Rectificări importante anunțate: deficit bugetar de 8,6% PIB și creștere economică de minus 3,8% PIB. Evident, așa cum am mai spus că erau optimiste cifrele de acum câteva luni.
Încă nu știm dacă noile cifre includ și impactul dublării alocațiilor și majorării cu 40% a pensiilor (cca 1,3% PIB), pe care guvernul nu le poate amâna sau reduce întrucât există o majoritate parlamentară care nu dorește să renunțe la instinctele electorale.
PIB-ul coboară cu 1,9%, prin urmare, aduce impact de minus 0,6% PIB la venituri bugetare. Matematic: deficitul bugetar din aprilie (6,7%) + creșterea pensiilor și salariilor (1,3%) + scăderea de venituri (0,6%) = deficitul bugetar estimat august (8,6% PIB).
Mâine vom avea cifrele pe trimestrul 2 și vom putea vedea exact cum am depășit Marea Cădere Economică Mondială (-33% PIB în dreptul SUA, -20% PIB în dreptul Angliei, Germaniei, etc. și probabil sub 15% PIB în dreptul României).
Update: Salariile profesorilor nu vor mai crește din septembrie (se amână cu 1 an); pensiile posibil să fie mărite cu 14%.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/rectificare-bugetara-ministrul-finantelor-deficitul-bugetar-va-fi-de-8-6-din-pib-estimarea-urmeaza-sa-scada-cu-3-8-anul-acesta-19450163?fbclid=IwAR0suyAfXRdRRd2NKBAwyZSB9Nu2bDqDn0izgRhjEr3ZS-mP3UF0t087AG4Datele pe T2 2020 arată o cădere economică importantă de 12,3% față de T1 2020. Mult mai bine față de economii occidentale (SUA, Marea Britanie, Spania sau Franța) dar mai rău decât alte țări estice (Polonia, Cehia, Ungaria). Sigur, noi am avut T1 2020 pe plus, prin urmare nu vom intra în recesiune tehnică (pentru asta ar fi trebuit două trimestre consecutive, ceea ce s-a întâmplat în cam toată Europa).
https://www.zf.ro/companii/cat-mare-caderea-economica-romania-t2-2020-economia-inchisa-minus-10-19505084?fbclid=IwAR3g6C2KfxfTgwj2702NaukvsIh5rpNv8NAcPnyY0kUgJQKPbPYxOHp8K9Y
Cel puțin în perioada imediat următoare revenirea economică se va face pe consum. Asta va conduce la o creștere a importurilor mai accelerată decât a exporturilor, iar deficitul comercial va pune presiune pe cursul valutar.
https://cursdeguvernare.ro/t2-2020-datele-semnal-arata-o-reducere-a-pib-in-pandemie-cu-105-fata-de-aceeasi-luna-a-anului-trecut-si-ce-ne-asteapta-in-mod-oficial.html?fbclid=IwAR3ULrvStMK5o1Jd6iMp-nYituhqyh9vw3EuDpUMZt6b8Pf3fx568F6MIC8
România, Bulgaria și Suedia sunt singurele țări europene care nu au intrat în recesiune tehnică. Suedia, cu toată abordarea lejeră a epidemiei a avut o cădere importantă de PIB în T2 2020 (8,6% PIB); Suedia a fost salvată din recesiune de creșterea de 0,1% PIB pe T1 2020.
Probabil la o analiza pe semestrul 1 2020, România ar fi pe primul loc.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/vecini/ultima-ora-polonia-a-intrat-in-recesiune-pentru-prima-oara-dupa-caderea-comunismului-19451225?fbclid=IwAR2GRsc7J1Va8htv_GVNL1RZH752Hq4N55uBpPZNfxkvhTp9Zql44TiHBjE
Construcțiile au crescut cu 10,4% în acest trimestru, ceea ce demonstrează că s-au alocat bani investițiilor în infrastructură (sensibil mai mulți decât anul trecut). Dar pentru urmări vizibile (dare în funcțiune de autostrăzi, școli, spitale) este nevoie de un efort susținut continuu.
https://www.profit.ro/stiri/economie/ce-spun-economistii-despre-datele-pib-din-trimestrul-2-nici-grozav-nici-groaznic-romania-a-avut-printre-cele-mai-adanci-contractii-economice-din-regiune-19451192?fbclid=IwAR3fotiI0FDjVuyxGBkwj1jwOW97eBcACBJY32fcWJqYNX9BHBBvgbH3sEU
În plin derapaj macroeconomic (cauzat de pandemie) rectificarea bugetară este pozitivă. Cum? Prin estimarea unor venituri posibile de 7,3 miliarde lei din fonduri UE și de 2,5 miliarde lei din vânzarea licențelor 5G. Tehnica aceasta nu este nouă, s-a mai practicat. În final, aceste venituri nu se vor realiza integral, prin urmare deficitul bugetar la final de an fie va crește, fie va conduce la tăieri de cheltuieli (de investiții). Sigur, deficitul bugetar va crește dacă guvernul nu va reuși să amâne aplicarea câtorva legi (pensii, alocații, salarii profesori) și dacă economia nu-și va reveni atât de rapid precum presupune azi guvernul.
https://www.economica.net/miracolul-scaderea-economica-se-dubleaza-rectificare_188744.html?fbclid=IwAR0H_i9BKkGWmyLsl5tSLwHl0lSOZjVsHv3u_Gr7qyfnMhGmQspoXA-6Quw
Tabloul economic după trimestrul 2.
https://www.zf.ro/analiza/radiografia-economiei-in-t2-2020-in-10-indicatori-cheie-datele-din-19500994?fbclid=IwAR2TggKJCf2kVUt-_U5JEhBMNvncfaeKFs8tCXInHeDyUUcFZofgr-bzJe8
Criza economică provocată de recesiune poate fi șansa Estului să recupereze din decalajul economic față de Vest.
Suedia, cu măsurile lejere contra-pandemiei, a avut o cădere economică de 8,6% PIB în trimestrul 2. Finlanda, cu măsuri mai restrictive, a avut de 6 ori mai puține decese decât Suedia și, surprinzător, o cădere economică de doar 3,2%!
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/recesiunea-a-lovit-dur-tarile-slabe-din-zona-euro-si-mai-domol-19507849?fbclid=IwAR0e6velgrWt4kN3e-09tpYsPAo-cAWCAeLYzV7BfaXW-nc48YxpnFKitus
Aceste noi date economice, inclusiv rectificarea bugetară, arată că avem mai mult deficit și mai puțină recesiune economică. Mai mult deficit bugetar față de estimările inițiale ale guvernului (în condițiile în care nu s-au aplicat toate măsurile de creștere de pensii, salarii, alocații!). Mai multă cădere economică față de aceleași estimări inițiale, dar mai puțin decât aproape toată Europa.
Revenirea economică este încă lentă, iar deficitul bugetar este departe de a fi sub control (aritmetica parlamentară este contrară frânării deficitului expandat).
După toate probabilitățile, și actuala prognoză de cădere economică de 3,8% PIB este optimistă și cel mai probabil vom ajunge mai aproape de minus 6% PIB.
Deficitul bugetar va fi mult mare decât 8,6% PIB deoarece:
- o cădere economică posibilă de 6% PIB va induce un deficit bugetar sporit cam de (0,3-0,4)x2,2%=0,7-0,8% PIB;
- există legi neaplicate/aplicate parțial (pensii, alocații, salarii) pentru care presează majoritatea parlamentară; impactul acestora este de aproximativ 0,8% PIB;
- prognoza veniturilor din fonduri UE este extrem de optimistă, iar nici la alte capitole bugetare de venituri și cheltuieli situația nu este foarte calmă.
Prin urmare, un deficit bugetar de 10% PIB este foarte probabilă.
Toate acestea arată cum pot deraia foarte rapid și abrupt echilibrele macroeconomice. De aceea, nevoia de ”a fi furnică vara” este acum mai clară ca niciodată.
Investițiile publice, o adevărată Fata Morgana. Intră în ceață în boom economic și devin mai vizibile în criză. Unul dintre puținele aspecte pozitive ale acestui an.
https://www.zf.ro/eveniment/guvernul-trecut-sacrificarea-investitiilor-vremuri-criza-cresc-19518727?fbclid=IwAR36bXiyRzVLei1a3HcX6id54anwX1BqC0AvfDBl0icTd1cXzW_kcCZpHz8
Deficitul bugetar la 7 luni: urcarea încetinește. Și problema nu este atât la venituri cât la cheltuieli: în mare parte sunt cele ocazionate de epidemie, dar și creșteri de pensii și salarii de la început de an, urmează alte creșteri de pensii si alocații (în forma redusă sau maximală), iar alte legi de majorare de salarii trec prin parlament.
Deficitul bugetar este generat de politicieni și este suportat de cetățeni prin mai puține investiții publice (școli, spitale, autostrăzi) și mai multe taxe. Îndatorarea continuă a României fără efect de multiplicare economică se face pe credit, pe datorie generatoare de dobânzi și pe seama generațiilor următoare.
https://www.zf.ro/eveniment/deficitul-bugetar-a-urcat-dupa-primele-sapte-luni-la-aproape-50-mld-19521051?fbclid=IwAR0IgHAS8HVaNcdWFEVOW5f8-90lCVOnfg3n2HN1Qlqfjse-QN9w2chYzSs
Furnica Germania are primul deficit bugetar din ultimii 8 ani. Anii consecutivi de excedent bugetar și-au arătat roadele în finanțarea programului de relansare economică. Germania poate nu este un exemplu bun; Bulgaria, Polonia, chiar și Grecia au avut recent excedente bugetare.
România este singura țară europeană care nu a avut excedent bugetar în ultimii 30 de ani (indiferent de guvern). Acum aș fi înțeles aceste deficite bugetare dacă ele se datorau investițiilor în infrastructură, lucru care, din păcate,nu este valabil.
https://www.profit.ro/stiri/economie/germania-inregistreaza-primul-sau-deficit-public-din-ultimii-opt-ani-19461924?fbclid=IwAR1GOPKe4zQXgrDB4Fgc423wHJbjbpehvkrXipEHmwkLg6qFRcCFcW85e_0
În practica bugetară, poți fi greiere sau furnică. Bulgaria este de două ori furnică: adună cu 7% PIB mai mulți la buget și cheltuie cu 7% PIB mai puțin (raportat la România). Asta pentru că, înainte de epidemie, ei își propuseseră să aibă excedent bugetar.
România are cele mai mici venituri bugetare din UE (Irlanda este o situația aparte întrucât aici își declară veniturile multinaționale americane ce operează în Europa). Cu venituri de paradis fiscal, România are pretenția de stat social (salarii și pensii mari; salariile bugetarilor sunt cu 50% mai mari raportat la posibilități).
România nu doar că este risipitor în a cheltui banii pe care nu-i are (și de obicei îi împrumută), dar nici măcar nu-i folosește pentru a se dezvolta (multiplicarea prin investiții în infrastructură).
Prin urmare, orice program de guvernare/relansare economică trebuie să înceapă cu creșterea veniturilor, altminteri nu va fi sustenabil și va genera doar majorarea datoriei publice.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/romania-cea-mai-grava-pozitie-bugetara-din-ue-din-100-lei-cheltuiti-anul-acesta-de-guvern-22-lei-sunt-luati-cu-imprumut-cel-mai-ridicat-procentaj-din-uniune-19456599?fbclid=IwAR03ihMcTBlUwTgnq9Murq057hF3QvgdxPlARIl3M592mDpavocExhOgrPg
Autogoluri mai frumoase (a se citi păguboase) decât România nu dă nimeni.
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cum-a-reusit-romania-sa-si-bata-joc-de-cea-mai-mare-bogatie-a-sa?fbclid=IwAR0swEujsMujtYV4nmAKTHTPmAexISSVpKpGnCKIKXAu-VkAWaDtjaqMG6E
Marea Britanie are mari probleme bugetare; desigur, căderea lor economică a fost aproape dublă față de România, dar noi compensăm (negativ) cu politica bugetară a ultimilor ani și cu ratingul de țară.
https://www.g4media.ro/marea-britanie-se-pregateste-de-cea-mai-mare-crestere-a-taxelor-din-ultimele-decenii-pentru-a-echilibra-bugetul-afectat-de-pandemie.html?fbclid=IwAR0swEujsMujtYV4nmAKTHTPmAexISSVpKpGnCKIKXAu-VkAWaDtjaqMG6E
Titlul spune tot: România este din alt film față de provocările de dezvoltare ale secolului XXI. Iar restanțele noastre sunt atât de mari și le tot amânăm. Cercetare, digitalizare, mediu abia dacă apar în strategiile noastre de dezvoltare. Și, în 2016 s-au numărat 365 de astfel de strategii, majoritatea nebugetate, firește.
https://cursdeguvernare.ro/analiza-valentin-lazea-o-romanie-ramasa-in-urma-intr-o-europa-ramasa-in-urma.html?fbclid=IwAR02OPFMFanfsvWN-YiUmmEY-CzcV-Hri51CBV_YaUwFi3nRalQ5orzWwDg
Am spus de la bun început că legea pensiilor este nesustenabilă. Pentru legea salarizării unitare s-au găsit soluții: amputarea investițiilor din bugetul de stat sau al firmelor din energie, precum și multe artificii bugetare, amânări de plăți, etc. Aceste soluții nu erau în programul de guvernare care promitea contrariul!
Spuneam atunci că singura șansă pentru aplicarea legii pensiilor este o inflație cu două cifre. Inflația este un impozit mascat care taie din veniturile tuturor.
https://www.zf.ro/eveniment/cheltuielile-publice-cresc-puternic-odata-majorarea-pensiilor-iar-19525526?fbclid=IwAR1FfVUdtHxn0rvBr_3cc7MUmf2MGfgGBk13OiEY4DBN-m69e23LPv35UHU
