Buget tranzitoriu

Proiectul de buget 2017 înseamnă sau nu transpunerea promisiunilor electorale? În parte, pare că da. Totuși, sunt elemente care îl fac improbabil, nerealist și cel mai probabil va fi corectat în funcție de execuția bugetară. Poate fi o corecție negativă dacă estimările nu se vor îndeplini sau o corecție pozitivă dacă vor demara fondurile suverane care vor prelua din bugetul mare parte a capitolului de investiții (de la 1 iulie 2017 odată cu termenul pentru FSID e și termen pentru legea salarizării unitare, ceea ce mă face să afirm că e un buget pentru 5 luni).
În fapt, bugetul e provizoriu precum numele premierului, în maxim 5 luni ambele vor suferi revizuiri. Sau poate nu și numele premierului, dacă aspirantul la poziție ajunge mai sus.

Bugetul e construit nerealist, spune Cristian Pârvan, secretar general AOAR (Asociația Oamenilor de Afaceri din România).

“Din punctul meu de vedere, creşterea de la 0,6% din PIB la 1,4% a industriei este un mare semn de întrebare fiindcă cererea internă scade, deci industria ar trebui să crească pe baza exporturilor. Ori într-o perioadă în care în Europa şi în lume apare izolaţionismul, protecţionismul este greu de crezut. Lumea se închide, se protejează. Este an electoral în Franţa şi politicienii susţin protejarea locurilor de muncă din ţară. Marea Britanie va ieşi din piaţa comună, iar Trump a anunţat deja măsuri pentru menţinerea companiilor în SUA. Iar noi lucrăm, în general, pentru comenzile primite din afară. E greu de crezut că vom avea o creştere atât de mare a industriei” e principala remarcă a domnului Pârvan.

Ce se va întâmpla în 2017? “Deficitul sub 3% din PIB în acest an poate fi sustenabil fiindcă intervin două lucruri care vor face reglajele, aşa cum au făcut toţi până în prezent. Pe de o parte vor fi două rectificări bugetare, iar prin vară, dacă nu merge, vom corecta. Pe de altă parte, aşa cum s-a mai făcut până acum, se va tăia din investiţii”, crede Cristian Pârvan.

Cifrele proiectului de buget se bazează, pe lângă creșterea economică estimată de 5,2% (cam 1% peste prognoza realistă) și pe creșterea colectării la buget. Veniturile bugetare vor creşte anul acesta la 31,2% din PIB, faţă de 29,5% în 2016. Iar, în 2018, veniturile bugetare vor reprezenta 32,4% din PIB şi 32,9% în 2019. Totuși, programul de guvernare conține noi măsuri de relaxare fiscală (reducere de venituri bugetare pe termen scurt), așa că soluțiile ar putea fi impozitarea progresivă, impozitarea profitului multinaționalelor și măsuri pe reducerea evaziunii fiscale în cele 4 mari domenii: produse petroliere, cereale, băuturi şi ţigări.

http://www.zf.ro/profesii/cristian-parvan-aoar-bugetul-proiectat-pe-o-crestere-nerealista-a-ponderii-industriei-in-pib-16104872

14% în plus la venituri față de 2016 continuă să creadă guvernul, un buget apreciat ca nerealist de Sorin Pâslaru, redactorul șef zf.ro. 

Exemple:

”Ministerul de Finanţe se bazează pe o creştere a încasărilor din TVA de 5% în condiţiile scăderii cotei de TVA, ceea ce este foarte puţin probabil să se întâmple.”

”O altă estimare suprarealistă este nivelul de încasări la contribuţiile de asigurări sociale, care sunt estimate să ajungă la 69,7 miliarde de lei faţă de 61,2 miliarde de lei în 2016, adică o creştere de 13%. Aici un argument ar fi eliminarea plafonării CAS pentru salariile mai mari de 5 salarii medii brute, însă calculele anterioare au arătat că din această sursă s-ar obţine 1,5 miliarde de lei. Mai mult, Consiliul Fiscal a contrazis deja acest nivel al veniturilor estimate, afirmând că nu a fost luat în calcul faptul că din jumătate din contribuţia de 10,5% asupra salariului brut merge în fondul de pensii pilon 2.”

Creșterea contribuțiilor este blocată de guvern în 2017. Mai mult, guvernul blochează o promisiune electorală: acordarea către bugetari a premiilor (tichete cadou, tichete de masă și vouchere de vacanță).

http://www.profit.ro/stiri/politic/guvernul-grindeanu-ingheata-contributiile-la-pensiile-private-16588750
http://www.capital.ro/1036-guvernul-amana-din-nou-acordarea-de-premii.html

Dar cea mai spectaculoasă și improbabilă este cea la capitolul sume primite de la UE, astfel sunt estimate venituri de 22,3 miliarde de lei, de trei ori mai mari decât în 2016!

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/un-buget-suprarealist-guvernul-grindeanu-insista-in-proiectul-de-buget-pe-venituri-de-254-de-miliarde-de-lei-in-2017-cu-14-mai-mari-decat-anul-trecut-16105220

Aceleași observații de buget mult prea optimist le face și analistul economic Gheorghe Sofian.

Din avansul PIB-ului nominal cu 7% în 2017 (incluzând deflatorul), însemnând 56,7 miliarde lei, guvernul își propune venituri de 31 miliarde lei, adică 55%. Proiectul de buget își propune un avans al gradului de colectare cu 6% mai mare față de anul trecut, dublu față de orice avans al colectării în ultimii ani.

http://www.analizeeconomice.ro/2017/01/un-buget-mult-prea-optimist-pentru.html

Cei de la ziare.com au găsit câteva virgule modificate în proiectul oficial de buget față de cel din oferta de campanie.

http://www.ziare.com/economie/buget/proiectul-de-buget-vs-programul-de-guvernare-al-psd-grindeanu-a-mai-mutat-din-virgulele-pe-care-le-a-promis-dragnea-1451070

Bugetul apărării nu este de 2% PIB conform angajamentelor naționale; el este de 1,35% PIB, dar ar putea atinge 2% printr-un artificiu numit credite de angajament (creditul de angajament reprezintă limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul exerciţiului bugetar, în limitele aprobate – asta în caz că Ministerul Apărării decide astfel de cheltuieli, care să se acopere prin credite). Redactorul Adrian N. Ionescu crede că ne aflăm în fața unui deficit amânat sau mascat (până la 0,9% PIB!).

http://cursdeguvernare.ro/bugetul-apararii-2017-romania-isi-scade-cheltuielile-pentru-aparare-la-135-din-pib-si-le-suplimenteaza-printr-un-deficit-amanat-creditele-de-angajament.html

Pentru a susține proiectul de buget, Comisia de Prognoză a urcat de la 4,3 la 5,2% estimarea creșterii economice.

„Creşterea consumului se va vedea în primul rând la categoria de populaţie cu venituri mai mici, pentru că acolo au fost îndreptate mă­su­rile guvernamentale, astfel încât esti­măm că importurile de maşini şi bunurile de folosinţă îndelungată nu vor cunoaşte o creş­tere accentuată care să deterioreze balanţa co­mercială”, a justificat Ion Ghizdeanu, pre­şedintele Comisiei Naţionale de Prognoză.

„Mi se pare foarte optimistă creşterea esti­ma­tă a PIB de 5,2%. Ar însemna o men­ţinere a ritmului, ceea ce nu cred că se va întâmpla. Stimulul fiscal din 2016 s-a consumat, nu văd ce poate fi pus în loc. Deficitul de cont curent continuă să crească, iar exporturile nete contribuie cu un sold negativ. Stimularea consumului se duce în importuri. Iar despre investiţii nu se poate spune că sunt o soluţie, când se vede cât de strâns este bugetul. În loc să mărim veniturile bugetare, continuăm să le scădem“, a spus Radu Crăciun, analist economist şi director general la BCR Pensii. 

Prin urmare, una din dilemele anului 2017 este dacă va continua sau nu frenezia consumului.

Cine pierde, cine câștigă, pe ministere, în proiectul de buget:

http://www.zf.ro/eveniment/cheia-bugetului-2017-trece-cresterea-economica-5-comisia-prognoza-imbunatatit-estimarea-crestere-economica-2017-baza-adoptarii-masurilor-crestere-salariilor-pensiilor-reducere-taxelor-catre-actualul-16108984

Investițiile publice cele mai mici din ultimii 10 ani, afirmă Iulian Anghel în zf.ro.

„Nu ai cum să ai acest nivel de cheltuieli pe investiţii pentru că veniturile pe care se bazează ele sunt «superoptimiste». Nu ai cum să realizezi o creştere economică de 5,2% în 2017, nu ai cum să atragi 22 de miliarde de lei bani nerambursabili, nu ai cum să strângi din taxe atât cât ai bugetat. Foarte probabil, la recti­fi­că­rile ce vin, sacrificate vor fi investiţiile, aşa cum se întâm­plă mereu“, comentează economistul Dragoş Cabat.

http://www.zf.ro/eveniment/guvernul-lasa-investitiile-pe-seama-mediului-privat-investitiile-publice-vor-fi-in-2017-cele-mai-mici-de-la-aderarea-la-ue-incoace-16114101

Miracol de Crăciun, apreciază redactorul economic Marin Pană, actualizarea prognozei economice pe 2017 (actualizare acuzată politic de economistul Florin Cîțu).

Anomalii posibile în Raportul Comisiei de Prognoză, în aprecierea domnului Marin Pană:
”- consumul individual efectiv al gospodăriilor ar urma să se majoreze în perioada 2017 – 2020 chiar peste creșterea economică cumulată de 24% și anume cu ceva mai mult de 26%.
- soldul balanței comerciale, în pofida majorărilor de PIB și consum al gospodăriilor menționate mai sus (și contrar întăririi monedei noastre naționale), va rămâne cvasiidentic cu cel din prognoza anterioară.
- economia României ar urma să crească în euro nu doar cu 24% în patru ani ci cu 34%, ceea ce, practic, va speria Occidentul și-i va arunca în depresie pe economiști.
- Una peste alta, salariile nete ( bani în mână) vor crește pe parcursul celor patru ani 2017 – 2020 cu mai mult de 300 de lei în plus față de cât se credea în toamna trecută și vor avansa în termeni reali nu cu doar cu un amărât de 13,4% (prognozați astă toamnă) ci cu un impunător 28,8% prognozați după vizita lui Moș Crăciun. Ceea ce va fi mai mult decât dublu și cu totul altceva.”

https://florincitu.wordpress.com/2017/01/24/de-la-cnp-pentru-psd/
http://cursdeguvernare.ro/miracol-economic-la-comisia-de-prognoza-dupa-vizita-lui-mos-craciun-in-doar-2-luni-cresterea-pib-si-cresterea-salariilor-reale-din-prognoza-aproape-ca-s-au-dublat.html

Bugetul mai are o problema, sesizată de Florin Cîțu: „Construcţia bugetului pe 2017 realizat în baza programului electoral al PSD este ilegală şi încalcă legea responsabilităţii fiscale 69/2010. Mai mult, aşa cum a prezentat PSD cifrele, această lege este încălcată în toată perioada 2017-2020. Potrivit datelor prezentate de guvern, cheltuielile publice cresc în 2017 cu 15% faţă de 2016, în timp ce PIB nominal este estimat să crească doar cu 7,5%.”, asta pentru că rata de creștere a cheltuielilor totale ale bugetului de stat nu e mai mică sau cel mult egală cu rata de creștere a PIB. N-ar fi prima dată când o lege e încălcată sau se face derogare de la ea (așa cum derogare s-a facut în ultimii 2 ani de la legea 182/2014 care prevedea anvelopa salarială).
http://www.stiripesurse.ro/constructia-bugetului-realizat-in-baza-programului-psd-incalca-legea-responsabilitatii-fiscale_1176025.html

Barometrul Industrial, calculat de Irsop si de SNSPA, arată o cădere masivă pentru luna decembrie 2016 a indicatorului pentru volumul productiei. Din graficul de mai sus se poate observa căderea in palierul de contracție, cădere care se manifesta anterior abia în ianuarie. Acest indicator arată o scădere a cererii; totuși optimismul managerilor din industrie rămâne momentan ridicat datorită promisiunilor electorale.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21558178-barometrul-industrial-care-putea-explicatia-caderii-masive-sfarsitul-lui-2016.htm

 Redactorul Călin Rechea critică prognozele economice ale Comisiei Naționale de Prognoză, începând cu anul 2008 și terminând cu ultimele luni de zile. Graficele de mai jos sunt elocvente.

Concluzia domnului Rechea: ”baza economică a bugetului României pentru 2017 şi anii următori este măcinată sistematic, la fel cum gerul macină mortarul caselor construite iarna, astfel încât să nu fie scăpată nicio clipă "oportunitatea" oferită de prelungirea iresponsabilă a programului Prima Casă. Oare bugetul naţional nu ar fi mai realist dacă s-ar face prin datul în bobi, în loc să fie "construit" pe baza "prognozelor" oficiale?”

http://www.bursa.ro/?s=macroeconomie&articol=315679

Sorin Pâslaru, redactor șef ZF, spune ”că această creştere a PIB-ului pe care mizează noul guvern şi Comisia sa de Prognoză nu se va obţine nici prin creşterea investiţilor şi nici a exporturilor. Miza cea mare este dacă cele 2,5 mld. euro bani noi care vor intra în consum se vor îndrepta către produse din producţia internă şi nu către import”. Și guvernul și CNP mizează pe creșterea consumului intern. Un pariu discutabil, după cum spune analistul: ”Într-un fel, creşterea PIB prin majorarea de salarii  - în primul rând ale bugetarilor – seamănă cu încercarea cuiva de a se extrage din mlaştină trăgându-se singur de păr, ceea ce fizic este imposibil. Poţi ieşi din mlaştină fie tras de cineva de deasupra – prin exporturi – fie punând piciorul pe ceva tare, pe o piatră - adică prin investiţii. Altfel, toate mişcările nu sunt decât risipă de energie”.

http://www.zf.ro/opinii/cea-mai-mare-miza-a-cresterii-economice-de-5-2-asumata-de-noul-guvern-unde-se-vor-duce-cei-2-5-mld-euro-bani-noi-care-vor-intra-in-consum-catre-produse-din-productia-interna-sau-catre-import-16128358

PSD îşi pune în practică programul de guvernare pe datorie. Secretul: credite de angajament (cheltuieli ce pot fi angajate în plus faţă de cele bugetate şi trecute în contul datoriei publice). Avem alocări la Ministerul Dezvoltării de 36,6 miliarde de lei (suma este de 12 ori mai mare decât anul trecut), la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate de 3 miliarde, la Ministerul Apărării de 7,6 miliarde de lei. Dacă adunăm, ajungem la echivalent 5,8% PIB estimat 2017. Uriaș, nu?! Sigur, nu se vor executa 100% creditele de angajament, dar chiar și pe jumătate înseamnă 3% PIB, o sumă uriașă. În esență, prin creditele de angajament se vor contracta lucrări anul acesta, iar plățile vor fi amânate pentru anul viitor.
Prin urmare, investițiile se vor face pe datorie și nu vor apărea în buget anul acesta, exact timpul de respiro necesar guvernului pentru a pune în mișcare mecanismul fondului suveran (prin care practic investițiile vor fi în afara bugetului de stat, se vor aduna la datorie publică an de an, iar spațiul fiscal eliberat din buget va fi ocupat cu extinderea anvelopei salariale și cu alte măsuri fiscale).

http://www.gandul.info/financiar/cheia-bugetului-pe-2017-cum-a-potrivit-psd-deficitul-cu-promisiunile-din-programul-de-guvernare-16128940

Între timp, proiectul de buget a fost revizuit, principala modificare fiind ridicarea bugetului pe apărare la 2% PIB (fără artificiul creditelor de angajament). Consiliul Fiscal are rezerve asupra construcției bugetare, în special datorită scenariului mult prea optimist („potenţială supraevaluare a veniturilor bugetare pentru 2017, concomitent cu o probabilă subevaluare a cheltuielilor curente“).

http://www.zf.ro/zf-24/noul-buget-anuntat-ministerul-finantelor-adauga-5-mld-lei-investitii-scade-1-mld-lei-cheltuieli-personal-1-5-mld-lei-dobanzi-1-7-mld-lei-transferuri-consiliul-fiscal-critica-proiectul-buget-16141668

Un calcul al deficitului real îl face Ștefan Vlaston: ”O creştere mai probabilă a PIB nominal de 5,5% ar conduce la o creştere economică reală de 4% (păstrând prognoza de inflaţie de 1,5 %), un grad de colectare la buget de 30% (în 2016 a fost de 29,5%), cheltuielile fiind menţinute cele din proiectul PSD, şi toate aceste date conduc la un deficit bugetar de cel puţin 4,87% din PIB, mult peste pragul de 3% stabilit de tratatele europene la care România este parte”.
http://adevarul.ro/economie/bani/bomba-ceas-deficitul-bugetar-anul-2017va--putin-487din-pib-1_588f06025ab6550cb8ee7785/index.html

Analistul Iulian Anghel depistează încă o confuzie ce apare în proiecţia bugetului și anume cea legată de fondurile UE. ”În execuţia bugetului pe anul trecut, sumele nerambursabile primite de la UE sunt de 6,8 mld. lei În proiectul bugetului pe 2017, veniturile din fonduri UE au fost estimate la 22,2 mld. lei, adică o triplare de venituri. Cum s-a ajuns la acest salt uriaş?
În proiectul pe anul acesta, spre deosebire de anii precedenți (n.a.), la capitolul venituri din fonduri UE au fost cuprinse şi subvenţiile europene pentru agricultură de nu mai puţin de 12,2 mld. lei, bani care merg însă la beneficiari privaţi”.

http://www.zf.ro/eveniment/veniturile-reale-din-fondurile-ue-asteptate-in-acest-an-sunt-de-fapt-de-10-mld-lei-si-nu-de-22-mld-lei-cum-sustin-finantele-16143085

Potrivit raportului Consiliului Fiscal, pe partea de cheltuieli, Guvernul a subestimat cu circa 4 miliarde de lei plățile ce trebuie făcute pe măsurile actuale, iar pe partea de cheltuieli, încasările sunt supraevaluate cu un miliard de lei pe proiecția oficială de creștere economică sau cu 4,5 miliarde de lei pe cea anterioară. Astfel, în scenariul de bază, diferența între proiecția Finanțelor și cea a Consiliului arată un gol bugetar de 5,5 miliarde de lei (0,7% din PIB), iar în cea anterioară gaura ar fi de 8,5 miliarde de lei (1% din PIB), în condițiile în care deficitul propus de Guvern este foarte aproape de 3%.
http://www.profit.ro/stiri/economie/datele-consiliului-fiscal-arata-o-posibila-gaura-de-8-5-miliarde-de-lei-la-buget-in-2017-16615313

Redactorul Marin Pană ne arată că ”Marea întreprindere a execuţiei bugetului de stat pe 2017 a fost lansată la apă cu prezumţia din start a unei scăderi de jumătate de procent a veniturilor curente, după cum se poate constata din cifrele prezentate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Cam toată creşterea de circa 15% faţă de anul anterior ar urma să vină din bani primiţi de la UE”.

Prin urmare, deși veniturile curente mai scad cu 0,5%, marea lovitura ar fi banii europeni (de 5 ori mai multi!?!).
http://cursdeguvernare.ro/bugetul-pe-2017-bizareriile-de-pe-partea-de-venituri.html

Analistul Iulian Anghel ne spune că, an de an, guvernanții vând iluzia modernizării României prin investiții, dar de fiecare dată acestea sunt sărite în detrimentul altor capitole bugetare.
”De ce sunt prevăzute în bugetul iniţial X fonduri pentru investiţii, pentru ca, la final, ele să nu se regăsească în cheltuielile efective? Pentru că bugetul investiţiilor a funcţionat mereu ca un fond de rezervă la dispoziţia Finanţelor, nu ca un buget de investiţii. Guvernul îşi fixează plafonul de venituri, cheltuieli şi deficit, justificând deficitele prin nevoia de investiţii. Nu dă bine să spui că te împrumuţi ca să plăteşti pensiile ori salariile, dar nimeni nu va obiecta când spui că te împrumuţi ca să construieşti drumuri şi viaducte. Doar că, la final, banii pentru drumuri şi viaducte ajungă la alte cheltuieli, cum s-a întâmplat cu celebra acciză de şapte eurocenţi pe litrul de carburant”.
Cum ar fi arătat România dacă guvernanții își respectau angajamentele investiționale? ”Dacă, în ultimii şapte ani, pentru investiţii ar fi fost cheltuiţi toţi banii prevăzuţi la începutul anului, atunci drumurile României ar fi arătat cu totul altfel. Bucureştiul ar fi avut o şosea de centură, am fi avut măcar o autostradă peste munţi, iar Metroul din Drumul Taberei ar fi fost gata”, ne spune același analist.
Din păcate, guvernanții au mereu alte obiective, dar continuă să vândă iluzii: ”Dar proiecţiile de care vorbeam mai sus nu au rostul de a planifica lucrurile, ci de a amăgi speranţa: Nu avem anul acesta bani, dar, iată, alocăm mai mulţi pentru anul viitor! Un an care nu va veni însă niciodată”, e concluzia fără echivoc a domnului Anghel.
http://www.zf.ro/eveniment/un-an-care-nu-va-veni-niciodata-16156676

Estimări și nerealizări

Apropo de bilanț și perspective, despre care am scris anterior, cam pe acolo se înscrie și dezbaterea pe cele 10 miliarde lei ”gaură”/prognoză încasări nerealizate. După ce s-a depășit etapa în care gaura s-a dovedit a fi o nerealizare a unei estimări, să vedem de ce s-a produs și dacă are efecte asupra anului 2017.

„Nu ştiu ce a fost în capul lor când au făcut rectificarea bugetară în noiembrie. Probabil se bazau pe fonduri UE. A fost o mişcare greşită, acum le-a dat mingea la fileu celor de la PSD. Dar trebuie spus că nu este vorba de «o gaură» la buget, cum se susţine. Ca să lipsească aceşti bani de la buget, trebuie să fi fost. Ideea este că nu s-au colectat pentru că pur şi simplu nu aveau cum să se colecteze din cauza scăderii TVA de la 24% la 20%“, spune analistul financiar Radu Georgescu de la CFO Network. Au mai fost analiști economici care au avertizat că încasările vor scădea (Gheorghe Sofian în www.analizeeconomice.ro). Și eu am spus aici că acest foc de paie prin consum se va stinge, iar scăderile de taxe nu pot fi acoperite; oricât de mare ar fi frenezia cumpărăturilor, e o chestiune de timp până se va stinge.

Ultimele 2 luni sunt cele în care s-au contabilizat neîncasările.

De ce au fost păstrate sume importante pentru fonduri europene în ultima rectificare bugetară, când era evident că nu mai poate fi realizată? Cei de la factual.ro ne spun că: ”Aceasta este o practică des întâlnită, prin care se creează o parte din așa-numitul „buffer bugetar”. Asta înseamnă că se mențin în mod intenționat niște sume mai mari la acest capitol (dar și la cheltuielile aferente co-finanțării proiectelor din fonduri europene) tocmai pentru a lăsa spațiu de manevră și pentru a nu depăși astfel deficitul structural de 3%.”

Mai e o remarcă interesantă a studiului: ”Mai mult, dacă ne uităm la programul economic prezentat de PSD în alegeri, observăm că pare că în anul 2016 au fost depășite așteptările cu privire la realizarea veniturilor din fonduri europene de vreme ce acestea erau estimate la 0 (spre deosebire de proiectul de buget care le estimează la 7,3 miliarde lei). Așadar, cel puțin pe partea de estimări ale fondurilor europene realizate, vedem că guvernul PSD se poate baza pe un plus de cel puțin 3,3 miliarde lei (cât a fost realizat până în noiembrie).”

Concluzia: Cioloș a preluat un buget nerealist (scris de guvernul anterior) și a crezut că-l poate îndeplini, deși erau semne că nu va fi așa. Execuția bugetară 2016 nu are niciun efect asupra bugetului 2017; mai mult, în 2016 s-au plătit anticipat 2,1 miliarde lei rambursări de TVA (deci nu e minus 10 miliarde ci e plus 2,1 miliarde). Un efect va fi, totuși, la proiecția bugetului 2017, când baza de plecare a construcției bugetului va fi ceva mai jos.

Că a fost o prognoză nerealistă de buget, necorectată ulterior, o afirmă și economistul Bogdan Glăvan.

http://www.zf.ro/eveniment/surpriza-neplacuta-a-executiei-bugetului-2016-veniturile-au-fost-de-222-mld-lei-in-loc-de-236-mld-lei-16054761

http://www.analizeeconomice.ro/2017/01/dragnea-e-un-mos-gerila-cu-sacul-mai.html

http://www.factual.ro/declaratii/liviu-dragnea-despre-gaura-din-bugetul-guvernului-ciolos/

https://logec.ro/scoala-de-la-gherghina-tehnocratia-si-estimarile-bugetare-politruce/

Azi sau mâine

Prezent sau viitor, este o dilemă ce frământă omenirea de secole, dar una accentuată de ultimii zeci de ani. Statele lumii sunt mai îndatorate ca niciodată.

http://www.profit.ro/stiri/economie/datoriile-au-ajuns-la-un-nou-record-la-nivel-global-de-peste-3-ori-mai-mari-decat-pib-ul-intregii-lumi-16469074

Statele lumii, de zeci de ani, trăiesc mai bine azi decât și-ar putea-o permite, pe baza datoriilor, pe spatele generațiilor viitoare. Firește, aceste datorii sunt tot mai greu suportabile azi, prin dobânzile împovărătoare; cât despre viitor, puțini sunt preocupați de el. Există o suveică a pasării spre viitor a nivelului de trai azi, politicienii promit peste putințe, se împrumută pentru a acoperi o parte din promisiuni, fără a informa onest publicul, acesta se lasă sedus de mirajul creșterii bunăstării fără a cerceta și înțelege cauzele și ajunge să ceară mai mult, iar de aici ciclul se reia iar și iar; toți actorii, politicienii mai ales, dar și popor, sperând ca schema gen Caritas să nu sfârșească la ei.

Cred că România are azi două mari probleme, care ambele au legătură atât cu prezentul, cât și cu viitorul. E vorba de infrastructură și sistemul de pensii.

Infrastructura e imperios necesară, avem nevoie de șosele și autostrăzi, de spitale, școli, sistem de irigații, de căi ferate, etc. Infrastructura este unul din pilonii dezvoltării, el conduce la progres și bunăstare. Se poate observa că avem două Românii, una prosperă, alta subdezvoltată, iar principala cauza e accesul sau nu la infrastructură modernă. O infrastructură modernă atrage investitori, iar investițiile vor duce la dezvoltarea întregii Românii, vor apărea mai multe locuri de muncă, mai calificate, mai bine plătite; concurența pe piața muncii va duce și la creșterea celorlalte salarii; doar din pixul salariului minim, nivelul de trai nu va crește niciodată, inegalitatea socială se va accentua. Pe de altă parte, România a cheltuit sume importante pe investiții publice, dar ineficient. Când baza infrastructurii va fi realizată, România va putea scădea procentele alocate acestui capitol bugetar. Paradoxul: avem puțini bani pentru salarii și pensii pentru că trebuie să facem investiții, dar cu cât amânăm mai mult investițiile, cu atât amânăm bunăstarea.

Sistemul de pensii ne apasă azi, nu pot fi acoperite pensiile de generația de azi prin Fondul de pensii și atunci sunt necesari bani din bugetul de stat. Așa cum arătat anterior, ne împrumutăm că să acoperim banii de pensii; în loc de dezvoltare și chiar de bunăstare azi, ne chinuim să menținem un sistem de pensii ce funcționează ca o schemă piramidală cu o bază inversată (din cauze demografice). Întârziind dezvoltarea, agravăm și situația sistemului de pensii, care are o gravă problemă în jurul anului 2030 când practic, în cel mai fericit caz, pensia se va reduce la jumătate (”generația decrețeilor” și impactul lor demografic și economic). Suplimentar, vor mai apărea probleme cu pensionarii proveniți din imigranții ultimilor zeci de ani. În loc să găsim soluții pentru viitor, nu facem decât să-i aruncăm tot mai mulți bolovani în cârcă.

http://www.consiliulfiscal.ro/prezentare_ionut-nov-2016.pdf

Autostrăzile ar fi gata în 15 sau 20 de ani, după cum se mișcă principalele 2 partide politice, dar asta e o diferența de detaliu, atât timp cât ele ar putea fi făcute în 5 ani, de exemplu. Investițiile publice sunt cele din care se poate ajusta la nevoie, ca să se rezolve problemele bugetului; o altă varianta ar fi, că pur și simplu, partidele doresc să păstreze cât mai mulți oameni dependenți si manipulabili.

Anumite politici pot avea succes pe termen scurt, însă pe termen lung doar politicile bazate pe investiții reușesc, fără a uita de educație.
http://www.stiripesurse.ro/economia-lui-ponta-i-economia-lui-dragnea_1172720.html
Pentru a înțelege modele economice de creștere prin consum, respectiv prin investiții, se poate face o paralelă cu povestea celor trei purceluși (casa de paie versus casa de piatră).
http://andilandi.ro/amintiri-dintr-o-altfel-de-copilarie/basme-si-povesti/cei-trei-purcelusi/

Drumul spre iad e pavat uneori de bune intenții, e un proverb clasic. Așa și programul PSD de industrializare. România are oricum mai mult sector de industrie decât media europeană, dacă e să vorbim de tendință și modele. România, indiferent de cine a fost condusă, nu a fost în stare să găsească câțiva manageri performanți pentru societățile sale de stat care i-au mai rămas în portofoliu (exemple ca Oltchim, CFR Marfă, Tarom, CN Poșta Română care de ani buni se mențin ca găuri negre pentru bugetul României); când a recurs la manageri privați, uneori străini, aceștia au fost repede îndepărtați, pentru că deranjau. Acum, PSD își propune să capitalizeze și eficientizeze acele firme, ba chiar să facă fabrici noi de stat. De unde atâția manageri profesioniști, corecți? Sau poate există 50-100 manageri de acest fel, de care n-a aflat nimeni și care sunt dispuși să reindustrializeze România. Orice fabrică nouă, de la zero, presupune costuri inițiale, plus ulterior câțiva ani buni de pierderi, până va reuși să facă profit. Când se vor amortiza costurile, acoperi datoriile și dobânzile aferente, când vor produce ele suficient profit ca să ajungă și pentru investiții publice (infrastructură). Cine decide ce gen de fabrică și mai ales de afacere e viabil, unde va fi construită?  Nu cumva tot politicul, baronii locali? Tot acest proces de industrializare presupune credite, deci îndatorare a statului român; în plus vom garanta cu active și societăți strategice din domeniul resurselor (energie, gaze, etc.). 
Un eșec previzibil al reindustrializării e un risc imens. Cu intenții bune de bunăstare și progres înscrise ca slogan, România riscă să devină nu o Grecie falită, ci poate chiar o Venezuelă.

Apropo de bugetul miracol presupus de programul de guvernare, scriam anterior că acesta ar presupune datorii publice suplimentare de 30 miliarde euro în următorii 2 ani; că pericolul există, o demonstrează analiza tehnică a domnului Cristian Tudorescu.

În scenariul optimist:

În scenariul moderat:

În scenariul negativ:

http://cursdeguvernare.ro/indatorarea-romaniei-cu-inca-24-30-miliarde-de-euro-in-urmatorii-4-ani-se-se-joaca-chiar-acum.html

Rescrierea istoriei

Se întâmplă uneori ca istoria să fie rescrisă, deformată. Propaganda aproape mereu e mai tare decât realitatea și se întipărește în conștiința colectivă. Sunt multe exemple de manipulări ale faptelor istorice, nu mă voi referi la ele. În urmă cu câteva articole, analizam pe cifre oficiale impactul economic al guvernărilor de stânga versus dreapta în ultimii 26 de ani (indicatori: PIB, salariu mediu net, creștere economică, corecții cu inflația sau cu cursul valutar, etc.).

Programul PSD cuprinde un tabel și un paragraf care deformează realitatea istorică.

Afirmația: România a cunoscut 4 perioade de creștere economică din care 3 asociate PSD (Văcăroiu, Năstase, Ponta) și una guvernului Tăriceanu (susținut de PSD), este FALSĂ. Creștere economică a avut și guvernul Isărescu (CDR-PD-UDMR), iar guvernul Tăriceanu a fost 2 ani PNL-PD-UDMR și doi ani PNL-UDMR.

Graficul, deasemenea, este o deformare a istoriei:

- guvernele Roman și Stolojan sunt gri, ale nimănui (!), deși FSN și Ion Iliescu conduceau România; mai rămânea să le coloreze în portocaliu pentru că, nu-i așa, între timp, cei doi foști premieri au ajuns în PNL;

- guvernele CDR nu au fost portocalii, au fost o coaliție largă stânga-dreapta + UDMR;

- guvernul Isărescu nu a fost gri, ci a aparținut aceleași coaliții de mai sus;

- guvernul Boc 1 din 2009 a fost al coaliției PDL-PSD;

- guvernul Ponta 1 din 2012 a fost al USL (PSD-PNL).

Bilanț și perspective

Bilanțul guvernului tehnocrat a trecut neobservat. Cifrele nu sunt rele pentru un an de guvernare, numai ca guvernul nu a avut vectori de comunicare media, iar modestia în politica e perdantă.

Guvernul a pornit sub imperiul unei emoții (tragedia Colectiv), dar și al unui păcat originar al constituirii sale. Pe scurt, guvernul a apărut de nicăieri (ca program și ca oameni) și nu a știut să-și negocieze limitele de competență cu majoritatea parlamentară. Astfel, guvernul a avut un program limitat, nu a putut schimba mai nimic, a pornit cu armata de funcționari ai fostei guvernări (secretari de stat, prefecți, șefi de deconcentrate, etc.), miniștrii cu fonduri au fost din aria PSD (la Dezvoltare și la Transporturi). Și chiar să fi avut determinare să rupă rapid cu trecutul, sabia moțiunii de cenzură a plutit asupra sa precum sabia lui Damocles, abia în ultimele luni guvernul a prins curaj când era evident că moțiunea nu mai era posibilă calendaristic. Dacă premierul Cioloș a negociat prost sau deloc, nu știm asta, dar lipsa sa de curaj s-a dovedit evidentă în alte două momente: momentul când a refuzat să dea o ordonanța prin care să se revină la alegerea primarilor în două tururi de scrutin (așa cum era democratic și ar fi cerut și emoția care a făcut posibilă numirea sa ca premier), precum și-n momentul campaniei electorale când indecizia sa a încurcat partidul fără lideri locomotivă (PNL).

Schimbările reușite (transparentizare, debirocratizare) sunt un pas înainte, dar nu unul ireversibil.

Deși a reușit o creștere economică record de cca 5%, PSD-ul și-a arogat aceste merite. În domeniul fondurilor europene, pe ciclul vechi s-a reușit o foarte bună absorbție (arogată tot de PSD), iar pe actualul ciclu doar deblocarea și demararea unor proiecte (motiv pentru care a fost poreclit guvernul ”zero”, deși urma altor doi ani cu rezultate zero).

În cele de urmă, se poate concluziona că a fost un termen prea scurt pentru proba bunei-guvernări, a lipsit susținere parlamentară, suport media și sprijin popular. Bunul simț, decența, CV-urile frumoase nu au priză suficientă în România; presiunea politică, media, socială cere soluții cu efecte rapide, imediate, indiferent de costuri prezente și mai ales viitoare. În cele din urmă, guvernul Cioloș a executat bugetul lăsat de ministrul Teodorovici, la care nu a putut face decât modificări la a treia virgula. Investițiile publice au rămas tot oaia neagră a execuției bugetare (din păcate), fiind jertfite pentru încadrarea în deficitul bugetar, pentru a face posibile relaxarea fiscală și alte măsuri de creșteri salariale lansate unele chiar în buza alegerilor de majoritatea parlamentară. În final, s-a dovedit că guvernul are putere atât cât îi permite parlamentul.

Apropo de bilanțul lui Cioloș, iată ce scria analistul economic Radu Soviani în luna mai 2016: ”în lunile iulie-august 2016, vom intra într-o criză bugetară, în care deficitul bugetar va fi mult mai mare decât cel estimat, necesarul de împrumuturi bugetare semnificativ mai mare, costurile cu dobânzile mai mari și în final, există riscul aproape cert al unor măsuri economice ad-hoc, ca în 2010, care vor pune presiune pe economie și ne vor dăuna”. România condusă de Cioloș nu a intrat în criză bugetară (așa cum sugera bugetul Teodorovici-Ponta), a înregistrat creștere economică record și un deficit mult mai mic decât cel asumat de 2,85%, cu toate presiunile populiste din parlament.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21510309-livevideo-conferinta-presa-sustinuta-premierul-dacian-ciolos.htm

A făcut puțin sau mult, e secundară chestiunea în România unde comunicarea publică se substituie deseori adevărului.

http://www.aktual24.ro/poate-vede-si-dragnea-asa-arata-cu-adevarat-dezastrul-lasat-in-urma-de-dacian-ciolos-si-guvernul-sau-iata-ce-s-a-realizat-doar-intr-un-an/

Neîndoielnic, în România contează reclama și ambalajul. Pentru o majoritate, cine promite mai mult, are și șanse să facă ceva, iar cine nu promite nimic, sigur nu va face nimic. Iar partidul învingător în alegeri a promis nestingherit, neconcurat (celălalt partid mare nu a putut ține pasul la promisiuni) și mai ales necontrazis de aproape nimeni. Și cum costurile unor măsuri ce arată bine nu sunt la îndemâna multora, firesc că mulți au fost seduși de cornul abundenței; sper să nu trezească că au primit ”daruri de la greci”, cadouri atât de otrăvite, încât și-ar putea dori să nu fi ajuns la ei.

Dar viitorul ne va oferi răspunsuri, iar programul politic e atât de generos încât nu e posibil doar prin rețeta consacrată a tăierii de investiții și creșterea deficitului la limita maximă de 3%; prin urmare, vom vedea dacă inventarea a două fonduri de investiții și dezvoltare (Fondul Suveran de Investiții și Dezvoltare, precum și Fondul Național de Dezvoltare) vor avea succesul scontat. De notat, că ele există și se pune problema redenumirii lor, că trebuie să existe două fonduri deoarece companiile de producție și distribuție nu pot fi administrate de aceeași entitate (conform regulilor europene anti-monopol). Ele își propun reindustrializarea (deși România are un sector industrial peste media europeană!) și impunerea statului ca jucător în economie prin sprijinirea unor firme de stat neprofitabile și chiar înființarea altora (sic!). Prima idee e una perimată, a doua e una generatoare de clientelism.
Ce firme de stat vrea să înființeze noul guvern, cât de oportune și viabile economic, în tabelul de mai jos:

Domeniul	Oportunitate și viabilitate economică	Valoare adăugată
Procesare legume-fructe	Parțial oportună și viabilă pentru mediul rural și mici comunități locale, totuși piața e suprasaturată și competiția acerbă	mică
Procesare carne	Inoportună și neviabilă, piața e suprasaturată și competiția acerbă	mică
Îmbuteliere apă	Inoportună și neviabilă, piața e suprasaturată și competiția acerbă	mică
Combinat metalurgic	Inoportună și neviabilă, piața mondială și locală e suprasaturată și competiția acerbă, industria de profil din România e în declin deși are acționari puternici pe plan mondial	mică
Produse farmaceutice	Inoportună și neviabilă, piața mondială și locală e suprasaturată și competiția acerbă; s-ar putea păstra acele institute care fac vaccinuri obligatorii, la care prin comenzi de stat s-ar putea asigura existența	mare
Componente pentru industria de apărare	Poate fi oportună și dar nu e clară viabilitatea, România a regresat puternic pe această industrie, iar standardele de performanță greu mai pot fi reatinse	mare

Prin urmare, fabricile noi de stat dorite PSD, chiar în premisa administrării lor eficiente și responsabile, nu aduc profitul scontat. În consecință, în loc să producă profit care să fie utilizat în investiții esențiale pentru România, ele mai degrabă vor consuma resurse. Resursele inițiale sunt puține, de aceea se va apela la credite și obligațiuni care vor fi garantate cu portofoliul de active rămase în gestiunea statului (practic ultimele resurse neprivatizate).

Cele două fonduri, în ciuda denumirii lor, vor fi mai curând fonduri de cheltuire a banilor obținuți în marea lor majoritate prin împrumuturi externe garantate cu active de stat strategice și de către guvernul României.
Programul PSD promite un bulgăre de zăpadă care se rostogolește și crește exponențial generând bunăstare, profit, dezvoltare, dar miezul său e fierbinte și exploziv.

Mai trebuie menționat că anvelopa salarială nu va crește cu 56% imediat, ci etapizat:  20% până la 1 iulie 2017, alți 20% începând cu 1 iulie 2018 și 8% începând cu 1 iulie 2019. Consecința: se va trece de la o alocare de 7,8% din PIB astăzi, pentru cheltuielile de personal din sistemul public, la 9,5% din PIB în 2019. Chiar și așa, va fi greu de găsit fondurile necesare, dacă cele două fonduri sus-menționate nu reușesc să adune investiții, să genereze profit, dacă absorbția fondurilor europene pe actualul ciclu financiar 2014-2020 nu accelerează brusc spre viteza de final de ciclu anterior. Cam multe condiționalități; poate până la urmă, miza e spre reușite mult mai mici, dar care să dea liniștea punerii în aplicare a agendei ascunse în planul politic și al justiției.

http://cursdeguvernare.ro/program-de-guvernare-al-cabinetului-grindeanu-masuri-sociale-imediate-si-investitii-cand-se-poate.html

http://cursdeguvernare.ro/proiect-spectaculos-al-noului-guvern-fonduri-suverane-de-investitii-in-valoare-de-10-miliarde-de-euro-cine-le-va-administra.html

Barometrul privind aşteptările economice, al analiștilor de la KeysFin, arată un optimism moderat pentru 2017, condiţionat de provocările de ordin fiscal-bugetar şi de evoluţia economică mondială.

Se poate observa, că aprecierile majoritare sunt pentru o creștere economică în 2017 de 4,1-4,2% PIB, mult sub obiectivul noului guvern (5,5% PIB).

„Chiar dacă PIB-ul a crescut cu câte 8-9 miliarde de euro pe an, veniturile statului au rămas constante, la 23 de miliarde de euro. Presiunile de ordin fiscal şi salarial vor afecta puternic bugetul de stat, asta dacă nu se vor găsi soluţii de eficientizare a cheltuielilor bugetare. Guvernul va avea de ales între a face reforme, pentru a-şi putea onora promisiunile, sau a-şi extinde sursele de finanţare. De remarcat, în context, că, în ultimii 5 ani, autorităţile au împrumutat de la bănci echivalentul a 20 de miliarde de euro. Cam cât am împrumutat de la FMI şi BM pentru a ieşi din criză”, au mai spus analiştii de la Keysfin.
„Este nevoie de investiţii care să genereze oportunităţi de dezvoltare, în special în sectorul infrastructurii, sector care, în prezent, afectează competitivitatea României. Construcţia de autostrăzi şi reabilitatarea reţelei de transport pe calea ferată trebuie să devină prioritare”, afirmă aceştia.
http://www.keysfin.com/#!/Pages/News/NewsDetails&title=analiza-keysfin-economia-romaniei-franeaza-in-2017-consumul-grevat-de-fiscalitate-si-inflatie