Direcții economice

Arhitectul terapiei de șoc din Polonia (Leszek Balcerowicz), în vizita sa recentă în România a afirmat câteva lucruri interesante. Astfel, reducerea TVA nu e o măsură potrivită, mai bună era reducerea taxării muncii. Căci economia de piață liberă merge înainte prin mediul privat, prin inițiativa antreprenorială care e motorul capitalismului. Analistul economic Bogdan Glăvan sugerează măsuri ca: impozit zero pe profit, impozite reduse pe salarii și venituri, reducere CAS, etc.

Tot Balcerowicz a susținut că investițiile publice sunt importante și nu pot fi înlocuite de cele private, că fondurile europene sunt importante dar nu țin locul reformelor, că privatizarea trebuie dusă până la capăt fără tabuuri.

https://logec.ro/balcerowicz-are-dreptate-scaderea-tva-nu-este-o-relaxare-fiscala-optima/

http://cursdeguvernare.ro/lectie-poloneza-de-economie-investitiile-publice-nu-pot-fi-inlocuite-cu-cele-private-banii-europeni-nu-inlocuiesc-reformele-atentie-la-companiile-mici.html

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20180541-arhitectul-reformelor-poloneze-renuntati-populismele-genul-nu-privatizam-acest-sector-intrucat-strategic-simplificati-fiscalitatea-taind-taxele-care-fac-rau-economiei-nu-din-cele-utile.htm

Dar datorită izolării de lumea civilizată din anii comunismului, politicienii noștri sunt defazați temporal și deciziile lor sunt mai mereu greșite.

Ultimii ani au fost ani pozitivi după cifrele macroeconomice. De-a lungul timpului am exprimat semne de întrebare asupra unor date sau mai precis asupra efectelor lor asupra vieții economice.

Raportul Curții de conturi spune și anul acesta, că din 100 lei cheltuiți pe achiziții publice, 40 de lei se fură.

Dar marea surpriză a multora, este că guvernul a mărit datoria publică cu 11 miliarde de euro în ultimii doi ani de zile, în condițiile în care nu am avut criză economică, în care am avut creștere economică susținută, în care festivismul guvernamental a fost în floare. Astfel datoria publică a crescut de la 40,4% din PIB la 31.12.2012 la 44,1% din PIB la data de 31.12.2014. Banii au fost împrumutați de la bănci din România.

Încă avem o datorie publică mică raportată la situația europeană, dar tendința în sine e periculoasă și mai ales e grav faptul că doar 0,01% din această creștere de datorie a fost utilizată pentru investiții. Dacă tot te împrumuți ca țară, fă-o măcar pentru dezvoltare, pentru infrastructura atât de necesară României, infrastructură pe care nu o vor face firmele private, fie ele și Renault sau Ford.

http://cursdeguvernare.ro/exclusivitate-curtea-de-conturi-despre-datoria-publica-indatorarea-a-depasit-finantarea-deficitului-si-nici-nu-se-finanteaza-proiecte.html

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20178831-22-semne-ministerul-finantelor-nevoie-reforma.htm

Guvernul se mai laudă cu dobânzi tot mai mici pe piețele externe, semn al credibilității sale, dar analistul Bogdan Glavăn că de fapt avem un trend mondial, iar România tot în coadă topurilor rămâne. Și e firesc ca banii să fie mai mulți și mai ieftini dacă SUA și mai recent și UE tipăresc bani.

https://logec.ro/randamente-suverane/

Cum se vede România în tranziția ei nesfârșită, haotică?

„Economia României e ca o casă fără acoperiș la care încerci să-i mai ridici un etaj. Culmea e că, deși nu e gata, nici acoperită, guvernul se apucă să-i facă deja finisajele. Când va veni furtuna, și va veni, ne vom trezi cu o piscină cu finisaje, cărămizi și guvernanți iresponsabili ce vor da vina pe furtună și pe lipsa acoperișului pe care trebuiau să-l construiască. ”[1]

Suntem se pare mai nepregătiți decât eram în 2008 pentru o nouă criză: datorie publică triplă (care continuă să avanseze vertiginos deși economia înregistrează statistic cifre pozitive) și  o creștere economică de o treime din cea a anului 2008.

Analistul Moise Guran vede la orizont problema deflației care ar putea avea ca principal efect negativ: creșterea șomajului[2].

Și dacă reducerea TVA la alimente a luat startul, euforia bate aritmetica și vedem efect de 15% la cheltuieli când un calcul simplu arată un efect maximal de 3,5%[3] (dacă reducerea TVA se va reflecta 100% în prețuri, fapt puțin probabil).

---

[1] Sofian, Gheorghe în www.analizeeconomice.ro în articolul „Cât de pregătiți suntem dacă Europa intră iar în recesiune?”, accesat în data de: 03.06.2015

[2] Moise, Guran în www.biziday.ro în articolul „Cu ce te încălzește scăderea prețurilor dacă rămâi șomer”, accesat în data de: 02.06.2015

[3] Soviani, Radu în soviani.com în articolul „Analfabetismul economic al premierului: "practic am crescut salariile și pensiile cu cei 15%"”, accesat în data de: 03.06.2015

După 7 ani se încheie cercul: PIB T1 2015 este egal cu PIB T3 2008.
Dar structura economică a formării PIB-ului s-a modificat, astfel că sectorul construcțiilor păstrează un decalaj de 33%.

http://www.zf.ro/eveniment/romania-a-iesit-din-criza-pib-ul-din-t1-2015-l-a-egalat-pe-cel-din-t3-2008-varful-de-dupa-revolutie-14420301