Creșterea economică, între mituri și realități

Economia merge înfrânată. Cauzele au mai fost analizate. Investițiile reduse, atât cele publice, cât și cele private. Cele publice, din rațiuni de încadrare în deficit, de creare spațiu fiscal pentru măsuri electorale și chiar și din mentalitatea socialistă; cele private ca efect al noilor taxe: acciza suplimentară pe combustibil, taxa pe stâlp.

Investiții la minim istoric

Faptul că investițiile au coborât la nivelul cel mai de jos (egal cu anul 2011) e un motiv de îngrijorare. Socoteala guvernului: nu mai investim noi statul că o va face sectorul privat, s-a dovedit complet eronată (după ce acesta a fost supra-împovărat fiscal).

Investițiile creează noi locuri de muncă, angrenează economia și dau semnale că economia e vie, că există încredere în viitor. Investițiile nu implică sau conduc obligatoriu la creștere economică (mai ales ca noi românii am fost obișnuiți să vedem investiții deseori complet neinspirate, ca să folosesc un termen blajin). Dar cu investiții reduse și cu taxe sporite, e aproape garantat eșecul economic. Creditul e bun și util dacă e folosit pentru a genera plusvaloare economică li dacă nu produce o îndatorare excesivă (am văzut în faza a doua a crizei economice ce probleme au fost cu acele țări excesiv îndatorate față de puterea lor economică).

Analistul economic Bogdan Glăvan demontează miturile creșterii economice în corelație cu relansarea creditării și cu creșterea investițiilor publice.

Credit privat în scădere

Investiții publice în scădere

Concluzia, la care subscriu:

"o economie sănătoasă nu are nevoie nici de credit ieftin, nici de cheltuieli publice. Acestea sunt, de fapt, exact virușii care o infectează, cauzele crizei economice. Pentru a crește economia are nevoie de libertate, de impozite cât mai mici, de concurență cât mai multă, de o ierarhie corectă a elitelor. Cum altfel să stimulăm creativitatea, inovarea, productivitatea, acumularea de bogăție?!"

Au încetinit sectoarele: agricultură, industrie, construcții și, surprinzător, comerț. Cu toată politica de stimulare a consumului, comerțul a scăzut cu 4,3% în trimestrul al II-lea și mai mult, indicele de preț a crescut cu 7,4%. 

Comerțul în structura de formare a PIB

Stimularea artificială, nebazată pe productivitate și creștere economică sănătoasă, nu poate decât eșua în a genera efect asupra puterii reale de cumpărare (majoritatea noilor locuri de muncă create de economie au fost în sectoare prost plătite).

Distribuția locurilor de muncă create de economie