Liniștea aparentă

La suprafața economiei se vede o liniște aparentă. Dar ce vârtejuri pândesc în adâncuri?!

Creditele în economie scad, mai ales cele imobiliare, efect al legii dării în plată dar și a semnalelor economice îngrijorătoare.

”Din cauza faptului că a apărut posibilitatea pentru un debitor să dea în plată casa, există o reticenţă justificată din partea băncilor în a da credite noi. În primul rând a avut loc o creştere a avansului din partea multor bănci şi atunci creditul este mai puţin accesibil clienţilor. Deci există o restrângere a cererii din acest motiv. Iar pe de altă parte, pentru că nu ştim ce altă variantă a acestei legi va apărea în viitor“, a declarat Mihai Bogza (presedintele consiliului de administratie la Bancpost) la emisiunea de business ZF Live.

Tot domnul Bogza adaugă: „Am început să fim mai prudenţi la acor­darea creditelor. Am avut în timpul crizei o ex­pe­rienţă pe care nu o avusesem înainte: insolvenţele masive din economie. Economia are nişte indicatori care arată bine, dar are şi nişte indi­catori care semnalează pericol. Băncile reac­ţionează la lucrul acesta. După experienţa negativă din 2008, băncile au început să fie mai atente la astfel de semnale.“

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/video-zf-live-bogza-presedintele-bancpost-am-inceput-sa-fim-mai-prudenti-la-acordarea-creditelor-avem-legea-darii-in-plata-dar-si-semnale-ingrijoratoare-care-vin-din-economie-15539634

Premierul exprimă prudență economică în actualul context geo-politic și economic:

”Aceste evenimente (Brexit şi atentatele din UE – n.red.) au un impact imediat pentru că creează incertitudine şi ştiţi că pe pieţele financiare cel mai periculos lucru este incertitudinea, ceea ce creează volatilitate pe pieţe şi asta poate să aibă un impact asupra predictibilităţii în economie. Aceste lucruri pot să aibă un impact şi asupra economiei României prin gradul de incertitudine pe care îl creează şi acest grad de incertitudine depinde şi de viteza, de rapiditatea cu care liderii politici sunt în măsură să ia decizii după astfel de evenimente”

http://www.zf.ro/eveniment/premierul-ciolos-sa-nu-adaugam-la-brexit-si-atentate-incertitudini-interne-care-ne-pot-lovi-economia-15539674

Veniturile bugetului nu mai arată la fel de bine precum anul trecut, dar încă sunt peste nivelul prognozat. La fel și deficitul bugetar este sub control (0,5% pe semestrul I față de 1,9% programat). Deficitul bugetar e încă mic deoarece se manifestă același ritm slab al investițiilor, precum și al atragerii de fonduri europene. Investițiile sunt peste nivelul anului trecut cu 15%, dar încă foarte jos, fie datorită unei incapacități administrative, fie ca o măsură de a ține control pe deficit și unde e mai simplu să faci economie decât la investiții, nu? Pe de altă parte, nivelul scăzut al atragerii de fonduri europene arată iar că noul ciclu bugetar al UE ne-a prins iar cu lecțiile nefăcute.

http://www.capital.ro/deficitul-bugetului-consolidat-pe-primul-semestru-a-urcat-la-aproape-4-miliarde-de-lei.html
http://www.zf.ro/eveniment/cvasiintreruperea-fluxului-de-fonduri-de-la-ue-da-peste-cap-veniturile-bugetului-la-sase-luni-din-2016-15539662
https://logec.ro/executia-bugetara-la-jumatatea-anului/

Conform redactorului Marin Pană, execuția bugetară la 6 luni confirmă nesustenabilitatea diminuării semnificative a fiscalității, simultan cu stimularea consumului prin majorări salariale.

http://cursdeguvernare.ro/executia-pe-s1-cheltuielile-anului-electoral-si-scaderea-taxelor-nu-au-avut-acoperire-rezultat-cu-8-miliarde-mai-slab-decat-in-2015.html

România alocă puțini bani pentru educație și sănătate (ca procente din PIB), iar asta îi afectează inclusiv viitorul. În ultimii 26 de ani, prioritățile nu au depășit stadiul declarațiilor de intenții frumoase dar goale de substanță.

Ultimul loc în UE la educație..

antepenultimii la sănătate..

Pe ce cheltuim mult?
- comunitățile locale
- protecția mediului
- ordine publică și securitate
- economie și cultură/religie

Suntem pe locul 2 în UE la investiții, dar eficiența lor e redusă.

mai redusă chiar și decât la colegele din zonă.

România alocă sume mari pe investiții dar și nevoia de infrastructură este infinit mai mare. Țările occidentale și-au rezolvat de mult această problemă, deci nu-i putem lua reper de alocare bugetară.

În plus, toate aceste procente PIB sunt din venituri bugetare mult mai mici față de media europeană, venituri care vor scădea încă și mai mult în 2017 (efect al relaxării fiscale).

Colectăm foarte puțin, cheltuim fie anapoda, fie îi risipim ineficient.

Dacă am colecta la nivel mediu european, dacă am stabili cu adevărat prioritățile spre educație, sănătate, investiții în infrastructură, dacă am cheltui eficient, atunci România ar avea un alt viitor.

Iar numărul bugetarilor/raportat la numărul salariaților continuă să crească până la 30% situându-ne în grupul țărilor nordice (modelul suedez de economie socială de piață).

http://cursdeguvernare.ro/cheltuielile-publice-ale-romaniei-si-eficienta-lor-in-ultimii-10-ani-structura-si-domeniile-deficitare.html

După un studiu FMI migrația forței de muncă a prejudiciat țările din estul european cu 0,6-0,9% PIB anual, un total de cca 7% PIB în perioada 1990-2012, România fiind una din țările cu cea mai mare migrație.

http://cursdeguvernare.ro/experti-fmi-migratia-fortei-de-munca-a-prejudiciat-statele-din-europa-centrala-si-de-est-de-circa-7-puncte-procentuale-din-cresterea-pib.html

Sistemul bancar european are mari probleme (Italia, Spania, Franța și chiar Germania!); precedentul Cipru e admis ca legal de către Curtea Europeană de Justiție, deci confiscarea de până la 90% a depozitelor bancare e un fapt acceptabil juridic (se consideră că deponenții devin acționari și participă la pierderile băncii). Deci, cei cu bani mulți trebuie să aibă grija mare unde țin banii (în mai multe locuri și în mai multe instrumente de economisire multiplă), mai ales ca o altă criză economică poate reapare oricând, iar România ultimilor ani a făcut tot posibilul să o dubleze cu una internă. Există filiale ale unor bănci străine care nu participă la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, dar participă la scheme similare de garantare în țările de origine.

http://www.dcnews.ro/urgia-vine-din-banci_511621.html
http://www.capital.ro/zeci-de-mii-de-romani-au-depozite-negarantate-risca-sa-piarda-banii-daca-banca-da-faliment.html

România a recuperat la nivelul de trai în comparație cu UE; după datele Eurostat, România a crescut cu 50% în ultimii 10 ani!! Creșterea nu s-a oprit în anii de criză economică, cei mai buni ani din 2008 încoace fiind cei din perioada 2010-2012, anii maximi ai austerității economice, nu?!

http://cursdeguvernare.ro/nivelul-de-trai-din-romania-la-57-din-media-ue-cheia-cresterii-in-romania-si-in-celelalte-state-din-est.html

Dar cine produce deficit comercial României? Cu piața liberă și aderarea la UE, naționaliștii ar arată cu degetul spre Vest, dar deficit avem cu Germania (cam fiecare țară are deficit comercial cu motorul economic al Europei), în schimb avem excedente cu alte țări grele ale Occidentului: Marea Britanie, Franța și SUA (prin urmare teoria unora nu se confirmă în practică). În plus, două țări cu care avem deficite importante sunt Ungaria și Polonia, ceea ce infirmă încă o dată teoria ”transformării în piață de desfacere” a României spre beneficiul capitaliștilor din Vest. Iar deficitul cu Ungaria e spectaculos deoarece îl depășește pe cel cu Germania și provine de la o țară totuși mică, chiar raportat la România!

http://cursdeguvernare.ro/cine-ne-produce-deficitul-comercial.html

PIB-ul se umflă artificial (din creșterea consumului și a salariilor), deficitul bugetar crește periculos, iar corecția dureroasă la realitate e inevitabilă crede redactorul Marin Pană (și nu departe zic eu!):

”Partea cea mai îngrijorătoare din această spirală consumistă care se va sfârși inevitabil prin ajustări dureroase (în raport cu așteptările populației) și restabilirea echilibrelor macroeconomice pe un alt palier este că nimeni nu reacționează (tehnocrat) la aceste semnale de supraîncălzire a economiei, care tocmai trece în ritm susținut de la deficit de cerere la excedent. Adică de la o extremă la alta.”

Ce se poate face? Ținând cont de contextul preelectoral, mai nimic. Și cine ar putea-o face? Cam nimeni, reiese din opinia aceluiași analist.

”Cu ochii la alegerile din toamnă, unii nu înțeleg iar alții se prefac că nu pricep sau nu contează. Desigur, ar fi o luptă asimetrică, în care zgomotul abordărilor simpliste și populiste ar copleși sobrietatea avertismentelor de punere în acord a întinderii consumului cu plapuma producției. Soluția de asumare a educației financiare și a măsurilor solide pe termen lung se prefigurează dăunătoare pentru cine se încumetă, dar trebuie făcut ceva. România îndreaptă cu precizie matematică oiștea spre gard”.

http://cursdeguvernare.ro/termenii-unei-ecuatii-periculoase-comertul-la-18-cresterea-la-4-productivitatea-la-17.html

Proiect de țară

Proiect de țară: obligatoriu și necesar. Dar mai înainte de toate trebuie să înțelegem cine suntem. Mai apoi să identificăm mijloacele/căile. Citind următoarele interviuri/documente ale profesorului Dumitru Borțun înțelegem de ce România nu face saltul spre modernitate/progres și chiar aflăm cum România poate face saltul dorit (pe calea naturala - prin globalizare, dar e un fenomen lent sau prin politici publice - căile educaționale + căile comunicaționale).

http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/interviu-dumitru-bortun-traim-intr-un-ev-mediu-intarziat-4021403/ 

http://www.universuljuridic.ro/schimbarea-nu-asteapta-pe-nimeni-si-nu-pe-pile/ https://www.academia.edu/24787145/REPERE_METODOLOGICE_PENTRU_ELABORAREA_UNUI_PROIECT_DE_%C5%A2AR%C4%82

Cine suntem noi? Ce tare ne apasă din trecut?

"Acesta a fost printre ultimele spații europene în care a fost desființată iobăgia. Or, esența acestui tip de relație socială este munca forțată și neplătită; de aici, și principalele sale consecințe: lenea și hoția. Asta o spun istoricii, dar mie mi se pare și logic: dacă munca nu-i atrage, oamenii fug de ea ca de ciumă, iar dacă nu muncesc, din ce să trăiască? Fură! Nu trebuie să ne imaginăm niște hoarde de țărani nevoiași furând noaptea de pe moșiile boierilor sau, mai târziu, de pe terenurile cooperativelor agricole de producție înființate de comuniști. Furtul s-a perfecționat, se face ziua în amiaza mare și cu acte în regulă, nu este doar o ocupație a oamenilor săraci și, ceea ce e mai rău, a căpătat forme foarte diversificate, uneori atât de subtile, că sunt de-a dreptul perverse: de la mita electorală până la plagiatul din mediul universitar."

Rezumarea problemei noastre:

"Cred că problema noastră nu e comunismul, ci românismul. Dacă vom da vina doar pe comunism și vom explica toate relele de azi prin comunism, vom rata încă o dată ocazia de a afla cu adevărat cine suntem, de a înțelege societatea românească în evoluția ei, ca tip de civilizație și de cultură."

Ce fel de oameni are poporul român? 

"De-a lungul anilor am constatat, și empiric, și prin intermediul cercetării sociale, că locuitorii acestei țări se împart în trei categorii, dintre care două foarte mari și una foarte mică: 

1) oameni care își caută un stăpân pe care să-l slujească în schimbul ocrotirii lui și a familiei lui; 

2) oameni care își caută slugi, care să facă în locul lor activitățile care le repugnă și pe care să-i protejeze, la nevoie să-i ajute în ascensiunea socială; 

3) oameni care vor să fie cetățeni, altfel spus, membri maturi ai societății, liberi și responsabili, cu drepturi și libertăți garantate de Constituție, dar și cu obligații față de societate (de pildă, obligații fiscale sau electorale). 

Pentru dezvoltarea democrației în România, primele două categorii nu sunt utilizabile; cea de-a treia ­ da, este chiar necesară, dar, din păcate, este prea puțin numeroasă, încă nu formează „masa critică”, nu ea dă tonul, cel puțin, deocamdată."

E România pregătită pentru depășirea decalajului istoric, pentru ”străpungerea” economică spre un etaj superior de dezvoltare? Răspunsul tranșant e negativ, din păcate. "În actuala paradigmă, șansele (de ieșire de pe drumul mediocrității) sunt foarte puține, aproape nule. Degeaba facem arestări peste arestări, dacă nu atacăm organizarea economică și socială care produce corupție. În momentul actual, cred că România nu are resurse interne pentru o schimbare veritabilă." 

Ce-ar trebui făcut, de unde sa începem?

"Este evident că nu ne ajută nici reprezentările acumulate în imaginarul nostru colectiv, nici stereotipurile din mentalul colectiv; ele țin de așa-numitul „trecut inutilizabil”. Pentru a forma un un om modern, școala ar trebui să schimbe reprezentările copiilor despre alții și despre ei înșiși. Realizarea acestei sarcini o văd fezabilă pe trei căi:

1) calea naturală: globalizarea, ca proces obiectiv, va conduce la o de-centrare cognitivă, iar în plan psihologic, la depășirea etno-centrismului; tot mai mulți oameni vor putea înțelege lumea și de pe alte poziții decât cea a grupului de apartenență;

2) calea educațională: cu condiția ca educația să nu se mai rezume la transmiterea de cunoștințe, ci să înceapă, de la cea mai fragedă vârstă, cu formarea gândirii critice. Ca profesor, lucrez cu tinerii de peste 40 de ani. În cele patru decenii am văzut cum capacitatea de învățare a românilor este diminuată drastic de absența gândirii critice, adică acel mod de gândire care ne permite să înțelegem corect: (a) ce judecăți putem să acceptăm; (b) ce judecăți trebuie să respingem; (c) ce judecăți e cazul să suspendăm, până la obținerea datelor necesare pentru acceptarea sau respingerea lor. Fiind critică, această gândire este și… autocritică! Capacitatea ei de a se auto-supraveghea și de a se auto-rectifica face din gândirea critică o armă redutabilă în lupta pentru înțelegerea lumii și a sinelui, pentru alegeri raționale și decizii optimale, pentru umanizarea lumii și raționalizarea vieții personale.

3) calea comunicațională: realizarea, de către guvern, a unor campanii de advocacy pentru promovarea valorilor modernității: 

• meritismul vs oportunism și/sau clientelism; 
• morala contractualistă vs morală tranzacțională; 
• comunitarismul vs individualism; 
• interesul pentru binele general vs egoism; 
• respectul față de norme (inclusiv legi) vs voluntarism; 
• orientarea spre viitor vs legitimarea prin trecut (trecutul istoric sau cel personal); 
• cultura dialogului vs monolog (comportamentul celui care se comunică, dar nu comunică); profesionalismul vs superficialitate și impostură profesională; 
• activismul vs lene contemplativă (asociată adesea cu o critică deșănțată a realității); 
• gândirea strategică și proiectivă vs improvizație pe termen scurt; 
• raportarea la obiective vs raportarea la persoane (personalizarea relațiilor de muncă); 
• realismul vs viziune ideologizată și/sau moralizatoare; 
• multiculturalismul vs etnocentrism (sursă de xenofobie, șovinism, antisemitism); 
• cetățenia vs identitatea exclusiv etnică și/sau religioasă; 
• activismul vs. fatalism etc." 

Istoria recentă arată că se poate, asemenea căi și mijloace au fost instrumentele prin care Coreea de Sud a devenit un tigru economic.

Brexit și România

Brexitul s-a produs, un adevărat șoc pentru mare parte a Europei. Urmează o perioadă furtunoasă, plină de semne de întrebare, de neliniști. Dar care sunt efectele pentru România:

- ieșirea Marii Britanii va duce la scăderea PIB-ului UE și implicit a bugetului UE la care UK era un contribuitor important (un minus de 15%, nu e deloc nesemnificativ); consecință: reducerea fondurilor europene (nicio problemă ar zice unii, că și-așa nu reușim să accesăm toate fondurile disponibile României);

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21113025-comisarul-corina-cretu-bugetul-scadea-circa-15-dupa-iesirea-marii-britanii-romania-trebuie.htm

- Brexitul pune sub semnul întrebării coeziunea și funcționarea UE, mai mult dă impuls tendințelor secesioniste față de UE sau față de propriile state;

- Marea Britanie e importantă pentru politicile de securitate (poziție mai fermă față de Rusia) și chiar și-n plan economic (avem excedent comercial important cu ei - peste 800 milioane euro)

http://www.analizeeconomice.ro/2016/06/topul-partenerilor-comerciali-ai.html

- un prim efect secundar financiar, creșterea dobânzii ROBOR cu efect negativ asupra ratelor la programul ”Prima Casă”;

http://www.capital.ro/ratele-romanilor-cu-credite-pentru-locuinte-au-crescut-abrupt-intr-o-singura-zi.html

http://www.stiripesurse.ro/prapad-in-romania-dupa-brexit-ratele-de-la-prima-casa-se-vor-dubla_1140340.html

- viitoare probleme pe piața muncii.

UE a adus pace și prosperitate țărilor europene, dar pentru a merge mai departe are nevoie să se restructureze și adapteze situații actuale.

http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-problemele-congenitale-ale-ue-si-lectia-din-care-nu-va-invata-nimeni-nimic-regandirea-europei.html

"România va fi afectată pe termen scurt datorita incertitudinii și socului din piața globală. Dar, dacă țara va fi bine guvernată, dacă nu va fi dependentă financiar de tiparnița de bani a mărilor bănci centrale, dacă vom stimula economisirea și acumularea de capital (nu consumul și acumularea de datorii), atunci vom avea avea o economie competitivă și prosperă. Dacă vom urca în clasamentul libertății economice, adică dacă vom reduce birurile și vom tăia din birocrație, dacă vom tăia și din monopoluri/comenzi de stat/privilegii, dacă vom liberaliza educația, atunci vom accelera creșterea economică. Cu UE sau fără UE, aceasta este unica rețetă a dezvoltării, să nu ne pierdem timpul încercând să reinventăm apa caldă." crede Bogdan Glăvan.

Dacă Romania ar face ceea ce trebuie făcut, atunci României i-ar putea fi mai bine în afara UE. Dar cum Romania nu face ceea ce trebuie făcut, UE e utilă și necesară pentru progres, bunăstare și democrație (chiar dacă mersul e împiedicat).

Curentul Rom-Exit va inflori și-n Romania deși românii sunt beneficiari neți ai apartenenței la UE: fonduri europene (duble față de contribuția la UE), libera circulație a persoanelor (locuri de muncă), investiții, etc. Dar de câte ori raționalul a câștigat în fața emoționalului?

Dar noi ce mai facem? Motorul industriei e gripat, dar pomenile electorale bine țintite curg în parlament, iar grupurile de presiune (politico-sindicale) presează puternic un guvern resusținut de nimeni.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21102295-situat-u0001ia-din-industrie-ramane-dificila-firmele-raporteaza-scaderi-ale-stocurilor-barometrul-industrial.htm

Evident, după ce reduci taxele agresiv și crești masiv cheltuielile, ajungi să treci de la excedent (bani necheltuiți pentru investiții) la deficit. Și asta e prilej de mândrie pentru fostul premier și bun cal de bătaie pentru partidul dânsului. 

http://cursdeguvernare.ro/incepe-decontul-veniturile-si-investitiile-scad-cresc-cheltuielile-cu-beneficiile-bugetul-a-revenit-pe-deficit-dupa-primele-cinci-luni.html

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 9 miliarde de lei, respectiv 1,2% din PIB, cu aproximativ 24,2% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cam puțin față de nevoile României, dar totuși puternic strâmtorat de construcția bugetului de stat.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21114462-bugetul-trecut-deficit-dupa-primele-5-luni.htm

România cu doua viteze, unii prosperă, alții sărăcesc. Fenomenul are strânsă legătură cu arterele economiei (infrastructura rutieră, feroviară, maritimă). Să nu ne miram dacă "România sărăcita" va găsi UE vinovată.
http://www.analizeeconomice.ro/2016/07/regionalizarea-facuta-pe-structura.html

Buget și priorități

Criza bugetară despre care v-am tot spus ca e iminentă în 2017, s-ar putea să se simtă mai devreme, dacă luăm în considerare analiza lui Radu Soviani. Guvernul actual se mărginește în a executa bugetul proiectat de guvernul anterior și garnisit de parlament cu măsuri electorale. Creșterea prin consum se dovedește un foc de paie, cheltuielile au explodat, deficitul convenit de aproape 3% va fi depășit curând. Acest fapt conduce la procedura de deficit excesiv, cu penalități de la UE, dar va conduce la o contracție bugetară și recesiunea economică. Datoria publică e aproape de limită de sus a sustenabilității, noi împrumuturi vor fi foarte scumpe, iar dobânzile de neplătit.

”În mod clar această dinamică îmi arată că în lunile iulie-august 2016, vom intra într-o criză bugetară, în care deficitul bugetar va fi mult mai mare decat cel estimat, necesarul de împrumuturi bugetare semnificativ mai mare, costurile cu dobânzile mai mari și în final, există riscul aproape cert al unor măsuri economice ad-hoc, ca în 2010, care vor pune presiune pe economie și ne vor dauna. Ne îndreptam, ca și în 2007-2008, spre propria criză: de aceasta dată una bugetară, spre deosebire de 2008 când România a intrat în propria criză de balanță de plați, independent de criza economică mondială” este analiza rece și avertismentul sever al analistului economic Radu Soviani.

România azi este foarte aproape de sevraj, crede Radu Soviani: ”Asta se întamplă atunci când muzica se oprește: ritmul de creștere al datoriei, pe fondul scumpirii finanțării și politicilor interne iresponsabile se majorează semnificativ, iar dacă politicile interne ad-hoc aduc și recesiunea, dinamica este și mai accentuată. La momentul declanșării crizei bugetare (iulie-august 2016), Romania va trece abrupt din starea de pre-sevraj în sevraj”.

Măsuri propuse de Radu Soviani: trecere rapidă la euro, absorție de fonduri europene (pentru investiții), reformă în administrație și programul: ”stradă, școală, spital”.

Dar, din păcate, urmează altceva: ”decidenții români vor face ceea ce au facut întotdeauna: vor naționaliza pierderile. Incapacitatea unor politici economice coerente se va transforma în frustrări iar măsurile luate vor fi mai degrabă pompieristice și dăunatoare pentru economie. Ele ar putea include majorări de taxe, depreciere a leului, inflație majorată, stagnare economică și chiar inversarea de trend în privinta creșterii economice (recesiune). Nimic din ceea ce nu am mai văzut. Și, din păcate, nimic din ceea ce nu putea fi prevenit”.

http://business-adviser.ro/radu-soviani-in-lunile-iulie-august-2016-vom-intra-intr-o-criza-bugetara.html

Criza bugetară e foarte aproape. Criza americană va fi în unul din următorii 3 ani. Dar România nu va simți mai ușor criza, chiar dacă va lua măsurile monetare propuse de Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.
http://www.capital.ro/cand-va-fi-urmatoarea-recesiune-si-cum-ne-pregatim-pentru-ea.html

Cum ne stabilim noi prioritățile și cum și le stabilesc americanii, ne spune analiza celor de la cursdegurvernare. Comparația se poate face întrucât nu există diferență decât de 3% la încasări (România cca 33% PIB, SUA cca 36% PIB). Se constată că americanii acordă o atenție mare sănătății (buget dublu în % PIB, salarii cu 60% mai mari raportat la PIB) și aproape sume similare (proporționale prin PIB) la educație. Americanii oferă triplu pentru apărare și mai puțin decât românii pentru ordine publică și administrație.

http://cursdeguvernare.ro/romania-intre-impozitarea-americana-si-cheltuiala-europeana-cum-isi-cheltuie-sua-banii-cu-focus-pe-salariile-din-sanatate-si-educatie.html

Din analiza de mai jos, rezultă un procent mult mai mare alocat sănătății (minister plus fondul național): 13,5% din bugetul de stat. Banii alocați sănătății cresc mereu, dar percepția e mereu mai negativă (de 13 ori mai mult în dollari decât în 1996!).

http://www.analizeeconomice.ro/2016/05/in-ultimul-deceniu-bugetul-sanatatii-s.html

http://www.stiripesurse.ro/premierul-lanseaza-opera-iunea-imprumutul-surse-negocieri-secrete-pentru-evitarea-colapsului_1135855.html
http://www.zf.ro/opinii/unde-atata-graba-majorarea-otova-salariilor-stat-senzatia-ultimele-luni-guvernul-tocmai-gasit-sac-mare-bani-camara-trezoreriei-acum-stie-l-imparta-situatia-finante-deloc-roza-15381194
http://www.zf.ro/eveniment/daca-veniturile-bugetare-nu-cresc-suficient-de-repede-in-2017-riscam-un-deficit-de-peste-3-15381213

Eterna dilemă

Discuțiile privind legea salarizării (revigorate în an electoral) sunt mereu o capcană a politicienilor față de electorat. Și ele nu vor avea niciodată o finalitate deoarece pleacă de la o premisă greșită: cât ar merita să câștige un salariat pentru a duce o viață decentă pentru o țară europeană. Și cum niciunei categorii nu i se poate spune că nu merită un salariu comparabil occidental, atunci în final realitatea dură a posibilităților duce la învrăjbire fără sens între categorii salariale. Și mai important este cât alegem să oferim prezentului și cât viitorului. Se argumentează că România oferă un procent de PIB prea mic pentru salarii, dar judecata e incorectă. România colectează la buget cu 10% PIB mai puțin decât o țară dezvoltată. Și mai mult de atât, țările dezvoltate și-au rezolvat problema cu infrastructura, iar economia merge din plin. În plus, în țările dezvoltate, mediul privat ridică plafonul salarial și nu invers cum este la noi. Legea salarizării ar trebui să cuprindă doar indici de ierarhizare, iar coeficientul decisiv trebuie dat de economie. Până nu se înțeleg aceste lucruri, oricâte demisii am avea, nu vom ajunge la o soluție.

După studii europene (analiza Comisiei Europene - Administration and the civil service in the EU 27 member states) sau după studiul firmei de consultanță A.T. Kearney, numărul de bugetari în România raportat la populație este unul foarte ridicat. Am plecat în 1990 de la 10% și am ajuns la 26% în 2014, asta în timp ce media europeană este de 15% .

https://www.zf.ro/eveniment/numarul-de-bugetari-continua-sa-insemne-peste-un-sfert-din-totalul-angajatilor-din-economie-fata-de-10-din-total-in-anii-90-13711836

”Problema României nu este neapărat aceea că sunt prea mulți salariați în sectorul public, ci faptul că sunt prea puțini angajați în sectorul privat și mulți dintre aceștia sunt plătiți cu salariul minim, care este foarte scăzut”, a declarat într-un interviu pentru AGERPRES, Luminița Chivu, director general al Institutului Național de Cercetări Economice 'Costin C. Kirițescu' (INCE), din subordinea Academiei Române. Sunt și studii care demonstrează că nu avem atât de mulți bugetari la total salariați. Și totuși, această e o viziune etatistă, una care pune efectul înaintea cauzei. Nu e vina mediului privat că nu reușește să genereze mai multe locuri de muncă, mai specializate și implicit mai bine remunerate. Statul taxează excesiv munca, statul inhibă investițiile, statul cheltuie mult și prost resurse adunate de la tot mai puțini contribuabili și enumerarea poate continua. Statul trebuie optimizat pe realitatea economică, nu trebuie blamat mediul privat că nu reușește să fie la înălțimea aspirațiilor birocrației de stat.
http://www.agerpres.ro/economie/2015/08/26/interviu-luminita-chivu-ince-romania-nu-are-prea-multi-salariati-in-sectorul-public-ci-prea-putini-in-sectorul-privat-13-40-38

Și totuși, nivelul de trai în România e mai bun decât ne pare, relevă un studiu al site-ului numbeo.com. Surprinzător ungurii o duc mai rău decât românii.

Iar între orașele din România, Bucureștiul nu e pe primul loc ci abia pe locul 5 (după 4 orașe din Ardeal).

http://cursdeguvernare.ro/romania-nivelul-de-trai-efectiv-in-context-european.html

Costul muncii a crescut în ultimii 4 ani, asta după ce a traversat 4 ani de criză cu pierderi aproape zero. Aceste costuri sporite de 19% creează probleme productivității muncii și atractivității economice.



http://cursdeguvernare.ro/costul-muncii-in-pib-ul-pe-locuitor-in-euro-cum-se-pozitioneaza-romania-in-ue-si-ce-concluzii-putem-trage.html

Salariile tot continuă să crească în ultimii ani, atât în valoare absolută cât și-n procent PIB. Autorul  zf.ro Adelina Mihai se întreabă unde e reforma în administrație când salariile cresc și numărul de bugetari nu scade.

”Cu 1,2 milioane de angajaţi, sectorul bugetar are o pondere de 26% în efectivul total de salariaţi din economie. Spre comparaţie, în Polonia, bugetarii reprezintă 25% din totalul salariaţilor, în Franţa procentul este de 20%, în Germania este de 15%, iar în Cehia este de 34%”. România are azi mai mulți bugetari decât în anul 1989, deși azi funcțiile statului sunt mai mici, numărul de cetățeni mai mic cu 4-5 milioane, iar informatica azi e altceva azi decât era incipientă acum 26 de ani.

http://www.zf.ro/eveniment/unde-e-reforma-administratie-salariile-bugetarilor-cresc-iar-numarul-angajati-scade-e-regretabil-ultimii-trei-ani-s-realizat-echilibru-intre-alocarile-cresterile-salariale-alocarile-investitii-15275759

Dezgheț

Se topește excedentul bugetar din prima lună și devine tot mai evident că acest buget e greu de susținut anul acesta.

Execuția bugetară nu diferă în structura sa față de cea de anul trecut, numai că unele componente arată tot mai urât.

http://cursdeguvernare.ro/executia-la-2-luni-excedentul-bugetar-s-a-topit-rapid-cheltuielile-majorate-peste-posibilitati.html

De fapt, cauza e simplă, crede Bogdan Glăvan: ”epuizarea fulgerătoare a excedentului bugetar realizat la începutul anului nu se datorează în principal problemelor de colectare, ci creșterii cheltuielilor publice”.

Tot analistul ne spune că tendința de a îndemna iar la fugărirea evazioniștilor este o falsă rezolvare a problemei: ”Sigur, veți spune, acum ce altceva ne rămâne de făcut decât să-i fugărim pe evazioniști, doar nu putem scăderea salariile la loc! Aveți dreptate, dar asta doar fiindcă politicul nu acceptă să dimensioneze cheltuielile la venituri. Tăierea la loc a salariilor bugetarilor este imposibilă doar din punct de vedere politic. Dar nu trebuie să ne resemnăm. Mi-e teamă că tocmai acest gen de gândire a adus grave deservicii României în ultimele decenii. În loc să căutăm să stoarcem sectorul privat de resurse pentru a căpătui un buget umflat populist, nu este mai rațional să ne opunem inflației de cheltuieli?”
https://logec.ro/executia-bugetara-si-falsele-dileme/

Până la urmă se pare că totul se rezumă la o unghiul sub care privești problema. Astfel, din unghiul de privire al doamnei Anca Dragu, ministrul finanțelor, raportarea încasărilor pe trimestrul I 2016 se face la program și nu la perioada similară a anului 2015 (circumstanțele economice fiind substanțial diferite).
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-20909536-dragu-exista-recomandarea-expertilor-fmi-amana-introducerea-noi-masuri-relaxare-fiscala.htm

Dezghețul din titlu nu înseamnă că vine primăvara în economie; dezghețul nu-și are cauza în efectul de seră ci în măsurile economice prociclice, în experimentul (unic!) de a combina relaxarea fiscală cu expandarea cheltuielilor publice. Dezghețul e utilizat ca un termen negativ, ca unul ce poate aduce un cataclism economic.

Consumul încă duduie, mult prea mult și asta nu e un semn bun căci produce deficit de cont curent (importuri mai mai decât exporturi) și nici nu va dura mult ca efect economic.
http://cursdeguvernare.ro/semnale-de-alarma-privind-supraincalzirea-prin-consum.html

Iar politicul din parlament face ce știe el mai bine în an electoral, dă multe lovituri de berbece în deficitul bugetar și asa foarte fragil. Guvernul e îngrijorat de aceste lucruri și pus sub presiune încearcă să o dreagă cu o ordonanță pentru mărirea salariilor unor bugetari (asta după ce a respins 3 proiecte de lege ale salarizării unitare ca fiind nerealiste, pe buna dreptate).
http://cursdeguvernare.ro/guvernul-ingrijorat-de-initiativele-parlamentului-care-produc-costuri-bugetare.html

Și totuși, cu toate veniturile suplimentare ale cetățenilor rezultat al combinației de măriri salarii și reduceri de taxe, ponderea taxelor și impozitelor cresc iar în bugetul gospodăriilor (logic ar fi fost să scadă cu creșterea consumului, nu? Sau cresc alte taxe și impozite mult prea mult?).


http://cursdeguvernare.ro/ins-gospodaria-in-2015-taxele-si-impozitele-nivel-record-in-cheltuielile-unei-familii.html


http://adevarul.ro/economie/bani/romanii-dau-mai-putini-bani-mancare-mai-bautura-cosul-zilnic-produs-produs-infografie-1_57052c2d5ab6550cb8afbf61/index.html

Ultimul raport ING exprima îngrijorări pertinente: "Agenda populistă de dinaintea alegerilor reprezintă o amenințare serioasă pe termen scurt la stabilitatea macro. Cu toate că ne așteptăm la o consolidare fiscală care să readucă ponderea în PIB a datoriei publice pe o traiectorie descendentă după alegeri, ne temem că va fi nevoie de o majorare a taxelor, unele măsuri fiind prea costisitoare din punct de vedere politic pentru a fi inversate (creșterea salariilor)".
http://cursdeguvernare.ro/ritmul-de-crestere-al-salariilor-accelereaza-in-februarie-ing-ne-temem-ca-dupa-alegeri-vor-creste-taxele-reversarea-cresterii-salariilor-bugetarilor-este-prea-costisitoare-politic.html

8 riscuri sistemice (majoritatea în creștere!) amenință România, aceasta este constatarea Băncii Naționale a României.


http://cursdeguvernare.ro/raport-bnr-cele-8-riscuri-sistemice-la-adresa-stabilitatii-financiare-doua-noi-doua-in-crestere-trei-in-stagnare-si-unul-in-scadere.html

”Un deficit bugetar care depășește 1,5% din PIB va avea drept consecință depășirea pragului de alertă al datoriei publice în următorii trei ani, iar probabilitatea de a înregistra o încetinire a creșterii economice sau chiar o recesiune depășește 50%” este avertismentul formulat de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20921458-patru-avertismente-ale-lui-mugur-isarescu-adresa-guvernului-ciolos-parlamentului.htm