Artificii

Vine o alta rectificare bugetară. Vorbim iar de o mișcare a banilor între ministere, între capitole bugetare. Rotația asta e luată cu plus de guvernanți.

Rectificările multe și atât de importante, arată că bugetul inițial a fost prost conceput, arată neseriozitate și o mare flexibilitate în funcție de interesele electorale imediate.

O sumă mare a fost tăiată de la cofinanțarea proiectelor europene și redirecționată spre primării. Faptul că avem o ordonanță a migrației politice, e doar o coincidență în lumea noastră balcanică în care coincidențele acestea nu pot fi niciodată întâmplătoare.

Practic, renunțăm să cofinanțăm proiecte europene, care ne-ar fi adus un mare plus de bani rambursabili de la UE, ca să aibă guvernul necesara masă de manevră fiscală înainte de alegeri. Și cum primarii sunt colectatori de voturi, e nevoie să le dăm motive de implicare. De asemenea, există spațiu fiscal să continuăm pomenile electorale.

Până la urmă, după 1 ianuarie vine nota de plată; rămâne de văzut ce guvern o va plăti, că noi românii rămânem, cei mai mulți dintre noi, pe loc, în țara noastră, spre a plăti distracția anului electoral.

Analistul Iulian Anghel face o analiză serioasă a rectificării și concluzionează:

"Guvernul actual nu a procedat ca precedentele, majorând deficitul pentru a face figuri în campania electorală. A făcut însă un lucru la fel de reprobabil. A tăiat banii de investiţii, bani ce puteau fi apoi recuperaţi de la UE (nemaisocotind beneficiile pe care le aduc aceste investiţii)  – aproape un miliard de euro – şi i-a semănat într-un câmp pe care nu cresc decât spini şi pălămidă. Asta va şi culege la vremea recoltei: spini şi pălămidă de un miliard de euro.

Pe lângă astfel de fapte de mare rafinament financiar, poveştile cu uleiul, zahărul, făina sau suta de lei împărţite electoratului sunt un fleac."

Detalii aici; aici

Toate guvernele post-decembriste au fost, în esența lor, socialiste.

Toate au ochii pe sectorul bugetar, iar sectorului privat îi sunt adresate doar taxe și impozite mereu mai mari și mai multe.

Toate aceste guvernări au căutat voturile bugetarilor, pensionarilor și al beneficiarilor de ajutor social.

Banii de la buget sunt ușor de sifonat, au efect electoral imediat, pe când banii europeni sunt riguros urmăriți și nici nu aduc aceleași beneficii electorale.

Orice guvern dorește două lucruri de la bugetul pe care îl manevrează: să producă voturi și să poate fi sifonat de clientela sa politică.

Analistul Moise Guran tratează foarte dur această rectificare vorbind de o crimă de natură economică, de minus 20000 de locuri de muncă pierdute în sectorul privat.
Detalii aici

Analistul Ștefan Glăvan se întreabă:

"Așadar: asistăm oare la prima campanie electorală din istoria post-decembristă în care scăderea economică face parte din planul de finanțare? Au fost extrași bani din economie – adică de la cetățeni – pentru a fi plătită clientela politică din teritoriu?"

 Detalii aici

Din păcate pentru România, nu va fi ultimul guvern care procedează în acest fel. Nu reușim să învățăm din greșeli nici dacă le-am recunoaște; iar clasa noastră politică rar își mai recunoaște din greșeli. Nu ne rămâne decât să ne mirăm de ce nu avem creștere economică, de ce nivelul de trai nu cunoaște reale creșteri, de ce nu avem infrastructură, etc.

De fapt, nimic nu e întâmplător, corelația cauză-efect funcționează de fiecare dată. Orice artificiu economic greșit, ca acesta de față, ne va exploda curând în față.