ministerul apărării, este pus în evidență de graficul următor:

Guvernul se află în plin proces de negare a evidenței. Până și cifrele cosmetizate îl contrazic: deficitul bugetar este majorat. Iar foamea de bani se extinde de la supraacciza carburanților, la pilonul 2 care va deveni opțional. Se iau dividende anticipate pe 2017 ale companiilor de stat (deși acestea sunt prevăzute să faca parte de din Fondul Suveran, deci să ajute la rata de profitabilitate a acestuia); aceste societăți strategice sunt decapitalizate și le este împiedicată retehnologizarea și dezvoltarea.
”Regele este gol!”. Asta ne spun cifrele. Dificultățile bugetare sunt tot mai mari și mai evidente. Asta deși așteptările au fost uriașe, iar repartizările bugetare au mers doar la câteva categorii de privilegiați: parlamentari, administrație publică, pensionari speciali. Pe ceilalți îi așteaptă 1 ianuarie cu +25% la brut (transpus în abia 4% la net, după cum recunoaște tardiv ministrul Muncii). Iar în acest timp, prețurile cresc.
Moise Guran afirmă că, tehnic, rectificarea este pozitivă, dar plină de minciuni destul de bine ascunse.
Sistemul vaselor comunicante de mai sus, este descris de Moise Guran astfel: ”Subvenția retrasă de la bugetul asigurărilor minus reducerea cheltuielilor din bugetul de stat plus suplimentarea de deficit a acestuia egal cu aproximativ suma suplimentată la bugetele locale plus creditele de angajament.
De unde rezultă că tăierile de investiții de la bugetul de stat și bugetele locale, eventual înlocuite cu credite de angajament, ar putea acoperi parțial creșterile de salarii din administrația locală”.
Viitorul arată sumbru, crede analistul: ”În altă ordine de idei, și dacă statul nu ajunge în 2017 la peste 73 de miliarde de lei cheltuieli salariale (peste 9% din PIB!), important este altceva – creșterea deficitului va umfla dobânzile, posibil și cursul de schimb, iar tăierea investițiilor publice și private (sau ce credeați că-s rezervele confiscate de la companiile de stat) va frâna puternic economia în trimestrele următoare. În 2018 și 2019, România va deveni o țară foarte greu de guvernat/administrat. Dacă anul ăsta au tăiat tot ca să poată plăti salarii, anul viitor când se vor îngrămădi credite de angajament contractate anul ăsta, la un fond de salarii bugetare de peste 80 de miliarde de lei, ce vom face?”.

Bogdan Glăvan analizând evoluțiile recente, prezintă un grafic ce face cât o mie de cuvinte.

Veniturile fiscale și cheltuielile salariale ar trebui să fie paralele (sau se unească spre infinit). Ultimii ani seamănă izbitor cu anii dinaintea crizei din 2009. ”Dacă scăderea taxelor și creșterea salariilor sunt politici contradictorii, măcar pe termen scurt, care dintre ele ar trebui să prevaleze? Logica economică ne spune că prioritară este creșterea producției și acumularea de capital, deoarece asta duce direct la creșterea veniturilor și, indirect, la creșterea salariilor celor care oferă servicii populației, de la frizeri până la medici. Nu poți să pui carul înaintea boilor”, este concluzia analistului Bogdan Glăvan.
Suntem mândri că suntem greiere vara, dar când vine iarna ni se pare o fatalitate. Romania repetă evoluțiile în ”dinți de fierastrău”. Prin urmare, în anii ce vin, veniturile și cheltuielile trebuie să se ajusteze, fie numai una dintre ele sau chiar ambele simultan. Firește, există o variantă în care petrecerea continuă, prin disimularea deficitului bugetar prin intermediul fondului suveran, ceea ce presupune îndatorare masivă și risc crescut de intrare în faliment.
Din punctul de vedere al Consiliului Fiscal: ”Creșterea economică peste așteptări nu a fost de natură să asigure convergența veniturilor fiscale încasate cu țintele programate, așa cum ar fi fost de așteptat, iar evaluările inițiale asupra necesarului suplimentar de cheltuieli curente (subdimensionarea cheltuielilor identificată de Consiliul fiscal) au fost depășite substanțial în execuția bugetară. Evitarea depășirii plafonului de deficit apare drept realizabilă doar ca urmare a reducerii masive a investițiilor publice comparativ cu nivelul programat, inversării unor reduceri de taxe operate în trecut și introducerii unor măsuri discreționare suplimentare de natura veniturilor, precum și unor vărsăminte extraordinare de dividende din partea companiilor de stat”.

http://cursdeguvernare.ro/datele-rectificarii-pozitive-pentru-un-004-se-taie-masiv-de-la-investitii-ca-sa-se-dea-salarii-si-pensii.html
https://www.profit.ro/stiri/economie/rectificarea-pozitiva-anuntata-de-guvern-e-de-fapt-negativa-scad-si-veniturile-si-cheltuielile-totale-creste-doar-deficitul-17198533
http://cursdeguvernare.ro/finantele-au-publicat-proiectul-rectificarii-bugetare-cat-de-pozitiva-este-rectificarea-anuntata-de-ionut-misa-in-conferinta-de-presa.html
https://www.profit.ro/stiri/politic/un-nou-asalt-asupra-conturilor-companiilor-de-stat-guvernul-le-cere-sa-verse-la-buget-dividende-suplimentare-de-peste-2-miliarde-lei-17198747
https://www.facebook.com/ClaudiuNasuiUSR/photos
http://www.stelianmuscalu.ro/guvernul-tudose-ne-minte-din-nou-rectificarea-bugetara-nu-este-pozitiva/
https://www.moise.ro/2017/09/10/tehnic-rectificarea-este-pozitiva-miniciuna-este-alta-parte/
https://logec.ro/tensiunea-bugetara-incepe-sa-semene-cu-cea-din-2009/
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22000349-consiliul-fiscal-despre-rectificarea-bugetara-identificat-mai-multe-elemente-natura-sugereze-vulnerabilizarea-finantelor-publice-termen-mediu.htm