Se topește excedentul bugetar din prima lună și devine tot mai evident că acest buget e greu de susținut anul acesta.
Execuția bugetară nu diferă în structura sa față de cea de anul trecut, numai că unele componente arată tot mai urât.
http://cursdeguvernare.ro/executia-la-2-luni-excedentul-bugetar-s-a-topit-rapid-cheltuielile-majorate-peste-posibilitati.html
De fapt, cauza e simplă, crede Bogdan Glăvan: ”epuizarea fulgerătoare a excedentului bugetar realizat la începutul anului nu se datorează în principal problemelor de colectare, ci creșterii cheltuielilor publice”.
Tot analistul ne spune că tendința de a îndemna iar la fugărirea evazioniștilor este o falsă rezolvare a problemei: ”Sigur, veți spune, acum ce altceva ne rămâne de făcut decât să-i fugărim pe evazioniști, doar nu putem scăderea salariile la loc! Aveți dreptate, dar asta doar fiindcă politicul nu acceptă să dimensioneze cheltuielile la venituri. Tăierea la loc a salariilor bugetarilor este imposibilă doar din punct de vedere politic. Dar nu trebuie să ne resemnăm. Mi-e teamă că tocmai acest gen de gândire a adus grave deservicii României în ultimele decenii. În loc să căutăm să stoarcem sectorul privat de resurse pentru a căpătui un buget umflat populist, nu este mai rațional să ne opunem inflației de cheltuieli?”
https://logec.ro/executia-bugetara-si-falsele-dileme/
Până la urmă se pare că totul se rezumă la o unghiul sub care privești problema. Astfel, din unghiul de privire al doamnei Anca Dragu, ministrul finanțelor, raportarea încasărilor pe trimestrul I 2016 se face la program și nu la perioada similară a anului 2015 (circumstanțele economice fiind substanțial diferite).
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-20909536-dragu-exista-recomandarea-expertilor-fmi-amana-introducerea-noi-masuri-relaxare-fiscala.htm
Dezghețul din titlu nu înseamnă că vine primăvara în economie; dezghețul nu-și are cauza în efectul de seră ci în măsurile economice prociclice, în experimentul (unic!) de a combina relaxarea fiscală cu expandarea cheltuielilor publice. Dezghețul e utilizat ca un termen negativ, ca unul ce poate aduce un cataclism economic.
Consumul încă duduie, mult prea mult și asta nu e un semn bun căci produce deficit de cont curent (importuri mai mai decât exporturi) și nici nu va dura mult ca efect economic.
http://cursdeguvernare.ro/semnale-de-alarma-privind-supraincalzirea-prin-consum.html
Iar politicul din parlament face ce știe el mai bine în an electoral, dă multe lovituri de berbece în deficitul bugetar și asa foarte fragil. Guvernul e îngrijorat de aceste lucruri și pus sub presiune încearcă să o dreagă cu o ordonanță pentru mărirea salariilor unor bugetari (asta după ce a respins 3 proiecte de lege ale salarizării unitare ca fiind nerealiste, pe buna dreptate).
http://cursdeguvernare.ro/guvernul-ingrijorat-de-initiativele-parlamentului-care-produc-costuri-bugetare.html
Și totuși, cu toate veniturile suplimentare ale cetățenilor rezultat al combinației de măriri salarii și reduceri de taxe, ponderea taxelor și impozitelor cresc iar în bugetul gospodăriilor (logic ar fi fost să scadă cu creșterea consumului, nu? Sau cresc alte taxe și impozite mult prea mult?).
http://cursdeguvernare.ro/ins-gospodaria-in-2015-taxele-si-impozitele-nivel-record-in-cheltuielile-unei-familii.html
http://adevarul.ro/economie/bani/romanii-dau-mai-putini-bani-mancare-mai-bautura-cosul-zilnic-produs-produs-infografie-1_57052c2d5ab6550cb8afbf61/index.html
Ultimul raport ING exprima îngrijorări pertinente: "Agenda populistă de dinaintea alegerilor reprezintă o amenințare serioasă pe termen scurt la stabilitatea macro. Cu toate că ne așteptăm la o consolidare fiscală care să readucă ponderea în PIB a datoriei publice pe o traiectorie descendentă după alegeri, ne temem că va fi nevoie de o majorare a taxelor, unele măsuri fiind prea costisitoare din punct de vedere politic pentru a fi inversate (creșterea salariilor)".
http://cursdeguvernare.ro/ritmul-de-crestere-al-salariilor-accelereaza-in-februarie-ing-ne-temem-ca-dupa-alegeri-vor-creste-taxele-reversarea-cresterii-salariilor-bugetarilor-este-prea-costisitoare-politic.html
8 riscuri sistemice (majoritatea în creștere!) amenință România, aceasta este constatarea Băncii Naționale a României.
http://cursdeguvernare.ro/raport-bnr-cele-8-riscuri-sistemice-la-adresa-stabilitatii-financiare-doua-noi-doua-in-crestere-trei-in-stagnare-si-unul-in-scadere.html
”Un deficit bugetar care depășește 1,5% din PIB va avea drept consecință depășirea pragului de alertă al datoriei publice în următorii trei ani, iar probabilitatea de a înregistra o încetinire a creșterii economice sau chiar o recesiune depășește 50%” este avertismentul formulat de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20921458-patru-avertismente-ale-lui-mugur-isarescu-adresa-guvernului-ciolos-parlamentului.htm
De fapt, cauza e simplă, crede Bogdan Glăvan: ”epuizarea fulgerătoare a excedentului bugetar realizat la începutul anului nu se datorează în principal problemelor de colectare, ci creșterii cheltuielilor publice”.
Tot analistul ne spune că tendința de a îndemna iar la fugărirea evazioniștilor este o falsă rezolvare a problemei: ”Sigur, veți spune, acum ce altceva ne rămâne de făcut decât să-i fugărim pe evazioniști, doar nu putem scăderea salariile la loc! Aveți dreptate, dar asta doar fiindcă politicul nu acceptă să dimensioneze cheltuielile la venituri. Tăierea la loc a salariilor bugetarilor este imposibilă doar din punct de vedere politic. Dar nu trebuie să ne resemnăm. Mi-e teamă că tocmai acest gen de gândire a adus grave deservicii României în ultimele decenii. În loc să căutăm să stoarcem sectorul privat de resurse pentru a căpătui un buget umflat populist, nu este mai rațional să ne opunem inflației de cheltuieli?”
https://logec.ro/executia-bugetara-si-falsele-dileme/
Până la urmă se pare că totul se rezumă la o unghiul sub care privești problema. Astfel, din unghiul de privire al doamnei Anca Dragu, ministrul finanțelor, raportarea încasărilor pe trimestrul I 2016 se face la program și nu la perioada similară a anului 2015 (circumstanțele economice fiind substanțial diferite).
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-20909536-dragu-exista-recomandarea-expertilor-fmi-amana-introducerea-noi-masuri-relaxare-fiscala.htm
Dezghețul din titlu nu înseamnă că vine primăvara în economie; dezghețul nu-și are cauza în efectul de seră ci în măsurile economice prociclice, în experimentul (unic!) de a combina relaxarea fiscală cu expandarea cheltuielilor publice. Dezghețul e utilizat ca un termen negativ, ca unul ce poate aduce un cataclism economic.
Consumul încă duduie, mult prea mult și asta nu e un semn bun căci produce deficit de cont curent (importuri mai mai decât exporturi) și nici nu va dura mult ca efect economic.
http://cursdeguvernare.ro/semnale-de-alarma-privind-supraincalzirea-prin-consum.html
Iar politicul din parlament face ce știe el mai bine în an electoral, dă multe lovituri de berbece în deficitul bugetar și asa foarte fragil. Guvernul e îngrijorat de aceste lucruri și pus sub presiune încearcă să o dreagă cu o ordonanță pentru mărirea salariilor unor bugetari (asta după ce a respins 3 proiecte de lege ale salarizării unitare ca fiind nerealiste, pe buna dreptate).
http://cursdeguvernare.ro/guvernul-ingrijorat-de-initiativele-parlamentului-care-produc-costuri-bugetare.html
Și totuși, cu toate veniturile suplimentare ale cetățenilor rezultat al combinației de măriri salarii și reduceri de taxe, ponderea taxelor și impozitelor cresc iar în bugetul gospodăriilor (logic ar fi fost să scadă cu creșterea consumului, nu? Sau cresc alte taxe și impozite mult prea mult?).
http://cursdeguvernare.ro/ins-gospodaria-in-2015-taxele-si-impozitele-nivel-record-in-cheltuielile-unei-familii.html
http://adevarul.ro/economie/bani/romanii-dau-mai-putini-bani-mancare-mai-bautura-cosul-zilnic-produs-produs-infografie-1_57052c2d5ab6550cb8afbf61/index.html
Ultimul raport ING exprima îngrijorări pertinente: "Agenda populistă de dinaintea alegerilor reprezintă o amenințare serioasă pe termen scurt la stabilitatea macro. Cu toate că ne așteptăm la o consolidare fiscală care să readucă ponderea în PIB a datoriei publice pe o traiectorie descendentă după alegeri, ne temem că va fi nevoie de o majorare a taxelor, unele măsuri fiind prea costisitoare din punct de vedere politic pentru a fi inversate (creșterea salariilor)".
http://cursdeguvernare.ro/ritmul-de-crestere-al-salariilor-accelereaza-in-februarie-ing-ne-temem-ca-dupa-alegeri-vor-creste-taxele-reversarea-cresterii-salariilor-bugetarilor-este-prea-costisitoare-politic.html
8 riscuri sistemice (majoritatea în creștere!) amenință România, aceasta este constatarea Băncii Naționale a României.
http://cursdeguvernare.ro/raport-bnr-cele-8-riscuri-sistemice-la-adresa-stabilitatii-financiare-doua-noi-doua-in-crestere-trei-in-stagnare-si-unul-in-scadere.html
”Un deficit bugetar care depășește 1,5% din PIB va avea drept consecință depășirea pragului de alertă al datoriei publice în următorii trei ani, iar probabilitatea de a înregistra o încetinire a creșterii economice sau chiar o recesiune depășește 50%” este avertismentul formulat de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20921458-patru-avertismente-ale-lui-mugur-isarescu-adresa-guvernului-ciolos-parlamentului.htm
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu