Codul Fiscal după adoptarea lui aproape unanimă de către Parlament, nu a fost promulgat de președinte. Codului Fiscal i s-a spus "pas" (și nu "pa") și se reîntoarce în Parlament.
Codul Fiscal propune o relaxare accentuată a taxelor (în primul rând a TVA de la 24% la 19%). Asta după reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%. Și după dublarea alocațiilor copiilor și alte măsuri sociale din toamna trecută și din anul acesta.
O relaxare fiscală e necesară, dar întrebarea esențială este câtă relaxare fiscală putem face fără a afecta echilibrele macroeconomice, câtă relaxare fiscală e sustenabilă și pentru viitor. Dacă momentan bugetul de stat este pe excedent (pentru că nu am cheltuit banii alocați pentru infrastructura locală și națională), nu există un studiu de impact pentru perioada următoare. Estimările guvernului sunt super-optimiste, analiștii economici independenți, Consiliul Fiscal și BNR au alte evaluări, întro notă pesimistă.
Ca și cum n-am retrăi iar anul 2008, pe lângă relaxarea fiscală apare și promisiunea unei noi legi a salarizării bugetarilor cu niște creșteri de salariu fantastice.
Prin urmare, reduceri de impozite și creșteri de cheltuieli sociale este rețeta propusă de guvern și parlament, care nu poate duce decât la un deficit foarte mare.
Se spune că e nevoie de deficite mai mari pentru dezvoltare, dar investițiile publice s-au tăiat și nu sunt semne că vor fi revigorate, iar toate măsurile propuse au ca unic scop economic creșterea prin consum. Creșterea prin consum nu durează și nu ajută prea mult economia.
Cu cât politicienii au mai multe dosare, cu cât crește generozitatea acestora cu bugetul țării, căci de undeva trebuie să scoată capital politic. Numai că rețeta aceasta am mai văzut-o și la noi și mai ales în Grecia, iar urmările le-am trăit/văzut prea bine.
Parcă dezbaterea e mai mare acum decât înainte de adoptarea legii. E bine și mai târziu, dar nu e lucru lăudabil.
Guvernul susține că aplicarea codului va conduce la un deficit de 2,9%.
Consiliul Fiscal susține că deficitul va ajunge la 4,6% (incluzând și creșterea salariilor), iar consultantul Gabriel Biriș susține că ne îndreptăm spre un deficit de minim 6% (incluzând relaxarea fiscală, creșterea salariilor, creșterea bugetului de apărare și ceva creștere la investiții publice).
http://cursdeguvernare.ro/dezbatere-la-bnr-despre-efectele-noului-cod-fiscal-adevarate-probleme-sunt-in-spatele-relaxarii-fiscale.html
http://cursdeguvernare.ro/gabriel-biris-noul-cod-fiscal-si-directia-romaniei.html
Ideea este că derapajul e foarte mare și periculos. Convenitul 3% deficit se referă pentru perioade de criză, iar 1% pentru vremurile bune economic.
Aceste discuții există și nu vor dispărea, pentru simplul motiv că există deficit. Dacă deficitul ar fi zero, atunci dacă reduci veniturile, trebuie să reduci și cheltuielile.
https://logec.ro/care-este-deficitul-bugetar-optim-zero-in-fiecare-an/
Nu există o reteță a succesului de dezvoltare economică cu deficite mari sau mici. Până la urmă contează efectiv ceea ce faci cu banii, dacă investești sau nu, dacă investițiile sunt eficiente.
http://www.analizeeconomice.ro/2015/07/care-din-statele-noi-ale-ue-s-au.html
Relaxare să fie, dar nu oricum și oricât! Am făcut în ultimii 25 de ani atâtea lucruri prost și greșit, ar fi timpul să facem ceva bine gândit.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu