România e un beneficiar net al aderării la UE, fondurile europene fiind duble față de contribuțiile la UE.
România a pornit foarte încet absorbția fondurilor UE, abia prin 2012 a accelerat și în acest moment e aproape de linia de sosire. România avea în noiembrie 2016 o rată de absorbție de 89% față de o medie de 93% a UE; prin urmare, nu e deloc dezastru, nu am ratat oportunitatea și beneficiile aderării la UE.
”România este un beneficiar major al fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și poate primi până la 31 de miliarde EUR pe parcursul perioadei 2014-2020. Aceasta echivalează cu 2,6 % din PIB pe an și cu 53 % din investițiile publice naționale preconizate în domeniile sprijinite prin fondurile ESI.” spun analiștii OpenPolitics.ro.
Consecința: când proiectele europene s-au copt, ele au înlocuit o mare parte din investițiile publice naționale, astfel creându-se spațiu fiscal pentru creșterea cheltuielilor salariale și pentru măsuri de relaxare fiscală. Prin urmare, în ultimii ani de creștere a nivelului de trai, nu a fost vorba de performanță economică ci de oportunitate bugetară. Politicienii români au frânat dezvoltarea și au ales redistribuirea.
România e dependentă de ciclicitatea accesării fondurilor UE, care nu se absorb liniar matematic ci mai degrabă asimptotic. Dacă studiem ciclul financiar 2007-2013, vedem că abia din anul 6 (2012) a accelerat absorbția, prin urmare, în ciclul financiar 2014-2020, absorbția se va accelera substanțial în 2019 sau cel mai devreme în 2018, nicidecum în 2017!
http://www.consiliulfiscal.ro/RaportanualCF2015.pdf
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2016/cr2016_romania_ro.pdf
Reprezentarea grafică pe cele două cicluri financiare:
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu