Iesirea din criza. Din cea din perioada interbelica.

Iesirea din criza. Din cea din perioada interbelica.

Despre curbele de sacrificiu nu e mare lucru de spus. Intr-o incercare disperata de a face economii, la 1 ianuarie 1931 a fost introdusa prima „curba de sacrificiu“. Salariile au fost diminuate cu o cota cuprinsa intre 10% si 23%. S-a sistat acordarea de sporuri, iar avansarile in functie nu mai atrageau dupa sine cresterea veniturilor. La 10 februarie 1931, Romania a luat un nou imprumut extern, numit „de dezvoltare“. Suma totala era de 1,3 miliarde de franci francezi, iar dobanda era una dintre cele mai ridicate ale epocii – 10,23%, scrie Dan Popa pe blogul lui.

In acelasi an, Marmorosh Blank a dat faliment. Statul a introdus noi taxe, care au provocat inflatie. In ianuarie 1932 a fost introdusa cea de-a doua „curba de sacrificiu“, prin care salariile erau diminuate cu 10%-12%. Caderea productiei si necesitatea achitarii datoriei externe au secat bugetul. Functionarii de stat erau platiti cu intarzieri de trei pana la sase luni.
Sigur ca si atunci bugetarii au fost nemultumiti. Mai mult, s-au organizat si s-au dus la Mamaia, sa i se planga primului-ministru Nicolae Iorga. Stiti care a fost replica lui Iorga (profesor si el ca formatie): „Daca erati disperati, nu veneati in casa mea. Alaturi este marea” ( o aluzie cam dura pentru gustul meu).
In perioada aceea, curbele de sacrificiu au provocat derapaje sociale, inflatie si au agravat criza. Partidele de factura legionara au castigat adepti pe fondul nemultumirilor sociale.
Prima „curba de sacrificiu“ asupra salariilor a dus la acumularea unor venituri ale statului de 3,4 miliarde lei.
O a doua „curba de sacrificiu“ a fost aplicata in septembrie 1932, aducand statului economii de 5 miliarde lei, iar o a treia „curba de sacrificiu“ in februarie 1933. Creantele restante ale statului se ridicau, la finele anului 1933, la circa 17 miliarde lei.
Ce a facut Statul ca economia sa isi revina?
A lua, foarte pe scurt spus, masuri protectioniste care in final s-au dovedit bune si au scos economia din groapa. In plus, au investit masiv in agricultura.
• Masuri protectioniste:
- cresterea tarifelor vamale si restrangerea importurilor la bunurile de consum care puteau fi produse in tara,
- acordarea de prime de export,
- incurajarea industriei electrotehnice,
- acordarea unor avantaje fiscale
• Masuri legislative
Decretul-lege pentru completarea Legii de incurajare a industriei nationale si „Decretul privitor la infiintarea de fabrici pentru produse nefabricate in tara“ din 31 iulie 1936, asigurand conditii avantajoase pentru importul de utilaje si materii prime, ca si dreptul de monopol pe o perioada de 16-36 luni asupra pietei de desfacere intreprinderilor ce fabricau articole de mare tehnicitate.
Drept rezultat, in perioada urmatoare a avut loc o crestere a numarului de companii, iar comertul s-a intensificat. Protectia vamala a fost ridicata pentru unele produse la cote care faceau greu accesibil importul de produse fabricate similare straine. Taxele vamale la marfurile de import au crescut in anul 1938 cu 84% fata de anul 1929, iar peste 90% din intregul import a fost supus controlului de stat. Au fost reduse taxele vamale la o serie materii prime, masini si instalatii.
• In comertul exterior
Pentru echilibrarea comertului exterior, protectia vamala a fost ridicata pentru unele produse la cote care faceau greu accesibil importul de produse fabricate similare straine.
Taxele vamale la marfurile de import au crescut in anul 1938 cu 84% fata de anul 1929, peste 90% din intregul import fiind supus controlului de stat. In acelasi timp, au fost reduse taxele vamale la o serie de produse necesare industriei, precum materii prime, masini si instalatii
In relatia cu bancile
Debitorii agricoli capata o reducere de 50% din totalul datoriilor, iar datornicii care isi lichidau creditele in decurs de doi sau cinci ani beneficiau de reduceri suplimentare, de 70% si respectiv 60% din totalul datoriilor.
Concluzie
Degeaba faci curbe de sacrificiu daca nu le insotesti cu politici fiscale si de investitii care sa sprijine efortul.