Mintea românului

Deseori, ne ajunge mintea românului de pe urmă. Temele se discută la modul serios, după ce sunt aprobate și aproape de lansarea la apă. Așa s-a întâmplat cu Codul Fiscal în 2015, așa pare a se întâmpla acum cu tema fondurilor suverane. O temă care putea fi de campanie, dar a fost atinsă doar de un partid, fără a fi combătut de nimeni. Acum însă, analiști independenți (Moise Guran) sau de curând afiliați politic (Florin Cîțu), descoperă în sfârșit tema fondului suveran propus de PSD, riscurile sale aferente.

”Dacă dintr-o creştere reală de PIB situată undeva pe la 20% în decurs de patru ani se vor putea da salarii reale cu 40% mai mari şi pensii reale cu 60% mai mari, la începutul deceniului viitor Premiul Nobel pentru economie îşi aşteaptă un laureat din România” este concluzia lui Marin Pană, urmare unei analize temeinice în cursdeguvernare.ro, fapt care îl alarmează pe Moise Guran și-l face să caute la ce înșelătorii ar putea recurge guvernanții pentru a aplica programul de guvernare. Din păcate, analistul economic (devenit mai mult unul politic), nu a citit programul economic al PSD și nu a identificat ingineria financiară ce poate susține oferta electorală.

Senatorul Florin Cîțu a descoperit găselnița fondurilor suverane și pericolele pe care implementarea lor o poate genera. ”Cele două fonduri, care chipurile salvează România, sunt o diversiune perfectă pentru ca, în final, nişte hoţi mărunţi să fure banul public cu acte în regulă”, avertizează Florin Cîţu. FSID este ”un casino cu circuit închis”, crede domnul Cîțu.

Potrivit lui Radu Crăciun, există două condiţii absolut esenţiale pentru ca un astfel de fond să aibă o şansă de succes: în primul rând, definirea foarte clară a obiectivului, a mandatului şi a motivului pentru care se înfiinţează (pentru că un fond nu se poate ocupa de atât de multe proiecte precum cele enunţate, fără pericolul de a eşua) şi, în al doilea rând, independenţa sa politică.
”Unii se gândesc că el va face “mărețe, din nou” niște companii de stat, alții se gândesc că va masca ineficiențele acestor companii, sau că fondul este doar un instrument de a scoate în afara bilanțului statului niște deficite și datorii viitoare”, astfel rezumă analistul Cristian Tudorescu discuțiile din ultima perioadă în jurul FSDI.
Patru întrebări cheie are analistul:
1. Ce se va întâmpla după constituirea fondului?
Fondul va vinde din participațiile din portofoliu sau va fi o structură birocratică?
2. Cine ar selecta investițiile, pentru a nu avea un Fond pentru avioane, vagoane și reactoare nucleare, asa cum reiese din Programul de Guvernare?
Cum se vor împăca obiectivele din programul de guvernare cu presupuși manageri profesioniști și investitori instituționali?
3. Ce randament își propune FDSI pentru a rambursa împrumuturile obligatare și pentru a evolua sustenabil în timp?
În funcție de randamentul propus, unele obiective pot dispărea.
4. Ca să credem în propunerea realizării acestui vehicul investițional, nu ar trebui să se clarifice ce s-a întâmplat cu fondul de 1 miliard de euro, acela împreună cu kazahii, promis în timpul guvernării Ponta?
Nimic nu se spune despre alte listări anunțate sau despre fondurile de pensii private.
Concluzia analistului e elocventă: ”Un Fond Suveran de Investiții care nu îndeplinește criterii minime de validare pe piețele financiare nu ar trebui să ia ființă, deoarece ar fi doar un alt mecanism de întreținere a ineficiențelor în alocarea banilor publici”.

Din păcate, experiența ultimilor 27 de ani de post-comunism, mă fac să nu acord prezumția de corectitudine și competență celor care vor pune în practică un asemenea demers. Proiectul fondurilor suverane este neclar, confuz, e un proiect ce are în prim-plan cheltuirea unor fonduri existente și mai ales atrase, decât eficiența și multiplicarea financiară. În plus, e o inginerie care va masca deficite imense în afara bugetului de stat, e un proiect care propune reindustrializarea etatistă. Nota de plată inițială se va reflecta în balanța datoriei publice, iar ulteriorul eșec poate avea consecințe foarte grave (pierderea independenței energetice). Despre ingineria financiară a fondurilor suverane scriu de 2 luni de zile; analiști importanți, vectori de imagine, descoperă abia acum tema.

Mintea românului cea din urmă nu a funcționat la codul fiscal, deși a existat un compromis care a dus la etapizarea relaxării fiscale. Dar relaxarea fiscală era un program cu riscuri infinit mai mici, care a devenit posibil prin economii bugetare și amputarea investițiilor publice. Programul Ponta a fost un fel de jonglerie bugetară, iar programul Dragnea e mai degrabă o ruletă rusească (gurile rele spun că ambele programe au același ”geniu” în spate, fostul ministru Vâlcov).

De la creștere economică în 2014 obținută cu deficit bugetar redus, am ajuns la o creștere economică expandată de consum în ultimii ani, cu un deficit bugetar tot mai mare (prognozat să treacă de 3% de către experții Comisiei Europene). Încă nu știm cât vor fi deficitele mascate generate de fondurile suverane.

În acest timp, execuția bugetară merge sub așteptări. Avem un minus de 5% pe luna ianuarie, în condițiile în care bugetul prevede venituri suplimentare de 14% în 2017.
”E prematur să tragem o concluzie. Dar începutul e unul slab. În condiţiile în care avem scădere la venituri din colectarea de taxe şi impozite. E o scădere mai mult decât mare pe TVA. O scădere de  24%  a încasărilor la TVA e una foarte abruptă. Și la alte capitole de venituri avem evoluţie slabă şi la accize, la CAS e slabă, dacă ne uităm la creşterile de salarii din economie, ar fi trebuit să avem o creştere mai mare. Pe cheltuieli, la investiţii, în termeni comparabili cu aceeaşi lună a anului 2016, e o scădere foarte mare, de peste 30%. Impactul creşterilor salariale urmează în următoarele luni. Cifrele din ianuarie arată că veniturile sunt mult sub ceea ce s-a bugetat iar cheltuielile sunt în creştere” a declarat Ionuţ Dumitru, pentru Capital.

Comisia Europeană, prin vicepreședintele Valdis Dombrivskis și Comisarul pentru Afaceri Economice și Financiare, Pierre Moscovici, e îngrijorată de deficitul bugetar al României și prin urmare, a cerut ministrului de finanțe Viorel Ștefan măsuri de corecție. Pe baza prognozei de iarna, Comisia Europeană a estimat un deficit de 3,6% PIB; guvernul român, în baza prognozei revizuite a CNP, modificat datele economice și susține ca se va încadra în deficit de 2,99% PIB. Dincolo de nerealismul construcției bugetului, încadrarea în deficitul bugetar se va reuși în final (probabil prin amputarea investițiilor publice, ca an de an).
Mai grav decât o tipic românească jonglerie bugetară este altceva, despre care s-a vorbit puțin până acum: deficitele mascate. Pe două direcții:
- credite de angajament (consumi acum, plătești la anul!) de 50 miliarde lei (6% PIB!);
- credite pentru investițiile derulate prin fondurile suverane (bugetul de stat propune 4,2% PIB pentru investiții, dar se va încerca derularea acestora în afara bugetului de stat).
Prin urmare, dacă doar 50% se vor îndeplini, avem 5% PIB deficit suplimentar mascat! Dar care va fi sesizat în datoria publică, una care va crește accelerat și exploziv.
Ca tot vorbesc de datoria publică, plătim dobânzi ale creditelor trecute, iar anii 2018, 2019 reprezintă un maxim, unul care afectează politica bugetară propusă pentru anii următori. ”Dacă ar fi să ne luăm după cifrele disponibile, anii 2018 şi 2019 vor aduce un vârf de plată ce nu prea se asortează cu politica expansivă de beneficii sociale anunţată iar bomba dobânzilor la datoria internă ar urma să explodeze în 2019” spune analistul Marin Pană.

Analistul Gheorghe Sofian spune că: ”România mai dă un an de creștere economică pe unul de venituri în scădere la buget. Oare cum vor arăta anii de recesiune economică? ANAF-ul, ca de obicei, nu ne dezamăgește. Orice ar face această instituție, la final rezultă doar mediocritate”.

Forțăm cifrele prezentului, amenințăm grav viitorul apropiat, ne spune analistul Radu Crăciun: ”Provocarea acestui an este să nu sacrificăm 2018, 2019, 2020. (...) 2017 este doar un element de detaliu al tabloului general. Cred că am face o mare greșeală să ne limităm doar la 2017. Anul acesta va arata super din punct de vedere macroeconomic. Inflația va ajunge la 2%, nivel perfect pentru România, vom avea probabil, din nou, cea mai mare creștere economică din Europa, impozitele scad, consumul este și el foarte puternic, și atunci de ce ne-am îngrijora? Noi am mai fost aici! Am mai avut în România creșteri record, când consumul trecea de tavan. Dar am văzut și că economia românească are o volatilitate foarte mare. Am avut cifre record de creștere, dar și cifre record de recesiune”.  Azi tot reducem taxele și scădem veniturile, ne spune analistul, avertizând că asta nu mai poate continua: ”Suntem într-un proces de neoprit pentru scăderea impozitelor. Dar acest lucru nu mai este posibil. Deja suntem țara cu cel mai mic buget din Uniunea Europeana. Ca țară, nu putem sa continuăm la nesfârșit să scădem veniturile bugetare”. Politicile abordate de guvern ne duc la marginea Europei, tocmai când se discută serios de o Uniune Europeană cu două viteze: ”Nu putem să continuăm să luăm decizii proaste, dar să avem pretenția de a fi fruntași. Avem politici fiscale care, în mod clar, ne pun în situația de a depăși deficitul de 3% din PIB, avem politici legate de justiție, care sunt discutabile... Toate acestea ne identifică a fi elevul corigent al Uniunii”.

http://www.biziday.ro/2017/02/22/cam-ce-se-mai-poate-fura-noapteacahotii/

http://cursdeguvernare.ro/lumea-mirifica-a-salariilor-si-pensiilor-din-urmatorii-4-ani-we-have-a-problem.html

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21628484-citu-pnl-prin-infiintarea-fondului-suveran-dezvoltare-investitii-psd-isi-face-casino-circuit-inchis.htm

http://www.zf.ro/eveniment/unul-dintre-proiectele-cheie-programului-guvernare-parte-primire-nedumerita-dinaintea-semnarii-actului-nastere-fondul-suveran-dezvoltare-investitii-fsdi-debuteaza-multe-intrebari-putine-raspunsuri-16171848

http://www.raducraciun.ro/despre-un-fond-suveran-de-dezvoltare-incert-fsdi-3/
http://cursdeguvernare.ro/cristian-tudorescu-patru-intrebari-cheie-despre-fondul-suveran-de-investitii-si-intrebarile-cheie-ale-contribuabililor.html

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/alarma-la-finante-incasarile-in-ianuarie-sunt-cu-5-mai-mici-decat-in-ianuarie-2016-pe-cand-bugetul-prevede-plus-14-pentru-tot-anul-16170269

http://cosmin-marinescu.ro/recorduri-paradoxale-de-la-campioana-cresterii-la-campioana-deficitului/
http://cursdeguvernare.ro/exclusivitate-scrisoarea-comisarului-moscovici-catre-guvernul-romaniei-un-plan-pana-in-aprilie-al-masurilor-care-sa-readuca-bugetul-in-tinta-realista-de-deficit.html
http://www.capital.ro/ionut-dumitru-despre-incasarile-la-buget-inceput-de-an-slab.html
http://www.zf.ro/eveniment/un-nou-dus-rece-pentru-guvern-veniturile-statului-au-scazut-cu-6-in-ianuarie-determinate-de-prabusirea-incasarilor-din-tva-16175597
http://www.analizeeconomice.ro/2017/02/semne-bune-anul-bugetar-nu-are-mai-ales.html
http://cursdeguvernare.ro/atentie-la-datoria-publica-atentie-la-dobanzi-nelamuririle-anului-2019.html
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21640942-craciun-bcr-pensii-provocarea-acestui-este-nu-sacrificam-anii-2018-2019-2020-scaderea-impozitelor-nu-mai-este-posibila.htm