Datele economice preliminare pentru trimestrul I 2015 arată o creștere a PIB importantă de 4,3% față de trimestrul I 2014.
Dar, studiind mai atent cifrele, redactorul economic Marin Pană în cursdeguvernare.ro observă că aceste date preliminare se raportează la un T1 2014 revizuit în jos de către INS. Iar acest T1 are o influență de doar 20% în PIB-ul anual. Și rămâne de văzut evoluția în trimestrele următoare, pentru că aceeași revizuire de PIB în 2014 s-a făcut și o ajustare în sus a datelor pe T3 și T4 2014, prin urmare, va fi dificil de realizat o performanță asemănătoare T1 2015.
În plus, T1 și T2 2014 au fost trimestre foarte proaste (inițial au fost ambele pe minus rezultând recesiune tehnică, până la corecția pozitivă a INS).
În plus, T1 și T2 2014 au fost trimestre foarte proaste (inițial au fost ambele pe minus rezultând recesiune tehnică, până la corecția pozitivă a INS).
http://cursdeguvernare.ro/ins-date-preliminare-cresterea-economica-prinde-viteza-vom-vedea-ce-ramane-dincolo-de-efectul-de-baza.html
http://www.zf.ro/zf-24/economia-creste-peste-asteptari-plus-1-6-fata-de-t4-plus-4-3-fata-de-t1-2014-14255308
http://www.capital.ro/pib-ul-romaniei-a-crescut-cu-16-in-primul-trimestru-din-2015.html
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20117507-crestere-mult-peste-asteptari-economiei-primul-trimestru-statistica-anuntat-pib-mai-mare-4-2-primele-trei-luni.htm
Anticipând practic această evoluție, redactorul economic Marin Pană în zf.ro vorbește despre creșterea economică prin albire, adică prin scoaterea la lumină a unei mici părți din economia subterană, din evaziunea fiscala prin cele două pârghii guvernamentale: biciul (ANAF) și zahărul (reducerile de taxe, tva, etc.).
Economia neagră oferă o rezervă de creștere a PIB de 30 miliarde euro sau de 20% PIB.
Prin urmare, economia se mișcă la fel, doar că fotografia de moment a PIB-ului surprinde mai mult din cadrul larg al fenomenului economic.
Consecința va fi dincolo de date statistice, guvernul va avea încasări bugetare mai mari (o evoluție ce urmează a fi confirmată în timp).
Dar economia subterană reprezintă și o supapă de supraviețuire pentru anumite categorii de populație (cu venituri minime), prin urmare pot apărea efecte sociale și chiar implicații în consecință asupra bugetului (prin protecția socială suplimentară necesară).
Analistul economic Bogdan Glăvan afirmă că ne aflăm întrun început de boom economic generat de masa monetară eliberată de BNR (3 miliarde de lei).
Și uite așa, economia crește fără investiții publice, demolând un mit, spune Bogdan Glăvan. Și oricum, România a realizat investiții publice multe și proaste (mai jos o comparație sugestivă cu Polonia, un stat condus mai rațional).
Reducerea investițiilor publice limitează risipa guvernamentală și creează spațiu fiscal reducerilor de taxe. Că s-a ajuns aici nu din convingere, ci din contextul DNA (reducere investiții de teama corupției inerente) și apoi măsuri electorale de reduceri de taxe (dacă tot nu știm/vrem/putem cheltui banii), e un fapt secundar, care ține de o anumită evoluție.
Totuși România are nevoie de investiții, o recunoște oricine.
Boomul acesta îi aduce aminte analistului de perioada 2004-2008, iar banii ieftini alimentează consumul și creșterea economică pot fi periculoase.
Măsura BNR de eliberare a 3 miliarde de lei (prin scăderea ratei rezervelor la bănci) e o măsură ce se asortează cu măsura europeană de tipărire de bani, prin urmare leul nu este lăsat să se aprecieze liber.
Aprecierea leului ar fi condus la importuri mai ieftine, deci la produse de import (gen electronice, mașini) mult mai ieftine pentru români, așa însă se dă frâu liber speculațiilor valutare, imobiliare, iar creșterea masei monetare de lei se va regăsi și în inflație.
Revenim iar la creștere economică nesănătoasă, la una care subminează raționalitatea economică? Am învățat sau nu din ultima lecție a crizei? Sau suntem mereu condamnați să repetăm aceleași greșeli?
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu