Stânga-dreapta

Se spune că dreapta creează bunăstarea, iar stânga o împarte. În România, stânga și dreapta au fost doar etichete fără substanță. Din punctul meu de vedere, toate guvernările ultimilor 26 de ani au fost mai degrabă socialiste.

Există opinii publice care susțin că, paradoxal în România, stânga politică a creat mai multă dezvoltare și bunăstare decât dreapta politică.

Care e realitatea de fapt?

Am analizat statistici INS (Institutul Național de statistică).

În primul rând, analiza evoluției PIB-ului, ca indicator al dezvoltării economice.

PIB	mld euro	evoluție PIB %	stânga	dreapta
1990	35,7	-5,60	-5,60
1991	25,1	-12,90	-12,90
1992	15,1	-8,70	-8,70
1993	22,6	1,50	1,50
1994	25,3	3,90	3,90
1995	27,4	7,10	7,10
1996	28,2	3,90	3,90
1997	31,3	-6,00		-6,00
1998	37,4	-4,80		-4,80
1999	33,5	-1,10		-1,10
2000	40,3	2,10		2,10
2001	44,9	5,70	5,70
2002	48,5	5,00	5,00
2003	52,6	5,50	5,50
2004	60,8	8,40	8,40
2005	79,5	4,20		4,20
2006	97,7	8,10		8,10
2007	123,7	6,90		6,90
2008	139,7	8,50		8,50
2009	118,2	-7,10	-7,10	-7,10
2010	124,4	0,80		0,80
2011	131,3	1,10		1,10
2012	132	0,60	0,60	0,60
2013	140,6	3,40	3,40	3,40
2014	149,5	2,00	2,00
2015
2016
Total			12,70	16,70

Ce vedem? Stânga a realizat în 15 ani mai puțin decât dreapta în 11 ani (2009 a fost o guvernare stânga cu dreapta, la fel 2012-2013 cu USL; am omis să trec stânga (PD-FSN) la guvernarea 1997-2000, altminteri diferența era și mai mare). În 2015 am avut stânga la guvernare, în 2016 tehnocrați (unde ar fi încadrați? după cât au fost atacați de stânga în ultimele luni, atunci ar trebui puși la dreapta politică; creșterea economică din 2016 (cca 5,1%) e peste cea din 2015 (3,8%). prin urmare lipsa acestor 2 ani în analiză nu dezavantajează stânga politică; pe de altă parte, succesele economice relative ale stângii se datorează și unor măsuri liberale).

În al doilea rând, analiza evoluției salariului mediu real (corectat cu inflația).

Anul	Salariul mediu net lei	Variaţia faţă de anul anterior (%)	Inflatie	Variația salariului mediu real corectat cu inflația	stânga	dreapta
1990	3.381	10,4	5,1	5,3	5,3
1991	7.460	120,6	170,2	-49,6	-49,6
1992	20.140	169,9	210,4	-40,5	-40,5
1993	59.717	196,5	256,1	-59,6	-59,6
1994	141.951	137,7	136,7	1	1
1995	211.373	40,9	32,3	8,6	8,6
1996	321.169	51,9	38,8	13,1	13,1
1997	632.086	96,8	154,8	-58		-58
1998	1.042.274	64,9	59,1	5,8		5,8
1999	1.522.878	46,1	45,8	0,3		0,3
2000	2.139.138	40,5	45,7	-5,2		-5,2
2001	3.019.424	41,1	34,5	6,6	6,6
2002	3.789.202	25,5	22,5	3	3
2003	4.839.648	27,7	15,3	12,4	12,4
2004	5.986.386	23,7	11,9	11,8	11,8
2005	746	24,6	9	15,6		15,6
2006	866	16,1	6,6	9,5		9,5
2007	1.042	20,3	4,8	15,5		15,5
2008	1.282	23	7,9	15,1		15,1
2009	1.385	8	5,6	2,4	2,4	2,4
2010	1.477	6,6	6,1	0,5		0,5
2011	1.444	3,8	5,8	-2		-2
2012	1.507	4,4	3,3	1,1	1,1	1,1
2013	1.579	4,8	4	0,8	0,8	0,8
2014	1.866	7,1	1,1	6	6
2015			-0,6
2016
Total					-77,6	1,4

Deci sub guverne de stânga salariul mediu real în lei a scăzut cu peste 69%, iar sub guverne de dreapta avem o situația tot negativă, dar aproape de zero (probabil o analiză corectată în euro aduce cifre diferite, dar nu mult diferite deoarece inflația are o legătură evidentă cu evoluția cursului valutar; salariul mediu este astăzi cu 60% mai mare decât în 1989, raportându-ne la cursul valutar). La fel, aici nu am introdus datele pe 2015 și 2016, dar e evident că anul 2016 e superior anului 2015 (creșteri salariale, reduceri de taxe care au condus la inflație negativă).

Anul	Salariul mediu net lunar lei	curs mediu annual dollar	Salariul mediu net lunar dollar	Variatie	Valoare actualizata dollar 2016	Salariul mediu net lunar dollar actualizat	Variatie	stânga	dreapta
1989	3063	14,92	205,29		1,95	105,28
1990	3.381	21,56	156,82	-23,61	1,85	84,77	-19,48	-19,48
1991	7.460	76,47	97,55	-37,79	1,77	55,12	-34,98	-34,98
1992	20.140	307,95	65,40	-32,96	1,72	38,02	-31,01	-31,01
1993	59.717	760,05	78,57	20,14	1,67	47,05	23,73	23,73
1994	141.951	1655,09	85,77	9,16	1,63	52,62	11,84	11,84
1995	211.373	2033,28	103,96	21,21	1,58	65,80	25,04	25,04
1996	321.169	3082,6	104,19	0,22	1,54	67,65	2,83	2,83
1997	632.086	7167,94	88,18	-15,36	1,50	58,79	-13,10		-13,10
1998	1.042.274	8875,55	117,43	33,17	1,48	79,35	34,97		34,97
1999	1.522.878	15332,93	99,32	-15,42	1,45	68,50	-13,67		-13,67
2000	2.139.138	21692,74	98,61	-0,71	1,40	70,44	2,83		2,83
2001	3.019.424	29060,86	103,90	5,36	1,36	76,40	8,46	8,46
2002	3.789.202	33055,46	114,63	10,33	1,34	85,55	11,98	11,98
2003	4.839.648	33200,07	145,77	27,17	1,31	111,28	30,08	30,08
2004	5.986.386	32636,57	183,43	25,83	1,28	143,30	28,78	28,78
2005	746	2,9137	256,03	39,58	1,24	206,48	44,09		44,09
2006	866	2,809	308,29	20,41	1,20	256,91	24,43		24,43
2007	1.042	2,4383	427,35	38,62	1,16	368,40	43,40		43,40
2008	1.282	2,5189	508,95	19,10	1,12	454,42	23,35		23,35
2009	1.385	3,0493	454,20	-10,76	1,12	405,54	-10,76	-10,76	-10,76
2010	1.477	3,1779	464,77	2,33	1,11	418,71	3,25		3,25
2011	1.444	3,0486	473,66	1,91	1,07	442,67	5,72		5,72
2012	1.507	3,4682	434,52	-8,26	1,05	413,83	-6,52	-6,52	-6,52
2013	1.579	3,3279	474,47	9,19	1,04	456,22	10,24	10,24	10,24
2014	1.697	3,3492	506,69	6,79	1,02	496,75	8,88	8,88
2015	1.859	4,0057	464,09	-8,41	1,02	454,99	-8,41
2016	2.108	4,0756	517,22	11,45	1,00	517,22	13,68
Total					Total			59,12	148,22

La raportarea la cursul dollarului obținem date diferite: stânga a reușit +22%, iar dreapta +113%, dar cu aceeași concluzie. Dacă ținem cont de inflația dollarului, stânga are +59%, dreapta +148%.

Prin urmare, statistica post-decembristă demonstrează că guvernările de stânga, cele mai aproape de oameni, cele care au mărit salarii, pensii, etc., de fapt au luat din bunăstarea oamenilor. Guvernările (zise) de dreapta, promotoare ale austerității uneori, de fapt ies mult mai bine.

Stânga și dreapta sunt termeni generali, realitatea politică românească de complexă și diferită de abordări doctrinare clare, nete. Bunăstarea nu ține de pixul mai generos sau nu al unui guvernant, așa cum creșterea economică îți poate aduce paradoxul adâncirii inegalităților economice.

Partide de dreapta în mod real nu avem în România. România are nevoie de politici de dreapta, dar e evident că e mai ușor să tai un tort decât să-l faci. Iar politicile de dreapta trebuie să fie sustenabile, să creeze plus-valoare și dezvoltare. România a avut 51 de strategii de dezvoltare în 26 de ani, dar niciun proiect de țară acum (am avut unul cu integrarea în Uniunea Europeană și NATO, proiect realizat mai mult datorită celorlalți decât nouă înșine). Un proiect de țară presupune să-ți stabilești prioritățile, pașii și să nu aștepți roadele imediate (sau înainte de a începe așa cum este sedus electoratul român).

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-10582142-pib-romaniei-1990-2011-doua-decenii-impliniri-marete.htm
http://www.zf.ro/zf-utile/pib-ul-romaniei-evolutia-produsului-intern-brut-ins-8264863
http://www.zf.ro/infografice/evolutia-salariului-mediu-net-din-1990-pana-in-prezent-sursa-ins-8881950
http://www.insse.ro/cms/ro/content/ipc-serii-de-date
http://www.analizeeconomice.ro/2016/12/ce-salarii-raportate-in-dolari-au.html

Un indicator relevant pentru impactul politicilor publice este raportul veniturilor dintre bogați și săraci. Surprinzător, pentru foarte mulți, inegalitatea distribuției veniturilor a scăzut în perioada de criză și a crescut în perioadele de creștere economică!

Redactorul Marin Pană conchide că: ”România NU este țara în care cei mai bogați iau cea mai mare parte a beneficiilor ci țara în care cei mai săraci primesc cel mai puțin din rezultatele activității economice”.

Mai mult, din tabelul de mai sus rezultă un paradox: ”inegalitatea a scăzut pe timpul guvernărilor așa-zise de dreapta și a crescut înapoi exact în perioada cu guvernare declarată a fi de stânga”.

http://cursdeguvernare.ro/10-ani-de-ue-inegalitatea-devastatoare-a-veniturilor-peste-cea-de-la-aderare-si-cea-mai-mare-din-uniune-inegalitatea-in-ue28.html

Mândru-i PIB-ul!

PIB, e o valoare estimată și mereu recalculată. Și totuși, e în centrul oricărei prognoze economice, e mai apoi miezul discuției asupra performanței economice.

Comisia Națională de Prognoză în 2007 estima pentru 2015 un PIB de 987 miliarde lei. În 2015 România a reușit un PIB de 710 miliarde de lei, recorectat apoi de 712,8 miliarde lei.

Anul 2016, cu o creștere estimată acum de 5,1% PIB, PIB va atinge cifra de 749 miliarde lei.

PSD prevede o creștere de PIB pentru 2017 de 5,5%, iar PIB 2017 îl estimează la 815 miliarde lei. Dar de la 749 miliarde la 815 miliarde ar trebui să fie o creștere de fix 8,8%! Sau ca anul 2016 să avem un PIB de 772,5 miliarde lei, deci guvernul ”zero” (Cioloș) ar trebui să performeze cu o creștere de 8,3% PIB!! Sau de fapt, diferența e dată de deflator (o măsură a schimbării prețurilor tuturor produselor noi, produse într-o anumită țară, produse finite și servicii, bazat pe un "coș al pieței" fix, un indicator oarecum mai relevat decat IPC - indicele prețurilor de consum sau inflația).

Amintesc că pentru 2017, toate prognozele sunt sub 4% creștere PIB. După mine, creșterea în 2017 va fi și mai mică din cauza a doi factori: 1. stimulul fiscal pe consum s-a topit și 2. efectul Trump (creșterea cursului dollarului cu implicațiile sale și politica izolaționistă a SUA).

PSD zice deficit bugetar de 2,7%, pe cifrele altor analiști ne îndreptăm spre 7% PIB.

PSD zice venituri totale de 31,1% PIB, o cifră mare față de cât realizăm acest an după relaxarea fiscală agresivă (una care ar trebui să continue în 2017 cu runda a 2-a: 1 pct. TVA, eliminarea supraaccizei și a taxei pe stâlp; se estimează o scădere pe 2017 a încasărilor bugetare spre 25% PIB).
Cheltuielile bugetare mai mari sunt în realitate cu 20 miliarde de lei decât cele prognozate de programul PSD.

Dar programele electorale sunt deseori alcătuite cu omisiuni, să nu spun cu dorințe îndepărtate de realitate. Astfel, la 2 zile după alegeri, președintele PSD dorește ca guvernul încă în funcție să amâne etapa a doua a relaxării fiscale prevăzute de Codul Fiscal din 2015. Astfel, câștigătorii alegerilor cu un program doldora de promisiuni de scăderi de taxe, creștere de venituri și chiar de investiții, dorește să nu fie eliminate supra-acciza, taxa de stâlp (introduse de guvernul Ponta) și să nu fie redus TVA cu încă 1%. Firește, calculele nu aveau cum ieși cu aceste reduceri de taxe; ele nu ies oricum, iar programul necesită corecții esențiale pentru a se încadra în rigorile deficitului bugetar. 

Scuzele pentru amânarea relaxării fiscale prevăzute de la 1 ianuarie 2017 nu se susțin arată Constantin Pescaru, redactorul ziare.com. Fraza aceasta: "Constatăm că, deși prețul petrolului la nivel mondial este la minime istorice, în România prețul la pompă este cel mai mare din UE. Și aici vorbim de prețul fără taxe, ceea ce mi se pare foarte greu de explicat. Asta ne face să credem că o reducere a accizei fără o discuție serioasă cu Consiliul Concurenței riscă să nu ducă la o reducere a prețului pentru consumatorul final" cuprinde 4 minciuni.
"Prețul petrolului la nivel mondial este la minime istorice" - Fals

"În România, prețul la pompă este cel mai mare din UE" - FALS

"Și aici vorbim de prețul fără taxe, ceea ce mi se pare foarte greu de explicat" - FALS

"O reducere a accizei (...) riscă să nu ducă la o reducere a prețului pentru consumatorul final" - FALS
Calculele Comisiei Europene ne arată că, în cazul României, taxele reprezinta 58% din prețul benzinei și 55% din cel al motorinei.

Gheorghe Sofian arată că din marele program câștigător cu creșteri de salarii, reduceri de taxe și sprijinirea antreprenorului român, după dorința de renunțare la etapa a doua a relaxării fiscale, putem spune că a mai rămas doar creșterea de salarii, în primul rând salariul minim. Dar creștere salariului minim, paradoxal, va lovi tot în cei cu salarii minime, mulți vor fi concediați sau plătiți part-time la negru. Iar anul viitor, vom renunța în continuare la investiții publice și chiar vor crește taxele, cota unică prima vizată, crede același analist.

http://www.mediafax.ro/economic/pib-ul-romaniei-in-2015-mai-mare-cu-15-20-decat-estimarea-comisiei-de-prognoza-3395938

http://www.zf.ro/eveniment/ins-a-revizuit-cresterea-pib-pe-2015-de-la-3-7-la-3-8-15219872

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21456091-document-dragnea-prezentat-proiectul-buget-general-consolidat-psd-pentru-2017-salariul-minim-creste-1450-lei-salariul-mediu-3100-pib-estimat-815-mld-lei-deficit-bugetar-2-7.htm
http://www.capital.ro/ce-majorari-de-pensii-si-salarii-promite-viitorul-guvernul-psd.html
http://cursdeguvernare.ro/liviu-dragnea-declanseaza-fiscalitatea-reactiva-si-haotica-l-a-sunat-pe-dacian-ciolos-si-i-a-cerut-sa-blocheze-scaderea-tva-si-eliminarea-taxei-pe-stalp.html
http://www.capital.ro/psd-in-urmatorii-ani.html
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21469119-cele-trei-masuri-fiscale-care-nu-vrea-dragnea-erau-vazute-banca-mondiala-luna-trecuta-drept-motoare-ale-cresterii-economice-din-2017.htm
http://www.ziare.com/liviu-dragnea/presedinte-psd/psd-vrea-sa-amane-reducerile-unor-taxe-importante-dragnea-a-spus-4-neadevaruri-in-20-de-secunde-1446616
http://www.analizeeconomice.ro/2016/12/pai-ce-ai-facut-neicusorule.html

Potopul lui Noe

Matematică simplă:
Deficit prevăzut pentru 2016 - 3%

În 2017, după runda a doua de reducere a taxelor (supraaciza, taxa pe stâlp, 19% TVA), deficitul va fi 3,5%

Creșterile salariale  (sănătate și învățământ) și anularea a 102 taxe (între care taxa audio-tv și timbrul de mediu) - impact 9 miliarde lei

Mărirea tacită a pensiilor în Senat cu 23% la 1 ianuarie 2017 și încă 15% de la 1 iulie 2017 - impact 16 miliarde lei (pensiile agricultorilor cresc și ele cu 43%, deci impactul va fi mai mare de 16 miliarde lei)

PIB 2015 - 710 miliarde, PIB 2016 (prognozat la creștere la 5%) - 745 miliarde

Doar măsurile de mai sus au impact de 3,3%.

În consecință, fără a cuantifica măsurile prezente în programele politice (PSD, PNL), deficitul bugetar va fi 6,8%! Oricât ai ciunti din investiții (școli, spitale, șosele), deficitul va fi uriaș, dobânzile mult mai mari și singurele ieșiri vor fi creșterile de taxe și de curs valutar.

Legea măririi salariilor mai are o problemă, ea trebuie sa fie constituțională înainte de toate, ori ea încalcă legea responsabilității fiscale care spune că nu se pot face măriri salariale cu până la 180 de zile înainte de alegeri.

Din calculele celor din revista Capital pe măsurile programului PSD, ar rezulta un impact de 5% PIB deficit pentru anul 2018 (și acest calcul nu include măsura din Senat cu creșterea pensiilor, cam 2% PIB). Prin urmare rezultă un deficit de 10% PIB în 2018. 

Din calculele șefului Consiliului Fiscal, impactul creșterii pensiilor este de 23 miliarde lei (3% PIB), care se va traduce în deficit de 7% PIB în 2017.

Analiza lui Cristian Hostiuc în zf.ro nu este una de bun augur pentru viitor; efectul Trump va însemna pentru România o scădere a creșterii economice și o mărire a cheltuielilor militare.
”Asta înseamnă ca de la 1, 6 mld. euro/dolari (1% din PIB) să ajungem (la alocări bugetare spre apărare) spre 4 mld. euro/dolari pe an, ca preţ al protecţiei.
1.    Dolarul va creşte şi probabil că va ajunge la aceeaşi paritate cu euro. 
2.    Importurile din America şi din China în România şi se vor scumpi pentru că dolarul va creşte. 
3.    Dobânzile la dolar vor creşte, banii vor pleca în SUA, iar acest lucru nu va avantaja România: dobânzile la lei ar putea creşte mai repede, pentru a ţine  banii în ţară.
4.    Preţul barilului va creşte, ceea ce va mări pe lanţ preţurile la benzină şi motorină de la Bucureşti.
5.    Creşterea preţurilor la oţel, cărbune sau alte materii prime va însemna un preţ pentru construcţii mai ridicat.
6.    Un plan pentru creşterea investiţiilor şi a joburilor din economia americană ar putea să însemne investiţii mai scăzute în alte părţi ale lumii, inclusiv în România.
7.    Protejarea pieţei interne din America prin taxe va însemna exporturi către americani mai reduse, ceea ce indirect va afecta într-un fel sau altul România.
Să nu fim surprinşi dacă Trump va tăia 0,5 – 1 % din creşterea economică din România în următorii ani.”

Cum stă România azi, dar mai ales ce ne așteaptă în 2017, nu e raiul vândut iluzoriu de partidele politice de prim rang din parlament. Conform președintelui Consiliului Fiscal, dl. Ionuț Dumitru ”Anul viitor, România va avea cel mai mic nivel al veniturilor fiscale din istoria sa, de numai 25,4% din PIB. De aici trebuie să pornim atunci când vom face bugetul pe 2017. Toate partidele promit reduceri masive de taxe și impozite și vom intra într-un cerc vicios din care nu știu cum o să ieșim. Contribuabilii își doresc acest lucru, dar dacă continuăm la nesfârșit aceste reduceri, ne îndreptăm sigur către disoluția statului. Va trebui să avem o discuție despre ce fel de stat ne dorim pentru ca o țară cu venituri foarte mici nu știu cum va supraviețui.” 

”În 2017 vom avea cele mai mici venituri fiscale ca raport în PIB pe care le-am avut vreodată. Doar Irlanda mai are venituri proiectate mai mici, dar acolo e o alta situație După o perioadă lungă cu fiscalitate scăzută în care multe firme și-au delocalizat acolo afacerile, acum irlandezii asistă la reversul medaliei; capitalurile ies. Romania va avea 25,4% venituri în PIB față de o medie europeană de 40% din PIB. Despre ce condiții europene de viață sau calitate europeană a serviciilor publice discutăm câtă vreme noi suntem depășiți și de bulgari din acest punct de vedere?” ne spune Ionuț Dumitru, iar graficele de mai sus sunt elocvente.

”În același timp avem creșteri ample de cheltuieli salariale. Deficitul din sistemul public de pensii este și el un subiect fierbinte. După reducerea de CAS din 2015, foarte mulți spuneau ca nu a existat un impact. Ba da, a existat un impact major! Avem 2,5% din PIB deficit al sistemului public de pensii. Două treimi din pensii sunt finanțate din contribuțiile la bugetul de pensii, iar o treime o împrumutăm. Până în 2008 exista un echilibru. După 2008 acest echilibru s-a rupt și suntem într-o situație complicată cu deficite structurale majore și un declin demografic major.”

”Trebuie spuse câteva cuvinte și în privința salariilor din sectorul public. În momentul de față aceste salarii cresc mult mai rapid decât în sectorul privat. Dacă facem o comparație cu alte state, o sa constatam ca am avut o evoluție similara cu ceea ce s-a întâmplat în Ungaria.” 

”Acum, avem cele mai mari salarii publice în Europa Centrala și de Est, ca raport al salariului din administrația publică față de salariul mediu din economie. În Educație suntem pe media europeană din acest punct de vedere iar în Sănătate suntem semnificativ sub medie.

Salariile sunt mari în administrația publica centrală. În cea locală ele sunt mici dar acolo exista o altă problemă, legată de numărul de personal.” 

Un program de guvernare pentru siguranță națională ne propune Cristian Grosu, redactorul șef al cursdeguvernare.ro.

”Toate strategiile de țară făcute până acum au plecat de la premisa – greșită – că statul va produce banii necesari pentru finanțarea lor:

a- programele Nu au plecat de la o listă de priorități care să construiască temelia necesară pentru tot ansamblul.

b- Toate măsurile trecute în strategii au plecat de la premisa falsă că va exista o continuitate a ”viziunii” (ce vorbă mare în România) pentru guvernele viitoare. 

c- Toate măsurile trecute în strategii au plecat de la premisa, falsă, că România e un stat închis, neexpus convulsiilor geopolitice și concurenței economiilor naționale din UE.

Niciuna din strategii n-a plecat de la răspunsul la cea mai banală întrebare: Ce rol îi dăm economiei românești în economia UE ?

d- Toate măsurile strategiilor au plecat de la o viziune îngustă asupra viitorului – sau, mai bine zis, au gândit lumea pe termenii prezentului, fără să intuiască mizele economiei viitorului.

Cele de mai sus fiind zise, să mai facem două observații, ca premise ale unui program de guvernare realist și, mai ales, simplu:

1- România nu e în situația fericită de-a fi constrânsă să gândească strategii sofisticate. Lucrurile care lipsesc sunt atât de rudimentare, încât o strategie complexă ar fi tichia de mărgăritar de pe țeasta chelului.

2- România se află în plin război – în care componenta de echilibru economic intern ține loc – și e mai devastatoare – decât prejudiciile pe care le aduce glonțul sau obuzul: divergența tot mai severă dintre România de dincoace și România de dincolo de Carpați.

Plecând de la aceste 2 premise, un plan de guvernare realist ar presupune 7 direcții în care măsurile să fie produse și implementate simultan, ca acțiuni bugetate și executate concret – dincolo de filosofiile economice la care – hai să fim serioși – nu ar trebui acum să avem vreme să privim:

7 direcții de guvernare concrete și urgente pentru păstrarea României pe harta europeană

1- Lipsa străpungerii Carpaților în cel puțin 3 locuri, în materie de infrastructură readuce în discuție azi, diferența istorică dintre regiuni.

Statul român ar trebui să ducă problema infrastructurii în CSAT (ca lupta anticorupție și ca problema defrișărilor) 

Două măsuri aici: realizarea cu bani de la bugetul public a unor străpungeri de 50-70 de km cu autostradă măcar într-un punct spre Moldova și în 2 puncte spre Muntenia-Oltenia. După aia, se va ”înțepa” fiecare, cu fonduri europene, la capetele făcute de stat.

Toți ochii îndreptați spre Carpați, 3 lucrări considerate strategice, 3 racorduri la investițiile și economiile europene considerate toate la un loc drept problemă de securitate națională.

Infrastructura României nu are doar o componentă economică, ci și una de siguranță națională. Și până și componenta economică are acum conotație de siguranță națională: neapărat 3 tronsoane de câte 50-70 de km, în 3 ani, cu bani de la buget !

2- Atunci când forța de muncă îți fuge din țară și lasă economia fără salariați – de la zugrav la medic, de la zidar la doctor (doctor ”pe bune” – nu Ponta și Negoiță – că ei nu pleacă nicăieri) asta e o problemă de siguranță națională.

a- crearea unui algoritm pentru învățământul profesional dual – după exemplul Germaniei – funcțional (atenție!) în toate județele țării. Un concept care să intre până la bază în societatea tinerilor care-ți văd salvarea în a fugi din țară să lucreze pe ici pe colo ca necalificați.

b- N-o să ajunge niciodată la alocările pentru Cercetare acordate în statele din Vest: dar  se poate face trecerea între priorități a unei sume – și controlul cheltuirii ei! – la niveluri ”strategice” pentru Cercetare e sigura garanție că avem șansa unei valori adăugate sporite în următorii 5 ani.

c- Ordine în universități! Și când spunem ”controlul cheltuirii banilor” alocați pentru Cercetare nu ne referim doar la proiectele rezultate și aplicabilitatea lor.

3- N-aș pune-o la agricultură, ci la investiții strategice: cât dracului să coste începerea unui canal de irigații care să străbată Bărăganul? Cât ar costa ca investiții astfel încât să fie gata în 3-4 ani? Fără strategii, fără filosofii, fără proiecte de țară: săpat pur și simplu pentru apa din Dunăre și Siret.

4- Cel mai mare handicap al economiei românești Nu e inadecvarea la piața europeană – asta e deja parfum.

a- Economia românească are 2 mari probleme – incredibil de simple și de rudimentare și constau în răspunsurile la 2 întrebări :

Prima – pleacă de la chestiunea salarizării: Nu e limpede pentru fiecare economist că orice creștere – chiar cea mai mică creștere – de salariu în România îți dezechilibrează indicatorii macroeconomici căci orice leu lăsat în piață de duce în import ?

A doua – Nu e limpede pentru fiecare economist că România e o țară care funcționează în pusee de consum – pentru că nu are producție proprie măcar pentru piața internă?

Un program de guvernare ar trebui să facă o listă cu 100 de produse importate deși pot fi produse în România și să acorde facilități.

Costuri: oare aceste facilități pot fi mai scumpe decât problemele create de balanța de plăți + lipsa locurilor de muncă + productivitatea și valoarea adăugată asigurate de… producție?

Bani din privat s-ar găsi: 4,8 miliarde de euro blocați în ”economii”, doar trebuie stimulați către cele 100 de coduri CAEN.

b- Există prea multe dezavantaje pe care capitalul autohton le reclamă din cauza discriminării pozitive a capitalului străin, dar se pot corecta prin corectitudinea tratamentului.

Măsură de grad zero: Ai tu partid, stat, guvern, un răspuns la întrebarea: de ce capitalul autohton nu se califică la ajutoarele de stat – pe care 90 din 100 de beneficiari care le accesează au capital străin ?

5- Agricultura. Marea problemă a agriculturii românești nu e producția ci incapacitatea producătorilor de-a se asocia pentru a intra pe piața de consum cu produse autohtone – prin garanția unei cantități care să se ridice la înălțimea planurilor retailerului.

a- Ai tu, partid, stat, guvern, un plan de pus în aplicare în ianuarie 2017 – cu termen de implementare totală ianuarie 2019 – în care grupuri de câte 20 de microferme să știe să se asocieze pentru a livra la procesat laptele pe care acum îl dau la porci ?

b- ai tu, partid, stat, guvern – un plan de combatere a contrabandei cu produse agricole – dar fără să existe rețele privilegiate și firme controlate de inși/instituții intangibile ?

5- Administrația:

până la alte filosofii, 2 măsuri concrete, de luat în maximum 6 luni:

a- interconectarea bazelor de date ale TUTUROR instituțiilor statului.

b- salarizarea unitară și – atenție ! – statutul de angajat al statului român: de la portar de spital la profesoruniversitar; de la medic la femeie de serviciu la minister; de la funcționar de ghișeu comunal la inspector ANAF; de la șofer la Parlament la profesor de școală elementară. De la prefect la casierul Poștei.

Să le facem pe astea în 6 luni și abia apoi să trecem la filosofia administrației.

6- Românii au început să trăiască mai mult (crește speranța de viață), dar mai prost (scade speranța de viață sănătoasă). Două măsuri aici:

a- măsuri de control a achizițiile de materiale din domeniul Sănătății. E nevoie de un plan strategic național de recuperare a banilor care se fură acolo departe de ochii neinițiaților. 

Și: legislație pentru a facilita finanțarea din surse locale a sistemului sanitar local – o primărie nu poate să-și păstreze medicii prin mărirea salariilor – deși poate decide faianțarea în exces până și a cabinei paznicului de spital !

b- Politici de păstrarea a medicilor în țară. Listă cu locațiile evitate de medici, planuri cu stimulente pentru stabilire acolo, sporuri pentru cei care renunță la avantajele orașelor mari pentru navete sau stabilire în zonele evitate.

c- Baza de date cu afecțiuni specifice, zone defavorizate, meserii dezavantajate 

7- O Viziune strategica asupra schimbărilor geopolitice din zonă.”

„Când vorbim de potenţialul real de creştere economică, aceasta nu este de 5% ci de 3%, diferenţa fiind obţinută prin relaxări fiscale care, prin definiţie, nu sunt sustenabile pe termen lung”, a declarat Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR).
”O creştere economică sustenabilă ar putea asigura resursele bugetare pentru îndeplinirea strategiei „România competitivă”, elaborată sub egida Academiei Române, cu condiţia îndeplinirii simultane a trei condiţii:
„să nu mai scadă impozitele şi taxele
indexările salariale să nu depășească ritmul de creştere al PIB
indexările pensiilor să păstreze algoritmul subunitar faţă de salarii”
Costul realizării obiectivelor strategiei „România Competitivă” este de 18 miliarde euro. 2 treimi din fonduri se află la ministere (aferent perioadei 2016-2020), dar nu sunt bine prioritizate, iar restul de 6 miliarde ar urma să provină din creșterea economică, având în vedere că: între 2016 şi 2020, PIB va creşte cu aproximativ 40 miliarde euro, iar implicit resursele bugetare vor creşte cu circa 13 miliarde euro în perioada respectivă, din moment ce bugetul consolidat reprezintă circa o treime din PIB anual”.
România are nevoie de ritmuri anuale de creștere peste 5%, dar 3 factori influenți în creșterea PIB prezintă involuții, crede Valentin Lazea. Acești factori sunt: investițiile străine directe (mult mai mici  în perioada 209-2015 decât în perioada 2004-2008); forță de muncă redusă ca urmare a prăbușirii natalității după 89 și a emigrației; productivitate scăzută efect al calității modeste a sistemului educațional.

Proiectul legii salarizării unitare lăsat de guvernul actual - 19,5 miliarde lei reprezintă 2,6% din PIB-ul anului viitor. Un impact foarte mare, dar prea puțin față de cifrele politicienilor. Dar vorba lui Moise Guran, întâi de toate trebuie reforma sistemului bugetar (sunt zone cu deficit de personal, dar și multe cu excedent de personal); legea salarizării unice e necesară pentru a repara toate discrepanțele construite de deciziile politice ale ultimilor 26 de ani.

PIB-ul creste, cresc și veniturile, creste și sărăcia relativă. Un paradox? Nu. Există o polarizare a veniturilor, o dezvoltare disproporționată a tarii. Creșteri de salarii, pensii, scăderi de taxe, inegalitatea socială creste! Soluția e crearea locurilor de muncă, mai multe, mai bine plătite, mai specializate, mai bine dispuse geografic. Pentru asta ai nevoie de infrastructură (rutieră, feroviară, de școli, spitale, etc.). Dar cine construiește temeinic pe termen mediu și lung? Cu cârpeli de azi pe mâine, cu deficite pentru consum, progresul e lent și aduce mai multa inegalitate socială.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21388738-dacian-ciolos-despre-majorarile-votate-parlament-vrut-facem-mariri-salarii-cap-riscam-ajungem-aceeasi-situati-2010.htm

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21400752-senat-cresteri-pensii-adoptate-tacit-punctul-pensie-cel-putin-40-din-salariu-mediu-brut-incepand-1-ianuarie-2017.htm
http://www.capital.ro/programele-electorale-generalitati-minciuni-si-utopii.html
http://www.digi24.ro/opinii/seful-consiliului-fiscal-cresterea-pensiilor-e-catastrofica-efortul-va-fi-de-23-de-miliarde-de-lei-pe-an-608101
http://www.zf.ro/opinii/inseamna-romania-alegerea-trump-sua-politic-militar-castigam-economic-s-ar-putea-pierdem-americanii-ne-vor-exporta-preturi-mari-inflatie-ne-vor-majora-dobanzile-lei-vor-reduce-investitiile-ne-vor-15954093
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21416583-cele-trei-masele-din-dantura-economiei-care-vor-provoca-dureri-2017-veniturile-fiscale-cele-mai-mici-din-istorie-pensiile-treime-din-banii-pensii-imprumutam-salariile-administratiei-publice.htm
http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-pacatele-strategiilor-romanesti-un-program-de-guvernare-pentru-siguranta-nationala.html

http://cursdeguvernare.ro/valentin-lazea-doar-jumatate-din-crestere-e-sustenabila-trei-conditii-pentru-sustenabilitate.html
http://www.capital.ro/paslaru-legea-salarizarii-personalului-bugetar-are-un-impact.html
http://www.analizeeconomice.ro/2016/12/din-cresterea-economiei-si-veniturilor.html