Prociclic sau nu

Continuă polemicile privind codul fiscal. Dezbaterea e mai intensă decât în perioada sa de adoptare.

Moise Guran susține că reducerea de taxe e posibilă precum în Codul Fiscal, că economia crește susținut și realizăm excedent bugetar. În plus lupta împotriva evaziunii produce efecte, iar reducerile de taxe ar mări substanțial conformarea voluntară. Iar dacă statul nu e în stare să facă autostrăzi, măcar lasă bani economiei private care va ști ea ceea ce trebuie făcut. În plus susține ca și Florin Cîtu că nu reducerile de taxe fac deficit ci cheltuielile mari fac deficit.

http://www.biziday.ro/2015/07/27/nu-isarescu-nu-are-dreptate-iar-eu-am-inceput-sa-ma-indoiesc-de-acest-dumnezeu-al-economiei/

Stelian Muscalu îl contrazice pe Moise Guran. Astfel, e nevoie de investiții pentru o dezvoltare durabilă, iar mediul privat deși face spitale și scoli private, nu va face autostrăzi și căi ferate, o investiție mult prea mare și nerentabilă. În schimb statul câștigă indirect prin atragerea investitorilor, prin scăderea șomajului, prin dezvoltarea economică. În plus stimulăm consumul care va genera creșterea importurilor. Avem un excedent artificial și nu prea avem date despre impactul acestei măsuri, precum și pentru cele anterioare. Iar gradul de colectare nu poate crește cu aparatul actual al ANAF, nu poate crește până nu se generează încredere asupra eficienței utilizării banilor publici. Concluzia lui Stelian Muscalu: "avem nevoie de acest Cod Fiscal ca de aer. Dar nu în orice condiții."

http://www.stelianmuscalu.ro/2015/07/ba-da-isarescu-are-dreptate.html

Bilanțul primelor 6 luni din 2015 ne spune că avem un excedent de 0,6% din PIB rezultat ca urmare a scăderii cheltuielilor de capital (investiții neefectuate, unele nereușite ale accesării de fonduri europene). Rămân excedente surprinzătoare la Fondul național de asigurări de sănătate și la Fondul de șomaj, iar la nivelul administrațiilor locale avem 15% mai multe venituri decât cheltuieli. Toate aceste sume necheltuite sunt de neînțeles ținând cont de nevoie comunităților locale, nevoie de sănătate, etc.

Concluzia redactorului Marin Pană este: "statul are un sold pozitiv în execuția bugetară care pare bun dar reflectă mai degrabă un formalism în cheltuirea banilor publici și o derobare în asumarea unor investiții supuse controalelor tot mai stricte. Acest excedent nu ar fi trebuit să existe dacă s-ar fi întreprins acțiuni de real impact în folosul cetățenilor, pentru a îmbunătăți o infrastructură aflată în suferință, la fel ca și sănătatea sau învățământul.".

http://cursdeguvernare.ro/rectificarea-deficitul-de-politici-europene-din-spatele-excedentului-bugetar.html

Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, identifică 5 capcane macroeconomice ale Codului Fiscal:

1. Adaugă un stimul fiscal care crește peste potențial.

"Este ca si cum un sofer ar apasa pe acceleratie in timp ce masina in care se afla o ia la vale, convins fiind ca nu va trebui sa franeze brusc, deoarece legea gravitatiei nu i se aplica. In definitiv, daca stim ca franarea este inevitabila, ce este de preferat: o crestere in "dinti de fierastrau", de 5%; 5%; -2% si 1% (pentru un total de 9% in patru ani) sau o crestere sustenabila de 3%; 3%; 3%; 3% (adica 12% in patru ani)? ".

2. Deficitul bugetar ajunge la nivelul de 3 la suta din PIB (sau peste acest nivel) întrun an în care creșterea economica supra-performează

Cu alte cuvinte, dacă când avem creștere economică avem deficit de 3%, în criză vom ajunge la deficite de 5-6%. Criteriul deficitului este de 1% în vremuri buni și de 3% în criză.

3. Politica monetara va trebui probabil sa reacționeze și sa devină, măcar ea, contraciclică, dacă politica fiscala devine agresiv prociclică

Rata dobânzilor fiind mică (măsură prociclică), atunci surplusul de bani va genera un boom imobiliar, iar BNR va fi obligat să mărească rata dobânzilor.

4. Romania riscă să promoveze un model de creștere consumerist, care să o condamne la capcana venitului mijlociu ("middle income trap")

Prin stimularea consumului în detrimentul investițiilor și exporturilor, se merge spre modele economice gen Grecia sau Argentina.

5. Încălcarea unuia din criteriile de la Maastricht, cel referitor la deficitul bugetar

Ne punem întro postură neserioasă cu partenerii noștri europeni.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20327310-lazea-bnr-cinci-plus-una-capcane-ale-codului-fiscal.htm

Bogdan Glăvan analizând politica fiscală și creearea PIB-ului, spune că: "Important de știut este că producția nu poate crește decât prin economisire și acumulare continuă de capital, care să permită inovația și creșterea productivității proceselor economice; desigur, investiția judicioasă, deșteaptă și prudentă este necesară pentru valorificarea factorilor de producție. Producția nu poate crește prin consum, ci invers – consumul crește datorită faptului că am produs mai mult!".

Spre deosebire de opinia lui Valentin Lazea, Bogdan Glăvan susține contrariul: "Dacă boom-ul este un cluster de investiții nerentabile, atunci cum poate cineva susține că scăderea impozitelor va duce la boom, când tocmai scăderea impozitelor scoate din cazanul public infectat de corupție niște resurse și permite astfel economiei o alocare mai rațională?! Scăderea taxelor nu supraîncălzește economia, din contră, scăderea taxelor întărește economia! Scăderea taxelor nu este o măsură pro-ciclică, în sensul că nu determină economia să facă boom-bust. Scăderea taxelor este un obiectiv pe care merită să-l avem tot timpul în vedere.".

https://logec.ro/politica-fiscala-nu-poate-fi-pro-ciclica/

Florin Cîtu spune că dilema sustenabilității codului fiscal, se învârte în jurul unei singure cifre: multiplicatorul fiscal, adică câți bani dintrun leu cheltuit se întorc în economie. Consiliul Fiscal folosește un multiplicator de 0,4 și atunci rămâne o gaură importantă la buget, pe când guvernul folosește un multiplicator de 1,3 și atunci reducerea de taxe se acoperă singură, prin efectele pozitive din economie. Această cifră nu poate fi măsurată, doar estimată cu factori subiectivi.

https://florincitu.wordpress.com/2015/07/30/contribuie-la-dezbaterea-despre-codul-fiscal-si-ajuta-i-pe-prudenti-sa-decida/

BNR, deși are în conducere doi foșți miniștri PSD (Florin Georgescu și Liviu Voinea), dezaprobă codul fiscal.

http://www.zf.ro/zf-24/o-reglare-fiscala-in-cadrul-bancii-nationale-artizanii-programului-economic-al-psd-au-fost-trasi-pe-dreapta-14653522

Și totuși cât putem reduce TVA-ul? În 2008 el era de 19%. Acum, după reducerea la 9% a TVA-ului la alimente, avem un TVA ponderat de 19%. Dacă am reduce TVA-ul la 19%, atunci TVA-ul ponderat ar fi de 16,5%.

http://cursdeguvernare.ro/reducerea-tva-easy-does-it.html

Inflația în 2014 în România a fost ridicată (1,4%), a treia din Europa. După primele 6 luni din 2015, am urcat pe locul 2 în topul european, asta deși în iunie am avut TVA de 9% la alimente.

Deci să nu ne mai plângem/lăudăm cu deflație, prețurile erau mai ridicate la noi, iar tendința europeană era oricum de reducere a prețurilor.

Redactorul Marin Pană spune că: "poate n-ar fi rău să ținem minte că inflația pe primele cinci luni din acest an (exact înainte de a se aplica măsuri ce nu mai pot fi luate pe viitor pentru a tempera creșterea generală a prețurilor și înaintea manifestării unui efect de bază foarte defavorabil) ajunsese deja la 1,78%. Iar asta înainte de majorarea salariului minim, alte sporuri salariale, alte creșteri de pensii speciale, majorarea alocațiilor pentru copii și altele asemenea.".

http://cursdeguvernare.ro/semnal-scaderea-tva-mascheaza-un-fapt-incontestabil-romania-urca-in-topul-inflatiei-la-nivelul-ue.html