Drumurile noastre unde duc ele? Tot mai puțin duc ele înainte. Până și melcul merge mai repede, iar drumurile actuale sunt prost construite, neîntreținute. Dar asta nu contează când realizăm excedent bugetar. Și totuși infrastructura nu e o lozincă ci o cruntă necesitate.
http://www.zf.ro/eveniment/businessul-resimte-in-mod-dramatic-lipsa-investitiilor-publice-taierea-cheltuielilor-cu-infrastructura-submineaza-economia-romaniei-14649358
„Nu putem face comerţ sau industrie fără infrastructură. E o subminare a economiei naţionale. Lipsa unei infrastructuri se răsfrânge în costuri mult mai mari pentru companii“, spune Andrei Mocanu, directorul general al companiei de recuperare de creanţe Kredyt Inkaso.
Mai mult chiar: „Banii sunt sângele unei economii, însă infrastructura reprezintă venele şi arterele. Dacă nu ai infrastructură, nici banii nu circulă, nici companiile nu se pot dezvolta“, spune la rândul său Adrian Gârmacea, director general şi acţionar al producătorului de tâmplărie din PVC, uşi de interior şi uşi de garaj Electric Plus din Bacău, care activează pe piaţă cu brandul Barrier.
Cum de sânge, chiar în exces, s-a ocupat BNR, venele ni le-am tăiat singuri, prin guvern, încă o dată.
România are o reţea de autostrăzi restrânsă, încă are drumuri naţionale de „pământ“, în timp ce calea ferată este subîntreținută, pe cale de distrugere totală, trenurile de călători circulă cu doar 43 km/h, iar cele de marfă au o viteză medie de 23 km/h, mai rău decât acum 100 de ani. Cruntă involuție!
Și totuși guvernul a avut bani, dar a preferat să-i taie, când soluția era alta. „Soluţia nu era să se ia banii de la Transporturi, soluţia era să se găsească o echipă care să poată să cheltuiască banii. Trebuie management de calitate, specialişti. Pare că suntem într-un film ciudat“, afirmă şi Adrian Mihai, acţionar al Fan Courier.
Astfel Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), a cheltuit în primul semestru doar 830 de milioane de lei din cele circa 6 miliarde de lei pe care le are în buget anul acesta, principalele facturi achitate fiind cele pentru achiziţia de sare industrială pentru deszăpezire sau întreţineri de drum pe timp de vară sau iarnă. Ce putem spune după un așa management de senzație? „Sunt trei variante: să râdem cât sunt de incapabili (cei din Ministerul Transporturilor, pentru că nu au reuşit să cheltuie banii pe care îi aveau la dispoziţie, să ne plângem că suntem conduşi de incompetenţi sau să ne revoltăm că suntem conduşi de asemenea oameni. E o tristeţe generală“, mai spune Gârmacea.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu