Proiectul de buget 2017 înseamnă sau nu transpunerea promisiunilor electorale? În parte, pare că da. Totuși, sunt elemente care îl fac improbabil, nerealist și cel mai probabil va fi corectat în funcție de execuția bugetară. Poate fi o corecție negativă dacă estimările nu se vor îndeplini sau o corecție pozitivă dacă vor demara fondurile suverane care vor prelua din bugetul mare parte a capitolului de investiții (de la 1 iulie 2017 odată cu termenul pentru FSID e și termen pentru legea salarizării unitare, ceea ce mă face să afirm că e un buget pentru 5 luni).
În fapt, bugetul e provizoriu precum numele premierului, în maxim 5 luni ambele vor suferi revizuiri. Sau poate nu și numele premierului, dacă aspirantul la poziție ajunge mai sus.
În fapt, bugetul e provizoriu precum numele premierului, în maxim 5 luni ambele vor suferi revizuiri. Sau poate nu și numele premierului, dacă aspirantul la poziție ajunge mai sus.
Bugetul e construit nerealist, spune Cristian Pârvan, secretar general AOAR (Asociația Oamenilor de Afaceri din România).
“Din punctul meu de vedere, creşterea de la 0,6% din PIB la 1,4% a industriei este un mare semn de întrebare fiindcă cererea internă scade, deci industria ar trebui să crească pe baza exporturilor. Ori într-o perioadă în care în Europa şi în lume apare izolaţionismul, protecţionismul este greu de crezut. Lumea se închide, se protejează. Este an electoral în Franţa şi politicienii susţin protejarea locurilor de muncă din ţară. Marea Britanie va ieşi din piaţa comună, iar Trump a anunţat deja măsuri pentru menţinerea companiilor în SUA. Iar noi lucrăm, în general, pentru comenzile primite din afară. E greu de crezut că vom avea o creştere atât de mare a industriei” e principala remarcă a domnului Pârvan.
Ce se va întâmpla în 2017? “Deficitul sub 3% din PIB în acest an poate fi sustenabil fiindcă intervin două lucruri care vor face reglajele, aşa cum au făcut toţi până în prezent. Pe de o parte vor fi două rectificări bugetare, iar prin vară, dacă nu merge, vom corecta. Pe de altă parte, aşa cum s-a mai făcut până acum, se va tăia din investiţii”, crede Cristian Pârvan.
Cifrele proiectului de buget se bazează, pe lângă creșterea economică estimată de 5,2% (cam 1% peste prognoza realistă) și pe creșterea colectării la buget. Veniturile bugetare vor creşte anul acesta la 31,2% din PIB, faţă de 29,5% în 2016. Iar, în 2018, veniturile bugetare vor reprezenta 32,4% din PIB şi 32,9% în 2019. Totuși, programul de guvernare conține noi măsuri de relaxare fiscală (reducere de venituri bugetare pe termen scurt), așa că soluțiile ar putea fi impozitarea progresivă, impozitarea profitului multinaționalelor și măsuri pe reducerea evaziunii fiscale în cele 4 mari domenii: produse petroliere, cereale, băuturi şi ţigări.
14% în plus la venituri față de 2016 continuă să creadă guvernul, un buget apreciat ca nerealist de Sorin Pâslaru, redactorul șef zf.ro.
Exemple:
”Ministerul de Finanţe se bazează pe o creştere a încasărilor din TVA de 5% în condiţiile scăderii cotei de TVA, ceea ce este foarte puţin probabil să se întâmple.”
”O altă estimare suprarealistă este nivelul de încasări la contribuţiile de asigurări sociale, care sunt estimate să ajungă la 69,7 miliarde de lei faţă de 61,2 miliarde de lei în 2016, adică o creştere de 13%. Aici un argument ar fi eliminarea plafonării CAS pentru salariile mai mari de 5 salarii medii brute, însă calculele anterioare au arătat că din această sursă s-ar obţine 1,5 miliarde de lei. Mai mult, Consiliul Fiscal a contrazis deja acest nivel al veniturilor estimate, afirmând că nu a fost luat în calcul faptul că din jumătate din contribuţia de 10,5% asupra salariului brut merge în fondul de pensii pilon 2.”
Creșterea contribuțiilor este blocată de guvern în 2017. Mai mult, guvernul blochează o promisiune electorală: acordarea către bugetari a premiilor (tichete cadou, tichete de masă și vouchere de vacanță).
http://www.profit.ro/stiri/politic/guvernul-grindeanu-ingheata-contributiile-la-pensiile-private-16588750
http://www.capital.ro/1036-guvernul-amana-din-nou-acordarea-de-premii.html
http://www.capital.ro/1036-guvernul-amana-din-nou-acordarea-de-premii.html
Dar cea mai spectaculoasă și improbabilă este cea la capitolul sume primite de la UE, astfel sunt estimate venituri de 22,3 miliarde de lei, de trei ori mai mari decât în 2016!
Aceleași observații de buget mult prea optimist le face și analistul economic Gheorghe Sofian.
Din avansul PIB-ului nominal cu 7% în 2017 (incluzând deflatorul), însemnând 56,7 miliarde lei, guvernul își propune venituri de 31 miliarde lei, adică 55%. Proiectul de buget își propune un avans al gradului de colectare cu 6% mai mare față de anul trecut, dublu față de orice avans al colectării în ultimii ani.
http://www.analizeeconomice.ro/2017/01/un-buget-mult-prea-optimist-pentru.html
Cei de la ziare.com au găsit câteva virgule modificate în proiectul oficial de buget față de cel din oferta de campanie.
http://www.ziare.com/economie/buget/proiectul-de-buget-vs-programul-de-guvernare-al-psd-grindeanu-a-mai-mutat-din-virgulele-pe-care-le-a-promis-dragnea-1451070
Bugetul apărării nu este de 2% PIB conform angajamentelor naționale; el este de 1,35% PIB, dar ar putea atinge 2% printr-un artificiu numit credite de angajament (creditul de angajament reprezintă limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul exerciţiului bugetar, în limitele aprobate – asta în caz că Ministerul Apărării decide astfel de cheltuieli, care să se acopere prin credite). Redactorul Adrian N. Ionescu crede că ne aflăm în fața unui deficit amânat sau mascat (până la 0,9% PIB!).
http://cursdeguvernare.ro/bugetul-apararii-2017-romania-isi-scade-cheltuielile-pentru-aparare-la-135-din-pib-si-le-suplimenteaza-printr-un-deficit-amanat-creditele-de-angajament.html
Pentru a susține proiectul de buget, Comisia de Prognoză a urcat de la 4,3 la 5,2% estimarea creșterii economice.
„Creşterea consumului se va vedea în primul rând la categoria de populaţie cu venituri mai mici, pentru că acolo au fost îndreptate măsurile guvernamentale, astfel încât estimăm că importurile de maşini şi bunurile de folosinţă îndelungată nu vor cunoaşte o creştere accentuată care să deterioreze balanţa comercială”, a justificat Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză.
„Mi se pare foarte optimistă creşterea estimată a PIB de 5,2%. Ar însemna o menţinere a ritmului, ceea ce nu cred că se va întâmpla. Stimulul fiscal din 2016 s-a consumat, nu văd ce poate fi pus în loc. Deficitul de cont curent continuă să crească, iar exporturile nete contribuie cu un sold negativ. Stimularea consumului se duce în importuri. Iar despre investiţii nu se poate spune că sunt o soluţie, când se vede cât de strâns este bugetul. În loc să mărim veniturile bugetare, continuăm să le scădem“, a spus Radu Crăciun, analist economist şi director general la BCR Pensii.
Prin urmare, una din dilemele anului 2017 este dacă va continua sau nu frenezia consumului.
Cine pierde, cine câștigă, pe ministere, în proiectul de buget:
http://www.zf.ro/eveniment/cheia-bugetului-2017-trece-cresterea-economica-5-comisia-prognoza-imbunatatit-estimarea-crestere-economica-2017-baza-adoptarii-masurilor-crestere-salariilor-pensiilor-reducere-taxelor-catre-actualul-16108984
Investițiile publice cele mai mici din ultimii 10 ani, afirmă Iulian Anghel în zf.ro.
„Nu ai cum să ai acest nivel de cheltuieli pe investiţii pentru că veniturile pe care se bazează ele sunt «superoptimiste». Nu ai cum să realizezi o creştere economică de 5,2% în 2017, nu ai cum să atragi 22 de miliarde de lei bani nerambursabili, nu ai cum să strângi din taxe atât cât ai bugetat. Foarte probabil, la rectificările ce vin, sacrificate vor fi investiţiile, aşa cum se întâmplă mereu“, comentează economistul Dragoş Cabat.
http://www.zf.ro/eveniment/guvernul-lasa-investitiile-pe-seama-mediului-privat-investitiile-publice-vor-fi-in-2017-cele-mai-mici-de-la-aderarea-la-ue-incoace-16114101
Miracol de Crăciun, apreciază redactorul economic Marin Pană, actualizarea prognozei economice pe 2017 (actualizare acuzată politic de economistul Florin Cîțu).
Anomalii posibile în Raportul Comisiei de Prognoză, în aprecierea domnului Marin Pană:
”- consumul individual efectiv al gospodăriilor ar urma să se majoreze în perioada 2017 – 2020 chiar peste creșterea economică cumulată de 24% și anume cu ceva mai mult de 26%.
- soldul balanței comerciale, în pofida majorărilor de PIB și consum al gospodăriilor menționate mai sus (și contrar întăririi monedei noastre naționale), va rămâne cvasiidentic cu cel din prognoza anterioară.
- economia României ar urma să crească în euro nu doar cu 24% în patru ani ci cu 34%, ceea ce, practic, va speria Occidentul și-i va arunca în depresie pe economiști.
- Una peste alta, salariile nete ( bani în mână) vor crește pe parcursul celor patru ani 2017 – 2020 cu mai mult de 300 de lei în plus față de cât se credea în toamna trecută și vor avansa în termeni reali nu cu doar cu un amărât de 13,4% (prognozați astă toamnă) ci cu un impunător 28,8% prognozați după vizita lui Moș Crăciun. Ceea ce va fi mai mult decât dublu și cu totul altceva.”
https://florincitu.wordpress.com/2017/01/24/de-la-cnp-pentru-psd/
http://cursdeguvernare.ro/miracol-economic-la-comisia-de-prognoza-dupa-vizita-lui-mos-craciun-in-doar-2-luni-cresterea-pib-si-cresterea-salariilor-reale-din-prognoza-aproape-ca-s-au-dublat.html
Bugetul mai are o problema, sesizată de Florin Cîțu: „Construcţia bugetului pe 2017 realizat în baza programului electoral al PSD este ilegală şi încalcă legea responsabilităţii fiscale 69/2010. Mai mult, aşa cum a prezentat PSD cifrele, această lege este încălcată în toată perioada 2017-2020. Potrivit datelor prezentate de guvern, cheltuielile publice cresc în 2017 cu 15% faţă de 2016, în timp ce PIB nominal este estimat să crească doar cu 7,5%.”, asta pentru că rata de creștere a cheltuielilor totale ale bugetului de stat nu e mai mică sau cel mult egală cu rata de creștere a PIB. N-ar fi prima dată când o lege e încălcată sau se face derogare de la ea (așa cum derogare s-a facut în ultimii 2 ani de la legea 182/2014 care prevedea anvelopa salarială).
http://www.stiripesurse.ro/constructia-bugetului-realizat-in-baza-programului-psd-incalca-legea-responsabilitatii-fiscale_1176025.html
Barometrul Industrial, calculat de Irsop si de SNSPA, arată o cădere masivă pentru luna decembrie 2016 a indicatorului pentru volumul productiei. Din graficul de mai sus se poate observa căderea in palierul de contracție, cădere care se manifesta anterior abia în ianuarie. Acest indicator arată o scădere a cererii; totuși optimismul managerilor din industrie rămâne momentan ridicat datorită promisiunilor electorale.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21558178-barometrul-industrial-care-putea-explicatia-caderii-masive-sfarsitul-lui-2016.htm
Redactorul Călin Rechea critică prognozele economice ale Comisiei Naționale de Prognoză, începând cu anul 2008 și terminând cu ultimele luni de zile. Graficele de mai jos sunt elocvente.
Concluzia domnului Rechea: ”baza economică a bugetului României pentru 2017 şi anii următori este măcinată sistematic, la fel cum gerul macină mortarul caselor construite iarna, astfel încât să nu fie scăpată nicio clipă "oportunitatea" oferită de prelungirea iresponsabilă a programului Prima Casă. Oare bugetul naţional nu ar fi mai realist dacă s-ar face prin datul în bobi, în loc să fie "construit" pe baza "prognozelor" oficiale?”
http://www.bursa.ro/?s=macroeconomie&articol=315679
Sorin Pâslaru, redactor șef ZF, spune ”că această creştere a PIB-ului pe care mizează noul guvern şi Comisia sa de Prognoză nu se va obţine nici prin creşterea investiţilor şi nici a exporturilor. Miza cea mare este dacă cele 2,5 mld. euro bani noi care vor intra în consum se vor îndrepta către produse din producţia internă şi nu către import”. Și guvernul și CNP mizează pe creșterea consumului intern. Un pariu discutabil, după cum spune analistul: ”Într-un fel, creşterea PIB prin majorarea de salarii - în primul rând ale bugetarilor – seamănă cu încercarea cuiva de a se extrage din mlaştină trăgându-se singur de păr, ceea ce fizic este imposibil. Poţi ieşi din mlaştină fie tras de cineva de deasupra – prin exporturi – fie punând piciorul pe ceva tare, pe o piatră - adică prin investiţii. Altfel, toate mişcările nu sunt decât risipă de energie”.
http://www.zf.ro/opinii/cea-mai-mare-miza-a-cresterii-economice-de-5-2-asumata-de-noul-guvern-unde-se-vor-duce-cei-2-5-mld-euro-bani-noi-care-vor-intra-in-consum-catre-produse-din-productia-interna-sau-catre-import-16128358
PSD îşi pune în practică programul de guvernare pe datorie. Secretul: credite de angajament (cheltuieli ce pot fi angajate în plus faţă de cele bugetate şi trecute în contul datoriei publice). Avem alocări la Ministerul Dezvoltării de 36,6 miliarde de lei (suma este de 12 ori mai mare decât anul trecut), la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate de 3 miliarde, la Ministerul Apărării de 7,6 miliarde de lei. Dacă adunăm, ajungem la echivalent 5,8% PIB estimat 2017. Uriaș, nu?! Sigur, nu se vor executa 100% creditele de angajament, dar chiar și pe jumătate înseamnă 3% PIB, o sumă uriașă. În esență, prin creditele de angajament se vor contracta lucrări anul acesta, iar plățile vor fi amânate pentru anul viitor.
Prin urmare, investițiile se vor face pe datorie și nu vor apărea în buget anul acesta, exact timpul de respiro necesar guvernului pentru a pune în mișcare mecanismul fondului suveran (prin care practic investițiile vor fi în afara bugetului de stat, se vor aduna la datorie publică an de an, iar spațiul fiscal eliberat din buget va fi ocupat cu extinderea anvelopei salariale și cu alte măsuri fiscale).
http://www.gandul.info/financiar/cheia-bugetului-pe-2017-cum-a-potrivit-psd-deficitul-cu-promisiunile-din-programul-de-guvernare-16128940
Între timp, proiectul de buget a fost revizuit, principala modificare fiind ridicarea bugetului pe apărare la 2% PIB (fără artificiul creditelor de angajament). Consiliul Fiscal are rezerve asupra construcției bugetare, în special datorită scenariului mult prea optimist („potenţială supraevaluare a veniturilor bugetare pentru 2017, concomitent cu o probabilă subevaluare a cheltuielilor curente“).
http://www.zf.ro/zf-24/noul-buget-anuntat-ministerul-finantelor-adauga-5-mld-lei-investitii-scade-1-mld-lei-cheltuieli-personal-1-5-mld-lei-dobanzi-1-7-mld-lei-transferuri-consiliul-fiscal-critica-proiectul-buget-16141668
Un calcul al deficitului real îl face Ștefan Vlaston: ”O creştere mai probabilă a PIB nominal de 5,5% ar conduce la o creştere economică reală de 4% (păstrând prognoza de inflaţie de 1,5 %), un grad de colectare la buget de 30% (în 2016 a fost de 29,5%), cheltuielile fiind menţinute cele din proiectul PSD, şi toate aceste date conduc la un deficit bugetar de cel puţin 4,87% din PIB, mult peste pragul de 3% stabilit de tratatele europene la care România este parte”.
http://adevarul.ro/economie/bani/bomba-ceas-deficitul-bugetar-anul-2017va--putin-487din-pib-1_588f06025ab6550cb8ee7785/index.html
Analistul Iulian Anghel depistează încă o confuzie ce apare în proiecţia bugetului și anume cea legată de fondurile UE. ”În execuţia bugetului pe anul trecut, sumele nerambursabile primite de la UE sunt de 6,8 mld. lei În proiectul bugetului pe 2017, veniturile din fonduri UE au fost estimate la 22,2 mld. lei, adică o triplare de venituri. Cum s-a ajuns la acest salt uriaş?
În proiectul pe anul acesta, spre deosebire de anii precedenți (n.a.), la capitolul venituri din fonduri UE au fost cuprinse şi subvenţiile europene pentru agricultură de nu mai puţin de 12,2 mld. lei, bani care merg însă la beneficiari privaţi”.
http://www.zf.ro/eveniment/veniturile-reale-din-fondurile-ue-asteptate-in-acest-an-sunt-de-fapt-de-10-mld-lei-si-nu-de-22-mld-lei-cum-sustin-finantele-16143085
Potrivit raportului Consiliului Fiscal, pe partea de cheltuieli, Guvernul a subestimat cu circa 4 miliarde de lei plățile ce trebuie făcute pe măsurile actuale, iar pe partea de cheltuieli, încasările sunt supraevaluate cu un miliard de lei pe proiecția oficială de creștere economică sau cu 4,5 miliarde de lei pe cea anterioară. Astfel, în scenariul de bază, diferența între proiecția Finanțelor și cea a Consiliului arată un gol bugetar de 5,5 miliarde de lei (0,7% din PIB), iar în cea anterioară gaura ar fi de 8,5 miliarde de lei (1% din PIB), în condițiile în care deficitul propus de Guvern este foarte aproape de 3%.
http://www.profit.ro/stiri/economie/datele-consiliului-fiscal-arata-o-posibila-gaura-de-8-5-miliarde-de-lei-la-buget-in-2017-16615313
Redactorul Marin Pană ne arată că ”Marea întreprindere a execuţiei bugetului de stat pe 2017 a fost lansată la apă cu prezumţia din start a unei scăderi de jumătate de procent a veniturilor curente, după cum se poate constata din cifrele prezentate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Cam toată creşterea de circa 15% faţă de anul anterior ar urma să vină din bani primiţi de la UE”.
Prin urmare, deși veniturile curente mai scad cu 0,5%, marea lovitura ar fi banii europeni (de 5 ori mai multi!?!).
http://cursdeguvernare.ro/bugetul-pe-2017-bizareriile-de-pe-partea-de-venituri.html
Analistul Iulian Anghel ne spune că, an de an, guvernanții vând iluzia modernizării României prin investiții, dar de fiecare dată acestea sunt sărite în detrimentul altor capitole bugetare.
”De ce sunt prevăzute în bugetul iniţial X fonduri pentru investiţii, pentru ca, la final, ele să nu se regăsească în cheltuielile efective? Pentru că bugetul investiţiilor a funcţionat mereu ca un fond de rezervă la dispoziţia Finanţelor, nu ca un buget de investiţii. Guvernul îşi fixează plafonul de venituri, cheltuieli şi deficit, justificând deficitele prin nevoia de investiţii. Nu dă bine să spui că te împrumuţi ca să plăteşti pensiile ori salariile, dar nimeni nu va obiecta când spui că te împrumuţi ca să construieşti drumuri şi viaducte. Doar că, la final, banii pentru drumuri şi viaducte ajungă la alte cheltuieli, cum s-a întâmplat cu celebra acciză de şapte eurocenţi pe litrul de carburant”.
Cum ar fi arătat România dacă guvernanții își respectau angajamentele investiționale? ”Dacă, în ultimii şapte ani, pentru investiţii ar fi fost cheltuiţi toţi banii prevăzuţi la începutul anului, atunci drumurile României ar fi arătat cu totul altfel. Bucureştiul ar fi avut o şosea de centură, am fi avut măcar o autostradă peste munţi, iar Metroul din Drumul Taberei ar fi fost gata”, ne spune același analist.
Din păcate, guvernanții au mereu alte obiective, dar continuă să vândă iluzii: ”Dar proiecţiile de care vorbeam mai sus nu au rostul de a planifica lucrurile, ci de a amăgi speranţa: Nu avem anul acesta bani, dar, iată, alocăm mai mulţi pentru anul viitor! Un an care nu va veni însă niciodată”, e concluzia fără echivoc a domnului Anghel.
http://www.zf.ro/eveniment/un-an-care-nu-va-veni-niciodata-16156676
Investițiile publice cele mai mici din ultimii 10 ani, afirmă Iulian Anghel în zf.ro.
http://www.zf.ro/eveniment/guvernul-lasa-investitiile-pe-seama-mediului-privat-investitiile-publice-vor-fi-in-2017-cele-mai-mici-de-la-aderarea-la-ue-incoace-16114101
Miracol de Crăciun, apreciază redactorul economic Marin Pană, actualizarea prognozei economice pe 2017 (actualizare acuzată politic de economistul Florin Cîțu).
”- consumul individual efectiv al gospodăriilor ar urma să se majoreze în perioada 2017 – 2020 chiar peste creșterea economică cumulată de 24% și anume cu ceva mai mult de 26%.
- soldul balanței comerciale, în pofida majorărilor de PIB și consum al gospodăriilor menționate mai sus (și contrar întăririi monedei noastre naționale), va rămâne cvasiidentic cu cel din prognoza anterioară.
- economia României ar urma să crească în euro nu doar cu 24% în patru ani ci cu 34%, ceea ce, practic, va speria Occidentul și-i va arunca în depresie pe economiști.
- Una peste alta, salariile nete ( bani în mână) vor crește pe parcursul celor patru ani 2017 – 2020 cu mai mult de 300 de lei în plus față de cât se credea în toamna trecută și vor avansa în termeni reali nu cu doar cu un amărât de 13,4% (prognozați astă toamnă) ci cu un impunător 28,8% prognozați după vizita lui Moș Crăciun. Ceea ce va fi mai mult decât dublu și cu totul altceva.”
https://florincitu.wordpress.com/2017/01/24/de-la-cnp-pentru-psd/
http://cursdeguvernare.ro/miracol-economic-la-comisia-de-prognoza-dupa-vizita-lui-mos-craciun-in-doar-2-luni-cresterea-pib-si-cresterea-salariilor-reale-din-prognoza-aproape-ca-s-au-dublat.html
Bugetul mai are o problema, sesizată de Florin Cîțu: „Construcţia bugetului pe 2017 realizat în baza programului electoral al PSD este ilegală şi încalcă legea responsabilităţii fiscale 69/2010. Mai mult, aşa cum a prezentat PSD cifrele, această lege este încălcată în toată perioada 2017-2020. Potrivit datelor prezentate de guvern, cheltuielile publice cresc în 2017 cu 15% faţă de 2016, în timp ce PIB nominal este estimat să crească doar cu 7,5%.”, asta pentru că rata de creștere a cheltuielilor totale ale bugetului de stat nu e mai mică sau cel mult egală cu rata de creștere a PIB. N-ar fi prima dată când o lege e încălcată sau se face derogare de la ea (așa cum derogare s-a facut în ultimii 2 ani de la legea 182/2014 care prevedea anvelopa salarială).
http://www.stiripesurse.ro/constructia-bugetului-realizat-in-baza-programului-psd-incalca-legea-responsabilitatii-fiscale_1176025.html
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21558178-barometrul-industrial-care-putea-explicatia-caderii-masive-sfarsitul-lui-2016.htm
Concluzia domnului Rechea: ”baza economică a bugetului României pentru 2017 şi anii următori este măcinată sistematic, la fel cum gerul macină mortarul caselor construite iarna, astfel încât să nu fie scăpată nicio clipă "oportunitatea" oferită de prelungirea iresponsabilă a programului Prima Casă. Oare bugetul naţional nu ar fi mai realist dacă s-ar face prin datul în bobi, în loc să fie "construit" pe baza "prognozelor" oficiale?”
http://www.bursa.ro/?s=macroeconomie&articol=315679
Sorin Pâslaru, redactor șef ZF, spune ”că această creştere a PIB-ului pe care mizează noul guvern şi Comisia sa de Prognoză nu se va obţine nici prin creşterea investiţilor şi nici a exporturilor. Miza cea mare este dacă cele 2,5 mld. euro bani noi care vor intra în consum se vor îndrepta către produse din producţia internă şi nu către import”. Și guvernul și CNP mizează pe creșterea consumului intern. Un pariu discutabil, după cum spune analistul: ”Într-un fel, creşterea PIB prin majorarea de salarii - în primul rând ale bugetarilor – seamănă cu încercarea cuiva de a se extrage din mlaştină trăgându-se singur de păr, ceea ce fizic este imposibil. Poţi ieşi din mlaştină fie tras de cineva de deasupra – prin exporturi – fie punând piciorul pe ceva tare, pe o piatră - adică prin investiţii. Altfel, toate mişcările nu sunt decât risipă de energie”.
PSD îşi pune în practică programul de guvernare pe datorie. Secretul: credite de angajament (cheltuieli ce pot fi angajate în plus faţă de cele bugetate şi trecute în contul datoriei publice). Avem alocări la Ministerul Dezvoltării de 36,6 miliarde de lei (suma este de 12 ori mai mare decât anul trecut), la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate de 3 miliarde, la Ministerul Apărării de 7,6 miliarde de lei. Dacă adunăm, ajungem la echivalent 5,8% PIB estimat 2017. Uriaș, nu?! Sigur, nu se vor executa 100% creditele de angajament, dar chiar și pe jumătate înseamnă 3% PIB, o sumă uriașă. În esență, prin creditele de angajament se vor contracta lucrări anul acesta, iar plățile vor fi amânate pentru anul viitor.
Prin urmare, investițiile se vor face pe datorie și nu vor apărea în buget anul acesta, exact timpul de respiro necesar guvernului pentru a pune în mișcare mecanismul fondului suveran (prin care practic investițiile vor fi în afara bugetului de stat, se vor aduna la datorie publică an de an, iar spațiul fiscal eliberat din buget va fi ocupat cu extinderea anvelopei salariale și cu alte măsuri fiscale).
http://www.gandul.info/financiar/cheia-bugetului-pe-2017-cum-a-potrivit-psd-deficitul-cu-promisiunile-din-programul-de-guvernare-16128940
Între timp, proiectul de buget a fost revizuit, principala modificare fiind ridicarea bugetului pe apărare la 2% PIB (fără artificiul creditelor de angajament). Consiliul Fiscal are rezerve asupra construcției bugetare, în special datorită scenariului mult prea optimist („potenţială supraevaluare a veniturilor bugetare pentru 2017, concomitent cu o probabilă subevaluare a cheltuielilor curente“).
Un calcul al deficitului real îl face Ștefan Vlaston: ”O creştere mai probabilă a PIB nominal de 5,5% ar conduce la o creştere economică reală de 4% (păstrând prognoza de inflaţie de 1,5 %), un grad de colectare la buget de 30% (în 2016 a fost de 29,5%), cheltuielile fiind menţinute cele din proiectul PSD, şi toate aceste date conduc la un deficit bugetar de cel puţin 4,87% din PIB, mult peste pragul de 3% stabilit de tratatele europene la care România este parte”.
http://adevarul.ro/economie/bani/bomba-ceas-deficitul-bugetar-anul-2017va--putin-487din-pib-1_588f06025ab6550cb8ee7785/index.html
Analistul Iulian Anghel depistează încă o confuzie ce apare în proiecţia bugetului și anume cea legată de fondurile UE. ”În execuţia bugetului pe anul trecut, sumele nerambursabile primite de la UE sunt de 6,8 mld. lei În proiectul bugetului pe 2017, veniturile din fonduri UE au fost estimate la 22,2 mld. lei, adică o triplare de venituri. Cum s-a ajuns la acest salt uriaş?
În proiectul pe anul acesta, spre deosebire de anii precedenți (n.a.), la capitolul venituri din fonduri UE au fost cuprinse şi subvenţiile europene pentru agricultură de nu mai puţin de 12,2 mld. lei, bani care merg însă la beneficiari privaţi”.
http://www.zf.ro/eveniment/veniturile-reale-din-fondurile-ue-asteptate-in-acest-an-sunt-de-fapt-de-10-mld-lei-si-nu-de-22-mld-lei-cum-sustin-finantele-16143085
Potrivit raportului Consiliului Fiscal, pe partea de cheltuieli, Guvernul a subestimat cu circa 4 miliarde de lei plățile ce trebuie făcute pe măsurile actuale, iar pe partea de cheltuieli, încasările sunt supraevaluate cu un miliard de lei pe proiecția oficială de creștere economică sau cu 4,5 miliarde de lei pe cea anterioară. Astfel, în scenariul de bază, diferența între proiecția Finanțelor și cea a Consiliului arată un gol bugetar de 5,5 miliarde de lei (0,7% din PIB), iar în cea anterioară gaura ar fi de 8,5 miliarde de lei (1% din PIB), în condițiile în care deficitul propus de Guvern este foarte aproape de 3%.
http://www.profit.ro/stiri/economie/datele-consiliului-fiscal-arata-o-posibila-gaura-de-8-5-miliarde-de-lei-la-buget-in-2017-16615313
Redactorul Marin Pană ne arată că ”Marea întreprindere a execuţiei bugetului de stat pe 2017 a fost lansată la apă cu prezumţia din start a unei scăderi de jumătate de procent a veniturilor curente, după cum se poate constata din cifrele prezentate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Cam toată creşterea de circa 15% faţă de anul anterior ar urma să vină din bani primiţi de la UE”.
http://cursdeguvernare.ro/bugetul-pe-2017-bizareriile-de-pe-partea-de-venituri.html
Analistul Iulian Anghel ne spune că, an de an, guvernanții vând iluzia modernizării României prin investiții, dar de fiecare dată acestea sunt sărite în detrimentul altor capitole bugetare.
”De ce sunt prevăzute în bugetul iniţial X fonduri pentru investiţii, pentru ca, la final, ele să nu se regăsească în cheltuielile efective? Pentru că bugetul investiţiilor a funcţionat mereu ca un fond de rezervă la dispoziţia Finanţelor, nu ca un buget de investiţii. Guvernul îşi fixează plafonul de venituri, cheltuieli şi deficit, justificând deficitele prin nevoia de investiţii. Nu dă bine să spui că te împrumuţi ca să plăteşti pensiile ori salariile, dar nimeni nu va obiecta când spui că te împrumuţi ca să construieşti drumuri şi viaducte. Doar că, la final, banii pentru drumuri şi viaducte ajungă la alte cheltuieli, cum s-a întâmplat cu celebra acciză de şapte eurocenţi pe litrul de carburant”.
Cum ar fi arătat România dacă guvernanții își respectau angajamentele investiționale? ”Dacă, în ultimii şapte ani, pentru investiţii ar fi fost cheltuiţi toţi banii prevăzuţi la începutul anului, atunci drumurile României ar fi arătat cu totul altfel. Bucureştiul ar fi avut o şosea de centură, am fi avut măcar o autostradă peste munţi, iar Metroul din Drumul Taberei ar fi fost gata”, ne spune același analist.
Din păcate, guvernanții au mereu alte obiective, dar continuă să vândă iluzii: ”Dar proiecţiile de care vorbeam mai sus nu au rostul de a planifica lucrurile, ci de a amăgi speranţa: Nu avem anul acesta bani, dar, iată, alocăm mai mulţi pentru anul viitor! Un an care nu va veni însă niciodată”, e concluzia fără echivoc a domnului Anghel.
http://www.zf.ro/eveniment/un-an-care-nu-va-veni-niciodata-16156676
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu