O lecție de ciclism sau creșterea pro-ciclică.
Mulți vor fi văzut o cursă de ciclism, mai ales în Turul Franței. Evoluția din ultimul an a guvernării mă duce cu gândul la o cursă de ciclism. Acolo există un traseu, iar fiecare etapă poate avea porțiuni de plat, coborâre sau ascensiune. De regulă, marii cicliști își conservă energii pentru zonele mai grele ale cursei, pentru ascensiuni ce fac diferența. Niciun câștigător al cursei nu a reușit victoria în curse plate ci în etapele de munte (de cățărare) și cele individuale de contratimp. În ultimul an, Banca Națională a României a redus rata dobânzilor inter-bancare, alimentând piața cu bani și stimulând consumul (căci dacă dobânzile la depozite bancare devin mici, atunci deponenții investesc în active imobiliare sau pur și simplu cumpără bunuri de consum). Guvernul ce a făcut? Nu s-a lăsat mai prejos și a redus taxele pe consum (TVA). Prin urmare, ciclistul român își mănâncă hrana din sac și accelerează pe panta de coborâre, de parcă cursa s-ar termina rapid întrun finiș și speră că nicio ascensiune să nu-i apară în cale. Dar viața economică ca și cursa, are coborâșuri și urcușuri (sau cicluri economice), iar ascensiunea va apare curând în fața nostra și ciclistul va fi complet nepregătit: și secătuit de energii și fără rezerve în sac. Ghinion sau soarta, va spune ciclistul roman.
Din bilanțul fostului ministru de finanțe, reiese că bugetul anului 2016 va fi construit cu un MTO de 2,73% PIB. Iar pentru anii următori avem un MTO similar de mare: 2,88%PIB in 2017, 2,74%PIB în 2018 și 2%PIB în 2019. Eugen Rădulescu, directorul Direcției Stabilitate Financiară din BNR, spune că România nu-și permite un deficit structural mai mare cu 1-1,5-2% PIB mai mare decât cel negociat (1% PIB este MTO - deficitul structural negociat, dublu față de cel al altor state europene). Și asta doar un an de zile, nu mai mult.
Deficitul bugetar de maxim 3% PIB este pentru situații excepționale, iar nivelul critic pentru datoria publică a României este de 45% PIB (asta spusă ca un duș rece pentru cei care se uită la datorii publice mai mari ale altor țări europene sau la nivelul recomandat de UE de 60% PIB datorie publică).
http://cursdeguvernare.ro/eugen-radulescu-bnr-daca-mto-este-depasit-cu-unul-sau-maxim-doua-procente-nu-e-o-catastrofa-dar-nu-mai-mult-e-un-an.html
Și cu ce rămânem la final? Infrastructura necesară am amânat-o, căci autostrăzile, spitalele și școlile nu sunt prioritare decât pe hârtie. Anul acesta am avut un minus de kilometri de autostrada inaugurați , fapt de cartea recordurilor. Iar pentru 2016, prin proiectul de buget lăsat moștenire de fostul guvern, banii alocați pentru investiții se va mai reduce cu încă 30%! (Cheltuielile de investiții se vor reduce anul viitor la 4,5% din PIB, de la 6,4% în acest an, iar pentru anii următori sunt prevăzute niveluri de 4,3% în 2017, 4,9% în 2018 şi 4,7% în 2019.) Prin urmare, avem un viitor "măreț", iar decalajele de dezvoltare vor creste între regiuni diferite ale României, regiunile la care nu ajunge nicio autostradă fiind condamnate la sărăcie și subdezvoltare. Pentru că autostrăzile sunt vene ale economiei, cum spunea un investitor privat; acolo unde sângele nu ajunge, locurile de muncă sunt puține și slab plătite.
http://cursdeguvernare.ro/varianta-teodorovici-ponta-a-bugetului-2016-investitiile-scad-si-mai-mult-decat-in-acest-an-veniturile-scad-cu-28pp-deficit-de-295-pe-o-crestere-economica-de-41.html
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu