Suntem obișnuiți cu valoarea netă a unui venit, salariu. Este și mai simplu așa. Dacă unii dintre noi mai aruncă un ochi pe fluturașul de salariu ajunge la dureri de cap. Abia atunci realizezi câți bani îți ia statul. Cum sunt cheltuiți/risipiți aceștia ulterior e o frescă vie descrisă de mass-media.
Cum ar fi ca fiecare să primească salariul brut și apoi să plătească numerar toate impozitele care azi îi sunt luate direct din cont? Câți ar mai plăti? Câți ar face plăți cu mare strângere de inimă ca și cum ar face o greșeală, ca și cum ar plăti degeaba? Foarte mulți e adevărul crud.
Și statul a tot mărit taxele și între brut și net astfel încât prăpastia a devenit tot mai mare, hăul tot mai imens. Și întro zi, după niște accize suplimentare pe carburanți și după o taxă pe stâlp, statul schimbă totul și nu mai vrea infrastructură. Drept urmare după ce s-au tăiat investițiile publice și fondurile alocate autorităților publice, guvernul ajunge la excedent, deci poate reduce impozite și taxe. Numai că, dacă credem că vom avea venituri mai mari ne înșelăm. Primim servicii mai puține de la stat pe bani mai puțini, cam în asta constă reforma fiscală sau codul lui Ali Baba. Dacă dorim infrastructură atunci trebui să plătim suplimentar, fie prin mărirea până la 50% a taxelor locale, fie prin taxe de drum/autostradă construită/întreținută. Așa cum azi avem învățământ gratuit dar părinții scot bani din buzunar pentru copii sau sănătate gratuită dar dăm bani în spitale de la asistentă până la doctor sau pe medicamente.
Uite așa un guvern socialist merge spre statul minimal, unul cu servicii mai puține. Primele lucruri la a căror sarcină statul renunță sunt cele legate de marea și mica infrastructură (în secundar asta implică și șomaj în mediul privat, dar asta oricum nu interesează pe nimeni). Dacă așa e, ar trebui ca guvernanții să anunțe onest asta și la renunțe la master-plane pe pereți!
Despre efectele scăderii TVA la alimente ne spune detaliat analistul Dan Popa:
http://hymerion.ro/2015/04/07/familia-ionescu-si-tva-ul-redus-la-9-la-produsele-agro-alimentare.html
Despre codul fiscal și efectele surprinzătoare ale reducerii TVA la pâine ne spune Ionuț Dumitru, șeful Consiliului Fiscal:
http://www.gandul.info/financiar/argumentele-economistului-care-indrazneste-sa-i-spuna-premierului-ponta-ca-ambitia-de-a-avea-cele-mai-mici-taxe-din-europa-e-o-strategie-gresita-14102181
O analiză detaliată face și analistul economic Radu Soviani.
Acesta susține că prețurile alimentelor nu au crescut în ultimul an, ba chiar datorită contextului zonal erau premise ca ele să scadă de la sine.
În al doilea rând, un TVA mai mic nu e o garanție în sine pentru prețuri mai mici (exemplul dat e cel al medicamentelor; ar mai fi și cel al pâinii care a dus la reduceri minore de preț și mai ales la încasări mai mici care nu au fost acoperite din reducerea evaziunii).
În continuare, Radu Soviani demonstrează că plusul de venituri pe trimestrul 1 este unul conjunctural. De exemplu în ultima luna a anului trecut au fost făcute plăți anticipate ale deciziilor instanțelor (12 miliarde lei) care au produs efecte în 2015 prin impozite pe profit și contribuții sociale aducând bugetului 3-4 miliarde de lei, un artificiu care a mutat banii dintrun buzunar în altul și din decembrie 2014 spre trimestrul 1 2015. Concluzia dură a lui Radu Soviani "este una singură: asta se întâmplă o singură dată. A te baza pe astfel de venituri conjuncturale pentru a produce reduceri permanente de taxe este o aventură fiscală."
În continuare, analizând costurile, Radu Soviani admite că pot exista economii pentru următoarele 6 luni (prin metodele descrise, prin alte taxe și impozite, etc.) dar în continuare sunt mari dubii de sustenabilitate a măsurii.
Repetarea aventurii fiscale din decembrie 2014 presupune alte 12 miliarde de lei, echivalent creșterii TVA de la 24% la 29%, dar guvernul promite că va reduce TVA la 20% (alte 10 miliarde lei). Total brut 22 de miliarde de lei, din care tot rămân 17 miliarde de lei net.
Primele lucruri pe care trebuie să le ofere statul sunt școală, stradă și spital, în viziunea lui Radu Soviani, care se întreabă firesc: dacă statul nu le-a putut asigura cu 24% TVA va putea să le asigure cu 20% TVA? Păi, nu prea cred că poate, părerea mea, dar poate strada a dispărut din datoria statului față de cetățenii contribuabili (așa cum am arătat la începutul acestui articol).
Pentru analistul economic pe termen mediu și lung toate aceste măsuri apar ca o aventură fiscală, o șarlatanie, ca deloc pregătite și ca având mai degrabă motivații politice decât temeiuri economice.
Pe termen scurt vor fi efecte pozitive, pe termen mediu acestea se vor atenua, iar viitorul poate aduce alte impozite și taxe acelora care ar putea duce economia înainte (taxe pe capital).
http://soviani.com/2015/04/08/despre-reducerea-tva-ului-la-alimente-si-la-servicii-de-alimentatie-publica-de-la-24-la-9/
Scăderea TVA la alimente de la
24% la 9% nu înseamnă 15% cum ar crede unii și cum eronat afirmă chiar și
specialiști economici. Că Bodu nu știa să calculeze TVA era parcă mai
acceptabil decât calculul greșit al altora de azi. De fapt prețul ar putea scădea teoretic de
la 124 la 109, ceea ce înseamnă fix 12,1%. Foarte probabil prețurile nu vor
scădea cu 12%, iar după câteva luni vor mai crește până la o relativă
stabilizare în raport cu jocul cererii și ofertei din piața liberă.
Ce impact are măsura în buzunarul
nostru? După ponderea medie în coșul cheltuielilor de 30% avem un efect de
-3,6%. Reducerea generală a TVA de la 24% la 20%, măsură amânată până la 1
ianuarie ar avea un efect de -2,8%.
Cheltuielile generale pe o
gospodărie sunt de 2285 lei/lună,
prin urmare din TVA redus la alimente se generează o economie lunară de 82
lei/gospodărie, iar din luna ianuarie cele două măsuri cumulate generează o
economie lunară de 146 lei/gospodărie.
http://www.curierulnational.ro/Economie/2015-01-08/INS%3A+Venitul+mediu+pe+o+gospodarie+%E2%80%93+2495+lei,+cheltuielile+%E2%80%93+2285+lei
Rămâne însă teren deschis
întrebărilor referitoarea la sustenabilitatea măsurilor. Dacă statul nu a
reușit să ofere stradă (infrastructură națională și locală), școală și spital
cu 24% TVA general, cu taxă pe stâlp și acciză suplimentară pe benzină, va
reuși să o facă cu TVA 9% la alimente, TVA general de 20%, fără taxa pe stâlp?
Întrebarea e retorică și răspunsul e evident. Cum anul 2016 e an electoral,
tema reducerii taxelor e numai bună, iar primarii puterii se vor folosi de ea,
pe când cei ai opoziției dacă vor să se prezinte cu realizări sunt obligați să
mărească taxele locale în lipsa oricărei finanțări de la guvern. Cât despre
marea infrastructură, unii ca Renault și Ford ar trebui să și-o facă singuri,
căci guvernului nu i se pare o afacere electorală misiunea asta, plus că ar rămâne și cu DNA în ceafă.
Evident că scăderea TVA la
alimente va genera o scădere de prețuri și un surplus de bani la cetățeni.
Scăderea de prețuri se va estompa și nu va rămâne de 12% cum ar părea strict
matematic. Iar surplusul de bani poate fi folosit spre a cumpăra mai multe
alimente, mai multe produse nealimentare sau va fi investit. Creșterea cererii
(urmare a banilor suplimentari) va conduce și la creșterea prețurilor la
produsele nealimentare, în final puterea de cumpărare a banilor rămâne
neschimbată, afirmă analistul economic Bogdan Glăvan.
https://logec.ro/ce-se-va-intampla-cu-puterea-de-cumparare-a-leului-si-pretul-alimentelor-dupa-scaderea-tva/
După
ce a eșuat în a obține deficit suplimentar pentru apărare, guvernul încearcă,
se pare, marea cu degetul, solicitând un plus de deficit de 0,5% pentru
proiecte de infrastructură.
Pentru că, așa cum am arătat mai sus, noul cod fiscal pentru a crea spațiu
fiscal pentru susținerea reducerii de taxe s-a gândit și prin tăierea
investițiilor în infrastructură.
http://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-19879620-exclusiv-care-sunt-autostrazile-drumurile-expres-prioritare-pana-2020-varianta-finala-masterplanului-retransmis-comisiei-europene-sibiu-pitesti-primul-loc-plus-decizie-majora-este-asteptata-ministerul.htm
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu