Pages

Meniu

sâmbătă, 9 septembrie 2017

Regele gol





A venit într-un târziu și rectificarea bugetară, una foarte așteptată. Cu chiu și vai, ministerul de finanțe a ”reușit” să anunțe un plus de 0,04, deci rectificarea ar fi pozitivă. Dar, pentru asta s-a apelat la un artificiu: s-au refăcut calculele veniturilor la o creștere PIB de 5,6% superioară celei estimate de 5,2% PIB. În plus, s-a introdus o majorare de 2 miliarde lei din dividende ale societăților de stat. Cu toate acestea, dacă se citește proiectul ordonanței, realitatea crudă arată altfel: ”Art 2, alin (3) Bugetul de stat pe anul 2017 se diminuează la venituri cu suma de 1.326,5 milioane lei, la cheltuieli se diminuează cu suma de 347,7 milioane lei, iar deficitul se majorează cu suma de 978,8 milioane lei”.
Redactorul Oana Osman arată că ”se diminuează nominal atât veniturile, cât și cheltuielile, primele de aproape patru ori mai mult. Singurul care crește nominal este deficitul bugetar. Avem, așadar, o rectificare ca la Radio Erevan: Nu s-a dat, ci s-a luat. Nu era pozitivă, ci negativă. Scad nominal și veniturile, și cheltuielile. Crește doar deficitul. Cifrele sunt “înfrumusețate” doar prin raportare a sumelor la un Produs Intern Brut mai mare, Guvernul majorând estimarea de creștere a PIB de la 5,2%, cum era programat inițial, la 5,6%”.

Banii sunt redistribuiți de la salarii și pensii și sunt tăiați de la investiții (și așa amputate masiv) și fonduri europene (unde absorția oricum este aproape nulă). La Apărare nu sunt prevăzuți bani suplimentari, deși un ministru a plătit cu funcția pentru ”scăparea” adevărului. Un exemplu de execuție defectuoasă a bugetului, la ministerul apărării, este pus în evidență de graficul următor:

Guvernul se află în plin proces de negare a evidenței. Până și cifrele cosmetizate îl contrazic: deficitul bugetar este majorat. Iar foamea de bani se extinde de la supraacciza carburanților, la pilonul 2 care va deveni opțional. Se iau dividende anticipate pe 2017 ale companiilor de stat (deși acestea sunt prevăzute să faca parte de din Fondul Suveran, deci să ajute la rata de profitabilitate a acestuia); aceste societăți strategice sunt decapitalizate și le este împiedicată retehnologizarea și dezvoltarea.
”Regele este gol!”. Asta ne spun cifrele. Dificultățile bugetare sunt tot mai mari și mai evidente. Asta deși așteptările au fost uriașe, iar repartizările bugetare au mers doar la câteva categorii de privilegiați: parlamentari, administrație publică, pensionari speciali. Pe ceilalți îi așteaptă 1 ianuarie cu +25% la brut (transpus în abia 4% la net, după cum recunoaște tardiv ministrul Muncii). Iar în acest timp, prețurile cresc.
Moise Guran afirmă că, tehnic, rectificarea este pozitivă, dar plină de minciuni destul de bine ascunse.
Sistemul vaselor comunicante de mai sus, este descris de Moise Guran astfel: ”Subvenția retrasă de la bugetul asigurărilor minus reducerea cheltuielilor din bugetul de stat plus suplimentarea de deficit a acestuia egal cu aproximativ suma suplimentată la bugetele locale plus creditele de angajament.
De unde rezultă că tăierile de investiții de la bugetul de stat și bugetele locale, eventual înlocuite cu credite de angajament, ar putea acoperi parțial creșterile de salarii din administrația locală”.
Viitorul arată sumbru, crede analistul: ”În altă ordine de idei, și dacă statul nu ajunge în 2017 la peste 73 de miliarde de lei cheltuieli salariale (peste 9% din PIB!), important este altceva – creșterea deficitului va umfla dobânzile, posibil și cursul de schimb, iar tăierea investițiilor publice și private (sau ce credeați că-s rezervele confiscate de la companiile de stat) va frâna puternic economia în trimestrele următoare. În 2018 și 2019, România va deveni o țară foarte greu de guvernat/administrat. Dacă anul ăsta au tăiat tot ca să poată plăti salarii, anul viitor când se vor îngrămădi credite de angajament contractate anul ăsta, la un fond de salarii bugetare de peste 80 de miliarde de lei, ce vom face?”.

Bogdan Glăvan analizând evoluțiile recente, prezintă un grafic ce face cât o mie de cuvinte.

Veniturile fiscale și cheltuielile salariale ar trebui să fie paralele (sau se unească spre infinit). Ultimii ani seamănă izbitor cu anii dinaintea crizei din 2009. ”Dacă scăderea taxelor și creșterea salariilor sunt politici contradictorii, măcar pe termen scurt, care dintre ele ar trebui să prevaleze? Logica economică ne spune că prioritară este creșterea producției și acumularea de capital, deoarece asta duce direct la creșterea veniturilor și, indirect, la creșterea salariilor celor care oferă servicii populației, de la frizeri până la medici. Nu poți să pui carul înaintea boilor”, este concluzia analistului Bogdan Glăvan.
Suntem mândri că suntem greiere vara, dar când vine iarna ni se pare o fatalitate. Romania repetă evoluțiile în ”dinți de fierastrău”. Prin urmare, în anii ce vin, veniturile și cheltuielile trebuie să se ajusteze, fie numai una dintre ele sau chiar ambele simultan. Firește, există o variantă în care petrecerea continuă, prin disimularea deficitului bugetar prin intermediul fondului suveran, ceea ce presupune îndatorare masivă și risc crescut de intrare în faliment.
Din punctul de vedere al Consiliului Fiscal: ”Creșterea economică peste așteptări nu a fost de natură să asigure convergența veniturilor fiscale încasate cu țintele programate, așa cum ar fi fost de așteptat, iar evaluările inițiale asupra necesarului suplimentar de cheltuieli curente (subdimensionarea cheltuielilor identificată de Consiliul fiscal) au fost depășite substanțial în execuția bugetară. Evitarea depășirii plafonului de deficit apare drept realizabilă doar ca urmare a reducerii masive a investițiilor publice comparativ cu nivelul programat, inversării unor reduceri de taxe operate în trecut și introducerii unor măsuri discreționare suplimentare de natura veniturilor, precum și unor vărsăminte extraordinare de dividende din partea companiilor de stat”.

http://cursdeguvernare.ro/datele-rectificarii-pozitive-pentru-un-004-se-taie-masiv-de-la-investitii-ca-sa-se-dea-salarii-si-pensii.html
https://www.profit.ro/stiri/economie/rectificarea-pozitiva-anuntata-de-guvern-e-de-fapt-negativa-scad-si-veniturile-si-cheltuielile-totale-creste-doar-deficitul-17198533
http://cursdeguvernare.ro/finantele-au-publicat-proiectul-rectificarii-bugetare-cat-de-pozitiva-este-rectificarea-anuntata-de-ionut-misa-in-conferinta-de-presa.html
https://www.profit.ro/stiri/politic/un-nou-asalt-asupra-conturilor-companiilor-de-stat-guvernul-le-cere-sa-verse-la-buget-dividende-suplimentare-de-peste-2-miliarde-lei-17198747
https://www.facebook.com/ClaudiuNasuiUSR/photos
http://www.stelianmuscalu.ro/guvernul-tudose-ne-minte-din-nou-rectificarea-bugetara-nu-este-pozitiva/
https://www.moise.ro/2017/09/10/tehnic-rectificarea-este-pozitiva-miniciuna-este-alta-parte/
https://logec.ro/tensiunea-bugetara-incepe-sa-semene-cu-cea-din-2009/
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22000349-consiliul-fiscal-despre-rectificarea-bugetara-identificat-mai-multe-elemente-natura-sugereze-vulnerabilizarea-finantelor-publice-termen-mediu.htm

marți, 5 septembrie 2017

Duduie, ce ne facem?




Duduie economia, peste așteptări și prognoze. Mulți se bucură, alții spun că mai bine să crească rapid decât să stagneze sau să scadă. Dar oare creșterea economică a acestui an este un motiv de bucurie? Pentru a oferi un răspuns, trebuie să vedem care sunt motoarele creșterii economice.

Crește în continuare consumul, ori asta nu este bine deoarece se face prin importuri căci piața noastră nu produce bunurile dorite de consumatorii români (electronice, mașini și echipamente, dar chiar și fructe și legume).
Crește industria, asta este bine, creștere la care guvernul nu are niciun merit. Dar creșterea asta nu se vede prea mult în nivelul de trai căci acționarii firmelor din industrie sunt în mare parte străini sau numărul de muncitori este destul de redus și mai ales focalizat pe anumite zone din țară.
Crește IT-ul, este bine, dar impactul este redus căci nu suntem și nu putem fi o țară de programatori.
Consumul crește și la importurile de mașini second-hand, după eliminarea taxei de mediu, iar asta nu este bine din mai multe puncte de vedere (și ecologice și economice).

În general, guvernul ia măsuri pro-ciclice (aruncă paie pe foc și face vâlvătaia mare, dar orice foc de paie nu rezistă mult timp). În acest timp, încasările nu țin pasul cu cheltuielile, iar un minister are deja banii de salarii terminați, deși suntem abia în septembrie. Și cum nu sunt venituri pe măsură, guvernul introduce taxe: supraacciza pe carburanți (fără a mai promite autostrăzi precum la introducerea ei anterioară), split TVA (care nu-i atinge deloc pe evazioniști, dar va face viața imposibilă firmelor bune platnice).
Duduie, duduie, dar ce ne facem? Cum gestionăm această creștere economică, cum facem să nu repetăm istoria recentă (cea din anul 2008).
De regulă, când există o creștere puternică, atunci există argumente pentru a investi în infrastructură, fie de a reduce datoria publică. Noi însă, nu investim în infrastructură (care a scăzut la cote dramatice față de anii anteriori, chiar și mai mult față de anii de austeritate bugetară). Cât despre reducerea datoriei publice, aceasta forțează anul acesta pragul psihologic de 3% deficit bugetar, iar an de an datoria publică crește în valoare netă.
În fapt, ceea ce face guvernul este sa genereze o viitoare criză bugetară, de care ne despart între 6 și 18 luni.
Redactorul Alexandra Pele ne indică că trebuie să ne analizăm serios această evoluție economică: ”PIB-ul a crescut peste așteptări, dar înainte de a desface șampania mai trebuie găsit un răspuns la întrebarea: și cum va crește el când nu vor mai fi bani în plus de împărțit?“
Valul creșterii economice demne de invidiat va trece în curând, este de părere și Andrei Rădulescu, economist-șef al Băncii Transilvania, pe fondul „disipării impactului noului Cod Fiscal, deteriorării echilibrelor macroeconomice și pierderii de competitivitate“. În afara industriei care depinde de un context european favorabil și de IT, consumul își va arăta curând limitele; lucrările de construcții au scăzut cu 7,2% în prima jumătate a anului ca urmare a prăbușirii investițiilor publice (-45% în primele șase luni). Climatul investițional s-a menținut dificil, o consecință directă a creșterii costurilor cu forța de muncă și a tensiunilor din spațiul public. Investițiile străine directe au scăzut cu 13,4% în primul semestru față de aceeași perioadă a anului trecut. Aceste semne roșii nu sunt de bun augur și arată că fundamentele creșterii economice sunt nesustenabile.


http://cursdeguvernare.ro/situatia-economica-a-romaniei-si-asteptarile-populatiei.html
http://cursdeguvernare.ro/cum-isi-fura-statul-caciula-economia-la-tichete-in-programul-rabla-a-umplut-tara-de-masini-nefiscalizate.html
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21986885-statistica-confirmat-motorul-cresterii-economiei-din-primele-6-luni-consumul-populatiei-exportul-net-avut-contributie-negativa.htm
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/de-unde-a-venit-cresterea-economica-din-primul-semestru-industria-este-motorul-de-crestere-in-timp-ce-constructiile-sunt-la-pamant-16717568
http://cursdeguvernare.ro/cresterea-pe-s1-si-problemele-pe-care-le-genereaza-nu-puteti-produce-voi-pe-cat-de-repede-cheltuim-noi.html
http://www.zf.ro/eveniment/datele-detaliate-de-la-ins-privind-cresterea-pib-arata-ca-industria-este-motorul-cresterii-cresterea-exceptionala-a-pib-la-sase-luni-este-bazata-pe-industrie-comert-si-it-c-16718787
http://cursdeguvernare.ro/ratarea-unei-sanse-istorice-executia-bugetara-de-la-care-pleaca-rectificarea.html
https://soviani.com/2017/09/02/avem-un-ministru-de-finante-care-nu-stie-diferenta-intre-leu-si-subdiviziunea-sa-banul-ok-cine-il-manipuleaza/
https://www.newmoney.ro/ce-se-va-intampla-cu-economia-dupa-cresterea-peste-asteptari-din-prima-jumatate-a-anului/

joi, 24 august 2017

Fără frână, înainte!





Economia României își continuă creșterea și-n trimestrul II 2017. Motoarele sunt industria (comenzi pe piața europeană, IT-ul și consumul). Dar, dacă economia crește, ar fi firesc ca statul să se împrumute mai puțin, ceea ce nu se întâmplă, deficitul bugetar forțând peste limitele de 3% PIB. Iar dacă economia crește, ar trebui să crească încasările, ceea ce nu se întâmplă cu veniturile fiscale. Iar dacă economia crește, nu ar fi firesc să-ți permiți să faci investiții, ori în afară de un posibil stadion la Târgu Măgurele, investițiile sunt în colaps, la jumătatea ultimilor doi ani, ani care nu au fost deloc grozavi la investiții.
Redactorul ZF, Sorin Pâslaru concluzionează: ”Creşterea economică provenită din consum mai mult arde resurse decât reflectă valoare adăugată utilizabilă. La 5-6% creştere economică anuală, există spaţiu de investiţii. Acum e timpul. Resursele arse în consum se vor răzbuna”.
Economia crește, dar aripile ei sunt frânte de politicile guvernamentale, care ard paie pentru vâlvătâi de moment în locul unei combustii de lungă și solidă continuitate.
Temporizarea nesănătoasă a investiţiilor ar trebui ajutată cu acest spaţiu fiscal pe care ţi-l dă o creştere economică. O creştere economică peste aşteptări şi de o asemenea anvergură îţi creează un spaţiu fiscal care trebuie folosit contraciclic, adică investiţional şi nu prociclic, salarial. Fără cele două limitatoare de viteză de creştere economică, resurse umane şi deficit de infrastructură, România probabil ar creşte probabil cu două cifre. Faptul că Europa occidentală, care este competitorul nostru direct pe forţă de muncă, ne aspiră în continuare tot ce avem productiv, forţa de muncă, iar noi nu avem infrastructură. Avem aceste două minusuri care ne temperează creşterea economică” spune profesorul Adrian Mitroi.

http://www.analizeeconomice.ro/2017/08/romania-acest-fat-frumos-al-ue-in.html
http://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/avem-crestere-economica-bazata-consum-profi-dezvoltat-vandut-500-magazine-ar-dezvolte-vanda-500-abatoare-carmangerii-micul-fermier-roman-ajuns-manance-carnati-germania-porumbul-zace-curte-16701366
http://www.capital.ro/mitroi-romania-este-noul-tigru-al-europei.html

Crizele economice sunt ciclice, se știe asta. Economia României este astăzi mai puțin pregătită să facă față unei crize, arată studiul AFABR (Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România).
În 2016 şi 2017 se înregistrează, ca şi în 2008:
„o creştere economică record alimentată de consum (care determină adâncirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor, mai rapid decât creşterea exporturilor),
creşterea creditării (care determină majorarea preţurilor la imobiliare),
majorarea deficitului fiscal (cauzat de performanţa slabă a colectării veniturilor fiscale, care creează o fiscalizare redusă a creşterii economice, pe de o parte şi de majorarile salariale şi ajutoarele sociale oferite de sectorul public, pe de altă parte)”, potrivit analizei citate.
„Diferenţele notabile” și negative față de 2008 sunt:
Ponderea datoriei publice în PIB este de două ori mai mare (deşi la jumătate faţă de media UE),
Forța de muncă este mai redusă,
Investiţiile publice s-au diminuat la jumătate şi
Nivelul investitiilor străine este de asemenea mai mic (reducerea capitalului şi forței de muncă disponibile plafonând nivelul creşterii economice potenţiale)”.

Nici companiile nu o duc mai bine.

http://cursdeguvernare.ro/regres-economia-si-companiile-sunt-mai-putin-pregatite-pentru-o-criza-ca-aceea-din-2008.html

Piețele internaționale tot transmit semnale de criză iminentă. Pe de altă parte, economiile din estul Europei se apropie de limitele ritmului de creștere. Semnele interne și externe par a se combina iar împreună precum în anul 2008.

http://www.zf.ro/business-international/vine-criza-economia-americana-petrece-ca-in-1999-cel-mai-puternic-bancher-central-al-lumii-preturile-activelor-sunt-oarecum-ridicate-16703901
https://www.profit.ro/stiri/economie/capital-economics-perioada-de-aur-pentru-economiile-din-europa-de-est-se-apropie-de-final-17150806
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-21969832-lucian-croitoru-bnr-semnele-unei-noi-crize-acumuleaza-putea-romania-apeleze-pentru-prima-data-relaxari-cantitative.htm

marți, 8 august 2017

Nimic fara taxe




După ce guvernarea s-a gripat, după ce unele măsuri au fost abandonate și reinventate altele la întâmplare, a devenit clară deriva și haosul în care a ajuns guvernarea.
Iată că, una câte una, taxele se întorc. Căci toate măsurile de creșteri salariale necesită venituri bugetare, iar acestea sunt departe de prognoze super-optimiste ale începutului guvernării. Iar creșterile salariale au ajuns doar la o mică parte a bugetarilor (politicieni, administrație publică, sănătate), iar pentru ceilalți nu există bani. Iar ceea ce s-a întamplat cu distribuirea creșterilor salariale este antieconomic, în defavoarea sectorului productiv.

Analistul Marin Pană ne explică de ce este greșită abordarea creșterilor salariale, evidențiată de imaginea de mai sus: ”Una peste alta, această dispunere a creşterilor salariale se arată a fi în DEfavoarea sectorului direct productiv din trei considerente:
Primul, s-au alterat semnificativ raporturile de retribuire între zona direct productivă şi cea de servicii sociale derivate din taxele şi impozitele plătite în urma activităţii economice desfăşurate. Chiar dacă o anumită majorare suplimentară era necesară pe zona bugetară, una precipitată poate avea efecte adverse greu de controlat.
Al doilea, plasarea industriei prelucrătoare la aproape zece procente sub media pe economie este cu totul neobişnuită în statele din UE, unde raportul este ori de egalitate, ori, mai degrabă, invers, ca o recunoaştere implicită a sursei sustenabile de bunăstare socială.
Al treilea, a păstra salarii ceva mai mici în producţie, pe motiv de păstrare a competitivităţii în condiţii de presiune pe cursul de schimb, presiune dată de obligaţiile bugetare exagerate asumate electoral nu pare a fi cea mai bună idee şi, oricum, nu e corect din punct de vedere al echităţii sociale”.

Cum programul de guvernare 2.0 pentru a fi aplicat are nevoie de bani, cum încasările nu cresc pe măsura cheltuielilor și spectrul depășirii deficitului bugetar bântuie guvernul, atunci majorări de taxe și taxe noi sunt soluția cea mai la îndemână a guvernanților (guvernare haotică și reactivă).
La început de an, guvernul Cioloș a eliminat supraacciza la carburanți (măsură care nu era prevăzută în programul economic electoral al PSD pentru intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2017). Dar, taxa se întoarce, guvernul intenționează să mărească accizele la carburanți (cu un impact de plus 10% la prețul carburanților).
Nu e singura măsură, așa cum probabil nu e nici ultima, căci foamea bugetară este mare. O alta este măsura TVA split, care pare a fi una cu efecte nocive tocmai asupra firmelor cinstite.

Moise Guran intuiește proiecția guvernării astfel: se vor induce pusee inflaționiste, iar Comisia Națională de Prognoză prin instrumentul deflator va ajuta guvernul să se împrumute mai mulți bani fără a depăși pragul de 3% PIB (un deflator mai mare, înseamnă un PIB nominal mai mare, deci procentul de 3% va fi dintr-o valoare netă mai mare; reamintesc, deflatorul este măsură a schimbării prețurilor). ”Adevărata scăpare pentru bugetul statului este creditul, dar și acolo există o limită de deficit de 3% din PIB. Din PIB-ul nominal, în lei. Dacă PIB-ul ar fi de 100 de lei, statul s-ar putea împrumuta 3 lei. Așadar dacă PIB-ul crește nominal, crește baza de raportare a celor trei procente, chiar dacă nu e vorba de o creștere reală”.
Prin urmare, ca în anii '90, inflația este colacul de salvare al guvernanților în fața creșterilor salariale fără acoperire în productivitate. Concluzia lui Moise Guran este următoarea: ”manipulăm cifrele astfel încât să putem arunca, prin credit, pe generațiile viitoare, povara salariilor de azi”.

http://www.digi24.ro/opinii/ati-vrut-salarii-si-pensii-mai-mari-luati-atunci-accize-marite-amenzi-si-noi-taxe-774252
http://cursdeguvernare.ro/fiscalitatea-reactiva-si-haotica-se-intoarce-cresc-la-loc-accizele-la-carburanti-bancile-isi-deduc-30-din-creantele-cesionate-terenurile-agricole-nelucrate-se-suprataxeaza.html
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-21943788-guvernul-scumpeste-carburantii-pentru-scazut-incasarile-din-accize-768-mil-lei-pentru-taxele-sunt-doar-50-52-din-pretul-benzinei-motorinei.htm
http://www.zf.ro/companii/energie/petrecerea-taxelor-scazute-s-a-terminat-ministerul-de-finante-propune-revenirea-euroaccizelor-la-combustibil-la-nivelul-din-2016-16687009
http://www.capital.ro/guvernul-tudose-reintroduce-supraacciza-la-carburanti-1.html
http://www.startupcafe.ro/taxe/tva-split-catastrofal.htm
https://www.moise.ro/2017/08/08/bineinteles-socialism-fara-cresteri-de-taxe-nu-exista/

vineri, 28 iulie 2017

Derivă





De la un program detaliat, cu termene pentru fiecare măsură în parte, o biblie sau ceaslov, ce trebuie executat la virgulă, programul de guvernare 2.0 se arată o improvizație, o construcție fără fundament, iar măsurile principale, cele care trebuiau să producă venituri la buget (prin taxe noi, în special), sunt abandonate una câte una.

Astfel, s-a renunțat la impozitul pe cifra de afaceri, la impozitul pe gospodărie, la taxe pe solidaritate și, la discutate și uitate, conform premierului Tudose , e aproape să fie și transferul contribuțiilor de la angajator la angajat.

https://www.realitatea.net/ce-a-mai-ramas-din-programul-de-guvernare-al-psd-lista-inventiilor-fiscale-discutate-si-uitate_2087583.html
http://adevarul.ro/economie/bani/ce-mai-ramane-programul-guvernare-mai-nimic-1_597750cd5ab6550cb8795d84/index.html
http://www.ziare.com/mihai-tudose/guvern/programul-de-guvernare-al-lui-tudose-deja-se-prabuseste-masuri-la-care-s-a-renuntat-dupa-doar-10-zile-1472908
https://soviani.com/2017/07/28/inca-o-stramba-shtanga-bagata-de-ministerul-finantelor-lui-mihai-tudose-a-5-a-in-5-saptamani/

http://cursdeguvernare.ro/ce-a-mai-ramas-din-programul-de-guvernare-dupa-o-luna-de-guvernare.html
Dar ministerul de finanțe susține încă mutarea contribuțiilor sociale (CAS și CASS) de la angajator la angajat. Până la proiect clar, s-au făcut simulări de calcul, iar în 4 din 4 scenarii, această măsură duce la scăderea salariilor nete ale angajaților. În plus, în mediul privat, nimeni nu poate obliga un angajator să mărească salariul brut cu 22,5% astfel încât salariul net să nu fie afectat.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-21927060-anunturi-confuze-ministerul-finantelor-guvern-privind-trecerea-cas-cass-din-sarcina-angajatorului-cea-angajatului-finantele-spun-cele-doua-contributii-vor-datorate-catre-angajat-dar-platite-angajator.htm
http://cursdeguvernare.ro/simularile-deloitte-pentru-calculul-noii-impozitari-a-angajatilor-salariul-net-scade-in-4-din-6-scenarii.html

În acest timp, execuția bugetară la 6 luni e în accentuată depreciere. Deficitul e mai mare decât în semestrul similar din anul 2016, asta deși o mare parte din programul inițial de guvernare nu a fost aplicat la datele prevăzute inițial.



http://cursdeguvernare.ro/manual-cum-gestionezi-slab-cea-mai-buna-crestere-economica-din-ue-executia-bugetara-la-6-luni.html

Deficitul încă e stopat prin metodele clasice: 
- sacrificarea investițiilor locale (bugetele locale au cele mai mari excedente din ultimii 7 ani!, asta deși nevoile sunt uriașe);
- sacrificarea investițiilor publice (la minimul ultimilor 10 ani);
- amânarea cheltuielilor asumate de 2% din PIB pentru capitolul apărare.

Prăbușirea dramatică a investițiilor publice e reliefată de graficul următor.


http://cursdeguvernare.ro/cum-sunt-sacrificate-investitiile-locale-pentru-a-limita-deficitul-general-excedentul-bugetelor-locale-la-cel-mai-inalt-nivel-din-ultimii-7-ani.html

Gheorghe Sofian demonstrează cu cifre că execuția bugetară arată neputința ANAF. Veniturile fiscale au scăzut cu 1,1% față de anul trecut, chiar dacă INS ne raportează creștere economică record în UE. 

http://www.analizeeconomice.ro/2017/07/executia-bugetara-ne-arata-ca-anaf-ul.html

Moise Guran analizează execuția bugetară pe 6 luni și emite ipoteza că scăderea încasărilor din TVA este în mare parte explicată prin amputarea investițiilor publice.
”Marele mister al scăderii încasărilor din TVA (cu care își sparg capetele geniile ce au conceput programul din scoarță-n scoarță), în condițiile unei creșteri economice de peste 5%, nu este totuși integral rezolvat de prăbușirea investițiilor publice în primele șase luni ale anului. Mai țineți cont și de faptul că evoluția economiei (creșterea PIB) se corectează cu deficitul comercial (mărfuri și servicii), dar și cu taxele pe consum, adică cu acest minus de la TVA.”
Creșterea veniturilor are o explicație în creșterea salariilor bugetarilor, din creșterea salariului minim și din o anumită creștere a salariilor și-n mediul privat, creștere apreciată ca artificială de analistul Moise Guran.
”Cea mai mare parte a creșterilor de venituri pentru salariații din privat vine dintr-un transfer dinspre profitul firmelor la care aceștia lucrează, iar nu dintr-o creștere reală a valorii adăugate (bogăție nou creată).
Asistăm, așadar, la un transfer de prosperitate, iar nu la o creștere reală propriu-zisă a bogăției naționale. Ceea ce tot nu explică nici creșterea economică de peste 5% din primul semestru, nici scăderea catastrofală a încasărilor din TVA.” 
Concluzia lui Moise Guran e negativă și pesimistă asupra execuției bugetare și implicit asupra guvernării.
”Concluzia mea este că asistăm la un film prost. Mi se face și rău când mă gândesc la cum ar putea arăta finalul său. Fără creșterea salariului minim pe economie, Statistica Oficială cu greu ar fi putut raporta o creștere mai mare de 2-3% a PIB. Pe de altă parte, să nu uităm, economia neagră produce PIB (creștere economică), dar nu se vede în bugetul statului. O parte a firmelor existente au început deja restructurare de activitate, fie prin stoparea investițiilor, fie prin concedieri, pentru a face față creșterii salariului minim. Dar, alimentați de euforia consumului (din import, mare parte) și de cifrele abracadabrante ale creșterii, alți români și-au făcut curaj să-și înființeze firme, să presteze activități, să creeze lucruri în țara noastră. Bravo lor! Să fie totuși atenți, că s-ar putea să aterizăm pe burtă, în curând. Cel mai grav fenomen rămâne însă înjumătățirea investițiilor publice. În mod iresponsabil, nu numai votanții lui Dragnea, dar și votanții acestor votanți au uitat corelația dintre muncă și salariu. Stoparea investițiilor limitează activitatea, munca, pâinea (măi socialiștilor!) dar creșterea salariilor alimentează iluzia unei abundențe cu bani, a unor performanțe care nu există. Balamuc, nu alta!”.

https://www.moise.ro/2017/07/27/mai-socialistilor-o-mai-stiti-pe-aia-cu-nici-paine-fara-munca-nici-munca-fara-paine-sa-devoalam-impreuna-un-trucaj-statistic/

vineri, 30 iunie 2017

Fiasco




Eșecul programului de guvernare era previzibil, dar a venit mai rapid decât în cele mai pesimiste analize. De ce era previzibil? Pentru că era o utopie, pentru că pur și simplu calculele la nivel de venituri erau subevaluate, cu greșeli, iar cheltuieli, deasemenea nu erau estimate corect. De ce eșecul  rapid pare surprinzător? Pentru că multe măsuri au fost amânate din start de guvernul Grindeanu, iar altele decalate ulterior (de exemplu legea salarizării va intra în vigoare la 1 ianuarie 2017, iar creșterea ”brută” de 25% nu înseamnă decât 2,4% net la salarii, deci un efort aparent foarte, foarte mic).
Noul guvern trimite la coș programul de guvernare 1.0, cel prin care PSD a câștigat alegerile, demonstrând că problema nu era numele premierului ci chiar programul în sine. Mai mult de-atât programul de guvernare 2.0 este fundamental schimbat, fiind introduse noi taxe. Una dintre ele presupune schimbarea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, o măsură discutabilă economic, care poate penaliza investițiile noi, care nu e echitabilă față de ramuri economice diferite și care încalcă o directivă europeană. ”Porumbelul” cu renunțarea la pilonul II de pensii a scăpat ministrului finanțelor, apoi a fost retractat în fața opiniei publice. Măsură nici nu apare în programul de guvernare, spun guvernanții, dar ea nu apare explicit, dar poate fi dedusă dintro frază.


http://www.stelianmuscalu.ro/noul-program-de-guvernare-sau-parjolul-economiei-romanesti/
http://m.hotnews.ro/stire/21847498
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/coalitia-dezvoltarea-romaniei-ataca-noul-program-dezvoltare-psd-introducerea-acestor-masuri-creaza-senzatia-criza-panica-incepand-impozitul-gospodarii-acum-cifra-afaceri-16538730
https://www.newmoney.ro/investitori-romania-este-la-al-treilea-punct-de-cotitura-dupa-mineriada-din-1999-si-taierile-salariale-din-2010/