Pages

Meniu

vineri, 26 august 2016

Prezent sau viitor




Deficitul bugetar pentru 2016 e prevăzut a fi 2,95% PIB. După ce la 6 luni atinsesem doar -0,5%, acum la 7 luni deficitul bugetar a scăzut la -0,2%! Foarte puțin, extrem de puțin! Au crescut veniturile sau avem cheltuieli neefectuate? Se pare că veniturile se mențin la nivel rezonabil, în ciuda abruptei relaxări fiscale, iar cheltuielile sunt neefectuate sau amânate. Dar e doar o fotografie de moment, căci spre final de an execuția bugetară se va îndrepta spre țintele prevăzute. Probabil, una din nerealizări e capitolul investițiilor, care e doar cu 2,7% mai mare decât anul trecut (un an în care investițiile au fost sever ștrangulate).
http://www.capital.ro/deficitul-bugetului-general-consolidat-coboara-la-02-din-pib-dupa-primele-sapte-luni.html

Profesorul Bogdan Glăvan apreciază execuția bugetară la 7 luni, pe parte de venituri, foarte puțin afectate de relaxarea fiscală, dar critică în continuare creșterea cheltuielilor și avertizează că: ”Problema mare a economiei României este alta. Creșterea rapidă a cheltuielilor publice și a masei monetare duce țara într-o direcție sud-americană, pe care, mă rog, am mai experimentat-o și aici pe Dâmbovița, în anii 1990. PIB este doar o statistică ce nu surprinde esența, anume că fără acumulare de capital și fără investiții eficiente nu poate exista dezvoltare economică. Iar politica de creștere a cheltuielilor publice subminează acest deziderat.


https://logec.ro/veniturile-fiscale-08-cheltuielile-publice-47/

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 129,6 miliarde de lei, reprezentând 17,1% din PIB, au fost cu 2,4% mai mici în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent, asta deși veniturile colectate de ANAF au fost cu 1,4% mai mari față de aceeași perioadă din 2015 și cu 0,5% peste programul din acest an.
http://cursdeguvernare.ro/executia-bugetara-la-7-luni-cresterea-eficientei-anaf-inghitita-de-cresterea-cheltuielilor.html

Sorin Pâslaru, redactor șef ZF, spune că: ”Toate cifrele din economie arată că România traversează una dintre cele mai bune perioade din punctul de vedere al consumului din ultimii 25 de ani, însă creşterea îndatorării şi a deficitelor externe ne poate arunca iarăşi în degringoladă dacă dezechilibrele nu sunt ţinute în frâu.
Morişca se învârte în economie, există încredere şi bani, însă din păcate acest spaţiu de respiro macroeconomic nu este folosit pentru accelerarea investiţiilor.
Acum rolul hotărâtor în a orienta resursele în economie către viitor ar trebui să îi aparţină statului. Este timpul să fie dat drumul la investiţii în infrastructură de toate tipurile. Banii suplimentari trimişi în consum fără o influenţare a ofertei locale de bunuri şi servicii sunt toxici, iar „driver-ul” ofertei locale este infrastructura.
Cinci miliarde de euro în plus retraşi de la bancomate sunt o binecuvântare atât pentru profiturile băncilor, pentru retaileri şi bineînţeles pentru consumatori, însă întrebarea este pe ce butoane ar trebui apăsat astfel încât aceşti bani suplimentari din consum să creeze creştere de investiţii şi de productivitate.
Altfel, deficitele bugetare de peste 3% din PIB care se prefigurează atât pentru 2016, cât şi pentru 2017 vor fi de fapt bani irosiţi, vor fi creştere de business pentru producătorii din ţările de import ale României. Ne împrumutăm să le dăm la alţii piaţă de desfacere – reţetă sigură de derapaj.
Aceste considerații sunt esențiale pentru aprecierea situației economice; din păcate investițiile nu cresc, iar boom-ul consumului nu ține loc de politică economică de medie și lungă durată.
E alt guvern, dar atenția e tot spre cifrele prezentului și nu pe construirea viitorului. Întrun fel era de așteptat, doar vorbim de o continuitate în construcția bugetară.
http://www.zf.ro/eveniment/5-mld-scosi-in-plus-de-la-bancomate-cum-facem-sa-mearga-in-investitii-15592882

Se estimează un an agricol foarte bun, dar din fericire, ponderea agriculturii la PIB a scăzut, dar rămânem încă cu o mare parte din populație angrenată în acest sector.
O cotă redusă de participare a agriculturii la PIB nu înseamnă că această ramură se prăbuşeşte, dimpotrivă [...] agricultura se aliniază la tendinţele lunii: produce din ce în ce mai mult, dar ponderea ei în PIB este redusă pentru că alte ramuri au valori adăugate mult mai mari”, explică analistul Aurelian Dochia.
http://www.zf.ro/eveniment/agricultura-in-jocul-economiei-cat-si-cum-influenteaza-anul-agricol-bun-structura-pib-si-cresterea-economica-este-cel-mai-bun-an-agricol-de-cand-am-intrat-in-romania-15612188

0 comentarii: