România și Europa

Dezbateri intense despre viitorul Europei. Unde e azi România?

Președintele Comisiei Europene a prezentat miercuri 1 martie 2017 în Parlamentul European un document ce  cuprinde cinci scenarii de urmat pentru Uniunea Europeană după ce Marea Britanie va declanșa procedura de ieșire din blocul comunitar (Carta Albă a lui Jean-Claude Juncker).

-Scenariul 1: Continuând pe același drum – UE-27 se axează pe realizarea agendei sale de reforme. Această strategie va aduce până în 2025 doar „progrese limitate” în domeniul slujbelor, economiei și monedei Euro, în vreme ce în domeniul apărării cooperarea UE „se adâncește în domeniile cercetării, industriei și dotării comune”, permițând „crearea unor capabilități militare comune și a unei solidarități financiare pentru misiuni UE în străinătate”.

-Scenariul 2: Accent exclusiv pe piața unică – UE-27 se reaxează treptat pe piața unică, întrucât numărul domeniilor de politică în care cele 27 de state membre nu sunt în măsură să ajungă la o poziție comună este tot mai mare. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că trecerea frontierelor atunci când se călătorește în scop de afaceri sau de turism este îngreunată din cauza controalelor regulate. Este mai greu să se găsească un loc de muncă în străinătate, iar transferul drepturilor de pensie în altă țară nu este garantat.

În discursul prezentat, Juncker a susținut că aceasta este opțiunea cel mai puțin dezirabilă, întrucât Uniunea Europeană nu poate fi redusă doar la piața unică.

-Scenariul 3: Cei care doresc mai mult realizează mai mult – Crearea uneia sau mai multor „coaliții ale voinței” pentru a progresa în anumite domenii, cum ar fi apărare, securitate internă, fiscalitate și politici sociale. Alte state, în afara acestor coaliții, își „rezervă posibilitatea” de a face mai mult.

-Scenariul 4: Mai puțin, dar mai eficient – UE-27 se concentrează pe rezultate mai multe și mai rapide în anumite domenii de politică, acționând în același timp mai puțin în cele în care nu există percepția că ar avea o valoare adăugată. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că o nouă Agenție europeană de combatere a terorismului contribuie la descurajarea și prevenirea unor atacuri grave, urmărind și identificând în mod sistematic suspecții.

-Scenariul 5: Mult mai mult, împreună – Statele membre decid să pună în comun mai multe competențe, resurse și puteri decizionale în toate domeniile. Deciziile se iau mai rapid la nivel european și sunt puse în aplicare în timp scurt.

Până în 2025, aceasta ar însemna că „Europa vorbește și acționează ca un tot în economie și are un singur reprezentant în forurile internaționale”, iar o uniune e apărare este creată în colaborare cu NATO.

Trebuie spuse câteva lucruri:

România nu a intrat cu drepturi depline în UE (vezi spațiul Schengen, moneda euro).

România și-a cedat o parte din suveranitate, deși puțini recunosc explicit asta, dar se miră de ce Europa pare a ne interzice anumite lucruri.

România a intrat în UE pentru că avea un vis european, un vis mai degrabă ținând de modernitate și bunăstare, dar și pentru că nu avea alte alternative.

Mulți români cred că am pierdut din aderare, deși sumele atrase sunt duble față de contribuțiile României; mulți cred că România e piața de desfacere a Occidentului, deși mai degrabă suntem piața de desfacere a Chinei, Poloniei și Ungariei (asta în timp ce aceeași se bucură de reduceri de taxe care conduc la consum din import).

Pentru o mare parte a clasei politice, apartenența la UE a devenit aproape insuportabilă, regulile de integritate și anticorupție s-au întors bumerang asupra lor. Numai fondurile UE și o doză de ipocrizie mai rămân în calea afirmării fățișe a anti-europenismului clasei politice.

Europa merge oricum cu mai multe viteze, iar convergența nu făcut pași prea mari în ultimii ani.

http://www.caleaeuropeana.ro/carta-alba-a-lui-jean-claude-juncker-incotro-merge-europa-unita-document/

Cele 5 boli ale economiei românești sunt identificate de către președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru și argumentate în studiul: ”Aspecte ale relației creștere economică sustenabilă - mediu de afaceri”.

1. Avem o creștere economică mare, dar însoțită și de o volatilitate ridicată

"Am avut o creștere înaltă la nivel european însă trebuie menționat că această creștere a fost însoțită de o volatilitate foarte mare. Volatilitatea e un indicator foarte important pentru mediul de afaceri pentru ca o volatilitate ridicată poate fi destabilizatoare pentru mediul economic, social sau politic în care activăm. Aceasta volatilitate s-a manifestat și în evoluția PIB. De la +8,5 în 2008 am trecut după un an la -7,1 în 2009, ceea ce te face să te întrebi cât de sustenabilă a fost această creștere”.

2. Europa cu doua viteze ne îngrijorează? Dar România cu două viteze?

”Se discută de o Europă cu două viteze, dar și România se mișcă cu cel puțin două viteze. Diferențele regionale sunt foarte mari. Cele mai dezvoltate județe sunt cele care au acces mai bun la infrastructură și sunt conectate mai bine la piețele de export. Decalajele nu doar că nu s-au atenuat, ci dimpotrivă s-au accentuat”. 

3. Deficitele revin, iar datoria publică e la limita capacității de finanțare

Vedem o revenire a deficitelor, o datorie publică proiectată să crească în perioada următoare, ceea ce aduce la rândul ei o serie de vulnerabilități.

Mulți spun că avem o datorie publică mică și e adevărat în cifre și procente, dar totuși e o datorie vulnerabilă, atât în raport cu dimensiunea sectorului bancar cât și în ceea ce privește expunerea sistemului bancar la sectorul bugetar.

4. Vrem servicii de calitate europeană, dar colectăm taxe cu 15 puncte procentuale din PIB mai puțin decât europenii

”Vedem că Statul are resurse foarte mici, dar toți vrem să avem un Stat puternic. Dacă ne comparăm cu mediile europene, în 2017 și 2018 vom avea cele mai mici venituri din taxe și impozite (ca procent în PIB), printre cele mai mici din Europa. Distanța care ne separă de media europeană sunt de circa 15 puncte procentuale de PIB. Vrem să avem servicii de Educație sau Sănătate la nivel european, dar avem resurse mult mai mici. Când ai 25,4% din PIB față de o medie de 41% din PIB a veniturilor colectate, diferența e colosală!”

5. În privința sectoarelor unde trebuie investit, acționăm taman pe dos decât spun legile economiei.

”Pe partea de cheltuieli, cel mai mare impact asupra creșterii economice pe termen lung sunt educația și investițiile publice. Pe partea de reduceri de taxe care ar stimula economia sunt cele legate de contribuțiile sociale. La noi lucrurile par să meargă exact în sens invers. Nu mai spun de faptul că reducerea taxelor pe consum au un impact foarte redus și doar pe termen scurt. Investițiile în educație sunt în scădere, investițiile publice sunt pe zero, dar noi incurajăm consumul”.

Impozităm mult munca, mult prea mult pentru o țară emergentă.

Deja salariile în sectorul bugetar sunt peste cele din sectorul privat, un lucru nefiresc economic (și încă nu s-a trecut la noile grile mult mărite!).

Salariul minim a crescut ultrarapid într-un timp foarte scurt, aducând bucuria unora și necazul altora (mici întreprinzători, dar și salariați deveniți șomeri!).

Avem un deficit periculos la sistemul public de pensii, unul care se acutizează și la care se lucrează mai degrabă în îngenuncherea lui (cu pensii speciale și alte măsuri neeconomice).

Una dintre probleme sistemului de pensii este numărul mic de contribuabili raportat la numărul de beneficiari (o piramidă cu baza sus). Și deși suntem într-o Europa îmbătrânită, stăm aproape cel mai prost la acest indicator.

România e o țară atractivă pentru firmele străine pentru că sunt impozite mici pe profituri (totuși acestea și le repatriază marcând profitul în țările mamă).

 Avem o taxare mică a consumului și asta deja e un handicap și nu respectă teoria economică asupra a ceea ce aduce creștere economică sustenabilă.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21658976-cele-5-boli-ale-economiei-romanesti.htm

Editorialistul cursdeguvernare.ro, într-o analiză bisturiu identifică problema modelului de dezvoltare economică a României:  ”România devine (TOT MAI!) greu o țară propriu-zis productivă”.

Ce ne-a adus capitalismul? ”Bun lucru deschiderea pieței și abolirea taxelor vamale pentru Europa, un lucru și mai bun deschiderea granițelor pentru libera circulație. Dar există o problemă: România Nu a fost pregătită pentru lucruri atât de bune. Iar economia românească nici atât”, concluzia analistului.

România trăiește din importuri, mai mult chiar, importăm lucruri pe care le-am putea produce noi și care nu reprezintă nici pe departe tehnologie care să ajute activitatea de producție.

Cristian Grosu consideră că ”România nu e în mod propriu-zis o economie concurențială. România nu e un stat propriu-zis capitalist”, deoarece 70% din economie este în afara mediului concurențial (45% prețuri de transfer, 15-20% afaceri preferențiale cu statul, 10% regiile de stat). 

Ce condiții au lipsit României în anul 1989 pentru a construi un capitalism veritabil? Conform domnului Grosu, acestea sunt:

”1 - intrările: deschiderea granițelor și abolirea taxelor vamale s-a făcut înainte ca România să-și reconstruiască forța productivă (destrămată în anii 90) măcar pentru consumul intern;

 2 - ieșirile: deschiderea granițelor odată cu libertatea de circulație s-a făcut înainte ca economia să poată susține, printr-o productivitate minimală, salariile de supraviețuire a forței de muncă. Forța de muncă a plecat înainte de-a avea ceva serios de lucru aici. Țara asta are potențial și de resurse și de bază productivă de pornire – lasă la voia hazardului oportunitățile” și nu avem ”politici economice focusate și inteligente”.

”3 - Chestia aia cu ”capitalismul care crește ca iarba din asfalt ” NU mai e valabilă. Într-un sistem deschis, economia are mii de alte direcții în care să iasă mult mai ușor decât prin asfaltul strămoșesc.

4 - Concurența dintre state, globalizarea și deschiderea aproape trivială a economiei a obligat pe părinții popoarelor din UE să găsească ALTE soluții decât protecționismele și naționalismele rudimentare”.

România e inadecvată acestor timpuri, consideră analistul Cristian Grosu: ”într-o lume în care statele concurente și/sau partenere și-au creat politici economice și linii de forță pentru economiile lor, România nu doar că nu are politici economice adecvate, ci stimulează toate fenomenele care subminează orice încercare de însănătoșire a acestei economii”. Câteva exemple:

1) Circa 55-60% din deficitul comercial ne e produs nu de statele din Vest, ci de 3 țări: Polonia, Ungaria, Cehia. Pică deci manipularea cu România piață de desfacere către Occident; cu atât mai gravă e inadecvarea, în domenii precum legume-fructe.

2) Activitatea de producție, atâta cât mai este, e bazată pe import de materii prime, deși România are acele materii prime.

3) Productivitate, competitivitate, valoare adăugată mare. Măcar la fel de mare pe cât problema tehnologiei medii – o adevărată capcană pentru ramurile productive. Din păcate, cu importuri de tehnologie second-hand nu putem fi competitivi.

4) Birocrație și timp mare pentru obținerea avizelor și autorizațiilor pentru deschiderea unei activități de producție. ”România e una dintre țările cu cel mai lung timp de racordare la utilități indispensabile din lume! – potrivit unui raport OECD , mult mai rău decât în țările africane, că de Europa nu mai vorbim”.

5) Deficit crâncen și perfid: pe zona manufacturieră (până și aici!).

6) Mitologia, adusă cu picioarele pe pământ. Suntem o țară de lohn, în multe domenii, inclusiv IT. Valoarea adăugată, prin urmare, nu mai e la fel de mare.

7) Nu avem o strategie și personal adecvat pentru ieșirea pe piețele externe.

Concluzia analistului: ”Primul pas în chestiunea accesării și stimulării României productive e conceptualizarea problemei: e nevoie de politici specifice pentru sprijinirea celor care produc efectiv”.

Întrebarea mea este: vom face cu adevărat în sfârșit ceea ce trebuie sau ne vom amăgi cu cifre și realități înșelătoare și totodată amăgitoare?

http://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-de-ce-romania-e-condamnata-sa-improvizeze-romania-neproductiva-si-delirul-decidentilor.html

Anvelopa și ciclul economic

Dublarea salariilor (nu toate, desigur) a declanșat un val de bucurie pe de o parte, altul de stupefacție, neîncredere pe alta parte. Primii nu-și pun întrebări despre sursa și existența banilor, celorlalți nu le ies calculele. Și totuși, există un artificiu, despre care scriu din decembrie anul trecut. Un artificiu care face ca un SF să fie posibil, aplicabil.

Creșterea anvelopei salariale cu 56%, în etape, prin noua lege a salarizării unitare, este prevazută în programul de guvernare și exista o schemă prin care este posibilă. Adică prin încadrarea în deficitul bugetar de 3%. De unde bani? În buget va rămâne spațiu fiscal după ce investițiile publice (naționale și locale) sunt scoase în afara bugetului prin artificiile numite fonduri suverane și credite de angajament. Prin urmare, DA, pot creste spectaculos salariile, cu costul îndatorării rapide, masive a României. Oficial România se va împrumuta pentru investiții publice, nu? În afara bugetului de stat, căci nu ne lasă Europa să ne dezvoltam atât cât dorim, nu?

România merge cu viteză maximă, peste potențial, dar ciclul economic se va întoarce împotriva ei, curând. „Indicatorul de anticipații al indicelui CFA Romania, care are un orizont de un an, a atins maximul la finalul anului 2015, ceea ce este consistent cu ideea că vârful ciclului economic a fost atins în anul 2016”, a declarat Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România.

Sigur, la fel ca în anul 2008, vom consideră că o criză nu poate atinge România. Cu cât accentuăm creșterea economică, cu atât prăbușirea, aterizarea va fi mai brutală, căci ne lipsim de mijloace de apărare împotriva perioadelor de recesiune viitoare.

Economia internă a evoluat, „în ultimele trimestre, la un ritm peste potențial, conform estimărilor econometrice (v. graficul din stânga). Nu în ultimul rând, analiza dinamicii indicatorilor avansați (graficul din dreapta) exprimă premise de decelerare pentru economia României în trimestrele următoare, mai ales în absența unor șocuri economice pozitive, îndeosebi din plan intern, date fiind semnalele de maturitate pentru ciclul economic global post-criză. Cu alte cuvinte, vârful ciclului economic post-criză pare să fi fost depășit pe plan intern”, potrivit unei analize a lui Andrei Rădulescu, senior economistul Băncii Transilvania.
Pe moment, guvernul are o problemă cu încasările și recurge la artificii care de care mai fanteziste sau ciudate, pentru a nu trece bugetul pe deficit încă de acum, care ar duce la blocarea măririlor salariale promise de o nouă lege a salarizării unitare.
Iată ce a descoperit senatorul Florin Cîțu: „În opinia mea, dacă ministerul de finanțe ar fi fost corect nu exista niciun dubiu că în luna februarie dispărea surplusul de 0,37% din PIB înregistrat în ianuarie și aveam prima lună cu deficit al execuției bugetare în 2017. Dacă ar fi fost corecți, execuția bugetară ar fi făcut imposibilă aplicarea legii salarizării unitare a lui Dragnea în 2017. Și acum bomba.
V-am tot spus că Dragnea și PSD sunt în stare de orice. Pentru a fi siguri, dar foarte siguri, că nu intră în deficit în februarie, PSD și Liviu Dragnea au modificat calendarul. Da, ați auzit bine! Acești oameni providențiali au hotărât că luna februarie și luna martie trebuie modificate.
Concret, ministerul de finanțe în execuția bugetară a lunii februarie a inclus și zilele de 1 și 2 martie. De ce? Pentru ca așa “vrea” mușchii lor. Așa au mai “ciupit” din veniturile lunii martie care sunt mai mari datorita creșterilor salariale. Dacă închideau execuția cum ar fi fost legal numai pe februarie n-ar fi avut surplus la venituri din majorările de salarii (așa cum am arătat mai sus). Așa ceva nu s-a mai făcut până acum. Astfel, ar trebui să ne așteptam ca pentru acea execuție bugetară care să le și placă, să se inventeze și a 13-a luna. Luna lui Dragnea”.
Tot secretul anvelopei salariale se învârte în jurul fondurilor suverane, căci guvernanții vor să cheltuie mult mai mult decât au și asta nu se poate face decât prin împrumuturi, iar pentru a evita limitarea de 3% PIB a deficitului, acest artificiu ascunde adevărul.
O echipă USR în frunte cu Cristian Ghinea a analizat proiectul fondurilor suverane și prin câteva întrebări cheie a ajuns la concluzie:
”este o idee bună? Ar fi bună doar dacă:

• România ar avea excedent de resurse/bani
• România ar avea companii de stat bine conduse și capitalizate
• PSD și guvernele sale ar avea un trecut de interes real și performanțe în buna funcționare a companiilor de stat
• PSD ar fi dispus să capitalizeze companiile prin listare internațională și respectarea regulilor bursiere
• PSD ar fi dispus să investească în oameni cu experiență bancară, să îi plătească foarte bine, pentru a face din Fond un vehicul pe piețele externe
• PSD ar folosi banii europeni gratis și ar fi capabil să realizeze proiecte de infrastructură și ar scoate aceste obiective dintre obiectivele Fondului, deci ar fi dispus să renunțe la promisiunile populiste

Răspunsul este NU la toate aceste puncte. Deci, nu este o idee bună”.

http://cursdeguvernare.ro/romania-si-varful-ciclului-economic-politici-grele-pentru-o-recesiune-usoara.html

http://www.aktual24.ro/dragnea-si-psd-sunt-in-stare-de-orice-planurile-psd-se-naruie-guvernul-a-modificat-calendarul-pentru-a-ascunde-deficitul-bugetar/
http://www.cristianghinea.ro/blog/fondul-suveran-al-psd-un-proiect-nascut-falimentar/

Mintea românului

Deseori, ne ajunge mintea românului de pe urmă. Temele se discută la modul serios, după ce sunt aprobate și aproape de lansarea la apă. Așa s-a întâmplat cu Codul Fiscal în 2015, așa pare a se întâmpla acum cu tema fondurilor suverane. O temă care putea fi de campanie, dar a fost atinsă doar de un partid, fără a fi combătut de nimeni. Acum însă, analiști independenți (Moise Guran) sau de curând afiliați politic (Florin Cîțu), descoperă în sfârșit tema fondului suveran propus de PSD, riscurile sale aferente.

”Dacă dintr-o creştere reală de PIB situată undeva pe la 20% în decurs de patru ani se vor putea da salarii reale cu 40% mai mari şi pensii reale cu 60% mai mari, la începutul deceniului viitor Premiul Nobel pentru economie îşi aşteaptă un laureat din România” este concluzia lui Marin Pană, urmare unei analize temeinice în cursdeguvernare.ro, fapt care îl alarmează pe Moise Guran și-l face să caute la ce înșelătorii ar putea recurge guvernanții pentru a aplica programul de guvernare. Din păcate, analistul economic (devenit mai mult unul politic), nu a citit programul economic al PSD și nu a identificat ingineria financiară ce poate susține oferta electorală.

Senatorul Florin Cîțu a descoperit găselnița fondurilor suverane și pericolele pe care implementarea lor o poate genera. ”Cele două fonduri, care chipurile salvează România, sunt o diversiune perfectă pentru ca, în final, nişte hoţi mărunţi să fure banul public cu acte în regulă”, avertizează Florin Cîţu. FSID este ”un casino cu circuit închis”, crede domnul Cîțu.

Potrivit lui Radu Crăciun, există două condiţii absolut esenţiale pentru ca un astfel de fond să aibă o şansă de succes: în primul rând, definirea foarte clară a obiectivului, a mandatului şi a motivului pentru care se înfiinţează (pentru că un fond nu se poate ocupa de atât de multe proiecte precum cele enunţate, fără pericolul de a eşua) şi, în al doilea rând, independenţa sa politică.
”Unii se gândesc că el va face “mărețe, din nou” niște companii de stat, alții se gândesc că va masca ineficiențele acestor companii, sau că fondul este doar un instrument de a scoate în afara bilanțului statului niște deficite și datorii viitoare”, astfel rezumă analistul Cristian Tudorescu discuțiile din ultima perioadă în jurul FSDI.
Patru întrebări cheie are analistul:
1. Ce se va întâmpla după constituirea fondului?
Fondul va vinde din participațiile din portofoliu sau va fi o structură birocratică?
2. Cine ar selecta investițiile, pentru a nu avea un Fond pentru avioane, vagoane și reactoare nucleare, asa cum reiese din Programul de Guvernare?
Cum se vor împăca obiectivele din programul de guvernare cu presupuși manageri profesioniști și investitori instituționali?
3. Ce randament își propune FDSI pentru a rambursa împrumuturile obligatare și pentru a evolua sustenabil în timp?
În funcție de randamentul propus, unele obiective pot dispărea.
4. Ca să credem în propunerea realizării acestui vehicul investițional, nu ar trebui să se clarifice ce s-a întâmplat cu fondul de 1 miliard de euro, acela împreună cu kazahii, promis în timpul guvernării Ponta?
Nimic nu se spune despre alte listări anunțate sau despre fondurile de pensii private.
Concluzia analistului e elocventă: ”Un Fond Suveran de Investiții care nu îndeplinește criterii minime de validare pe piețele financiare nu ar trebui să ia ființă, deoarece ar fi doar un alt mecanism de întreținere a ineficiențelor în alocarea banilor publici”.

Din păcate, experiența ultimilor 27 de ani de post-comunism, mă fac să nu acord prezumția de corectitudine și competență celor care vor pune în practică un asemenea demers. Proiectul fondurilor suverane este neclar, confuz, e un proiect ce are în prim-plan cheltuirea unor fonduri existente și mai ales atrase, decât eficiența și multiplicarea financiară. În plus, e o inginerie care va masca deficite imense în afara bugetului de stat, e un proiect care propune reindustrializarea etatistă. Nota de plată inițială se va reflecta în balanța datoriei publice, iar ulteriorul eșec poate avea consecințe foarte grave (pierderea independenței energetice). Despre ingineria financiară a fondurilor suverane scriu de 2 luni de zile; analiști importanți, vectori de imagine, descoperă abia acum tema.

Mintea românului cea din urmă nu a funcționat la codul fiscal, deși a existat un compromis care a dus la etapizarea relaxării fiscale. Dar relaxarea fiscală era un program cu riscuri infinit mai mici, care a devenit posibil prin economii bugetare și amputarea investițiilor publice. Programul Ponta a fost un fel de jonglerie bugetară, iar programul Dragnea e mai degrabă o ruletă rusească (gurile rele spun că ambele programe au același ”geniu” în spate, fostul ministru Vâlcov).

De la creștere economică în 2014 obținută cu deficit bugetar redus, am ajuns la o creștere economică expandată de consum în ultimii ani, cu un deficit bugetar tot mai mare (prognozat să treacă de 3% de către experții Comisiei Europene). Încă nu știm cât vor fi deficitele mascate generate de fondurile suverane.

În acest timp, execuția bugetară merge sub așteptări. Avem un minus de 5% pe luna ianuarie, în condițiile în care bugetul prevede venituri suplimentare de 14% în 2017.
”E prematur să tragem o concluzie. Dar începutul e unul slab. În condiţiile în care avem scădere la venituri din colectarea de taxe şi impozite. E o scădere mai mult decât mare pe TVA. O scădere de  24%  a încasărilor la TVA e una foarte abruptă. Și la alte capitole de venituri avem evoluţie slabă şi la accize, la CAS e slabă, dacă ne uităm la creşterile de salarii din economie, ar fi trebuit să avem o creştere mai mare. Pe cheltuieli, la investiţii, în termeni comparabili cu aceeaşi lună a anului 2016, e o scădere foarte mare, de peste 30%. Impactul creşterilor salariale urmează în următoarele luni. Cifrele din ianuarie arată că veniturile sunt mult sub ceea ce s-a bugetat iar cheltuielile sunt în creştere” a declarat Ionuţ Dumitru, pentru Capital.

Comisia Europeană, prin vicepreședintele Valdis Dombrivskis și Comisarul pentru Afaceri Economice și Financiare, Pierre Moscovici, e îngrijorată de deficitul bugetar al României și prin urmare, a cerut ministrului de finanțe Viorel Ștefan măsuri de corecție. Pe baza prognozei de iarna, Comisia Europeană a estimat un deficit de 3,6% PIB; guvernul român, în baza prognozei revizuite a CNP, modificat datele economice și susține ca se va încadra în deficit de 2,99% PIB. Dincolo de nerealismul construcției bugetului, încadrarea în deficitul bugetar se va reuși în final (probabil prin amputarea investițiilor publice, ca an de an).
Mai grav decât o tipic românească jonglerie bugetară este altceva, despre care s-a vorbit puțin până acum: deficitele mascate. Pe două direcții:
- credite de angajament (consumi acum, plătești la anul!) de 50 miliarde lei (6% PIB!);
- credite pentru investițiile derulate prin fondurile suverane (bugetul de stat propune 4,2% PIB pentru investiții, dar se va încerca derularea acestora în afara bugetului de stat).
Prin urmare, dacă doar 50% se vor îndeplini, avem 5% PIB deficit suplimentar mascat! Dar care va fi sesizat în datoria publică, una care va crește accelerat și exploziv.
Ca tot vorbesc de datoria publică, plătim dobânzi ale creditelor trecute, iar anii 2018, 2019 reprezintă un maxim, unul care afectează politica bugetară propusă pentru anii următori. ”Dacă ar fi să ne luăm după cifrele disponibile, anii 2018 şi 2019 vor aduce un vârf de plată ce nu prea se asortează cu politica expansivă de beneficii sociale anunţată iar bomba dobânzilor la datoria internă ar urma să explodeze în 2019” spune analistul Marin Pană.

Analistul Gheorghe Sofian spune că: ”România mai dă un an de creștere economică pe unul de venituri în scădere la buget. Oare cum vor arăta anii de recesiune economică? ANAF-ul, ca de obicei, nu ne dezamăgește. Orice ar face această instituție, la final rezultă doar mediocritate”.

Forțăm cifrele prezentului, amenințăm grav viitorul apropiat, ne spune analistul Radu Crăciun: ”Provocarea acestui an este să nu sacrificăm 2018, 2019, 2020. (...) 2017 este doar un element de detaliu al tabloului general. Cred că am face o mare greșeală să ne limităm doar la 2017. Anul acesta va arata super din punct de vedere macroeconomic. Inflația va ajunge la 2%, nivel perfect pentru România, vom avea probabil, din nou, cea mai mare creștere economică din Europa, impozitele scad, consumul este și el foarte puternic, și atunci de ce ne-am îngrijora? Noi am mai fost aici! Am mai avut în România creșteri record, când consumul trecea de tavan. Dar am văzut și că economia românească are o volatilitate foarte mare. Am avut cifre record de creștere, dar și cifre record de recesiune”.  Azi tot reducem taxele și scădem veniturile, ne spune analistul, avertizând că asta nu mai poate continua: ”Suntem într-un proces de neoprit pentru scăderea impozitelor. Dar acest lucru nu mai este posibil. Deja suntem țara cu cel mai mic buget din Uniunea Europeana. Ca țară, nu putem sa continuăm la nesfârșit să scădem veniturile bugetare”. Politicile abordate de guvern ne duc la marginea Europei, tocmai când se discută serios de o Uniune Europeană cu două viteze: ”Nu putem să continuăm să luăm decizii proaste, dar să avem pretenția de a fi fruntași. Avem politici fiscale care, în mod clar, ne pun în situația de a depăși deficitul de 3% din PIB, avem politici legate de justiție, care sunt discutabile... Toate acestea ne identifică a fi elevul corigent al Uniunii”.

http://www.biziday.ro/2017/02/22/cam-ce-se-mai-poate-fura-noapteacahotii/

http://cursdeguvernare.ro/lumea-mirifica-a-salariilor-si-pensiilor-din-urmatorii-4-ani-we-have-a-problem.html

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21628484-citu-pnl-prin-infiintarea-fondului-suveran-dezvoltare-investitii-psd-isi-face-casino-circuit-inchis.htm

http://www.zf.ro/eveniment/unul-dintre-proiectele-cheie-programului-guvernare-parte-primire-nedumerita-dinaintea-semnarii-actului-nastere-fondul-suveran-dezvoltare-investitii-fsdi-debuteaza-multe-intrebari-putine-raspunsuri-16171848

http://www.raducraciun.ro/despre-un-fond-suveran-de-dezvoltare-incert-fsdi-3/
http://cursdeguvernare.ro/cristian-tudorescu-patru-intrebari-cheie-despre-fondul-suveran-de-investitii-si-intrebarile-cheie-ale-contribuabililor.html

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/alarma-la-finante-incasarile-in-ianuarie-sunt-cu-5-mai-mici-decat-in-ianuarie-2016-pe-cand-bugetul-prevede-plus-14-pentru-tot-anul-16170269

http://cosmin-marinescu.ro/recorduri-paradoxale-de-la-campioana-cresterii-la-campioana-deficitului/
http://cursdeguvernare.ro/exclusivitate-scrisoarea-comisarului-moscovici-catre-guvernul-romaniei-un-plan-pana-in-aprilie-al-masurilor-care-sa-readuca-bugetul-in-tinta-realista-de-deficit.html
http://www.capital.ro/ionut-dumitru-despre-incasarile-la-buget-inceput-de-an-slab.html
http://www.zf.ro/eveniment/un-nou-dus-rece-pentru-guvern-veniturile-statului-au-scazut-cu-6-in-ianuarie-determinate-de-prabusirea-incasarilor-din-tva-16175597
http://www.analizeeconomice.ro/2017/02/semne-bune-anul-bugetar-nu-are-mai-ales.html
http://cursdeguvernare.ro/atentie-la-datoria-publica-atentie-la-dobanzi-nelamuririle-anului-2019.html
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21640942-craciun-bcr-pensii-provocarea-acestui-este-nu-sacrificam-anii-2018-2019-2020-scaderea-impozitelor-nu-mai-este-posibila.htm

Buget tranzitoriu

Proiectul de buget 2017 înseamnă sau nu transpunerea promisiunilor electorale? În parte, pare că da. Totuși, sunt elemente care îl fac improbabil, nerealist și cel mai probabil va fi corectat în funcție de execuția bugetară. Poate fi o corecție negativă dacă estimările nu se vor îndeplini sau o corecție pozitivă dacă vor demara fondurile suverane care vor prelua din bugetul mare parte a capitolului de investiții (de la 1 iulie 2017 odată cu termenul pentru FSID e și termen pentru legea salarizării unitare, ceea ce mă face să afirm că e un buget pentru 5 luni).
În fapt, bugetul e provizoriu precum numele premierului, în maxim 5 luni ambele vor suferi revizuiri. Sau poate nu și numele premierului, dacă aspirantul la poziție ajunge mai sus.

Bugetul e construit nerealist, spune Cristian Pârvan, secretar general AOAR (Asociația Oamenilor de Afaceri din România).

“Din punctul meu de vedere, creşterea de la 0,6% din PIB la 1,4% a industriei este un mare semn de întrebare fiindcă cererea internă scade, deci industria ar trebui să crească pe baza exporturilor. Ori într-o perioadă în care în Europa şi în lume apare izolaţionismul, protecţionismul este greu de crezut. Lumea se închide, se protejează. Este an electoral în Franţa şi politicienii susţin protejarea locurilor de muncă din ţară. Marea Britanie va ieşi din piaţa comună, iar Trump a anunţat deja măsuri pentru menţinerea companiilor în SUA. Iar noi lucrăm, în general, pentru comenzile primite din afară. E greu de crezut că vom avea o creştere atât de mare a industriei” e principala remarcă a domnului Pârvan.

Ce se va întâmpla în 2017? “Deficitul sub 3% din PIB în acest an poate fi sustenabil fiindcă intervin două lucruri care vor face reglajele, aşa cum au făcut toţi până în prezent. Pe de o parte vor fi două rectificări bugetare, iar prin vară, dacă nu merge, vom corecta. Pe de altă parte, aşa cum s-a mai făcut până acum, se va tăia din investiţii”, crede Cristian Pârvan.

Cifrele proiectului de buget se bazează, pe lângă creșterea economică estimată de 5,2% (cam 1% peste prognoza realistă) și pe creșterea colectării la buget. Veniturile bugetare vor creşte anul acesta la 31,2% din PIB, faţă de 29,5% în 2016. Iar, în 2018, veniturile bugetare vor reprezenta 32,4% din PIB şi 32,9% în 2019. Totuși, programul de guvernare conține noi măsuri de relaxare fiscală (reducere de venituri bugetare pe termen scurt), așa că soluțiile ar putea fi impozitarea progresivă, impozitarea profitului multinaționalelor și măsuri pe reducerea evaziunii fiscale în cele 4 mari domenii: produse petroliere, cereale, băuturi şi ţigări.

http://www.zf.ro/profesii/cristian-parvan-aoar-bugetul-proiectat-pe-o-crestere-nerealista-a-ponderii-industriei-in-pib-16104872

14% în plus la venituri față de 2016 continuă să creadă guvernul, un buget apreciat ca nerealist de Sorin Pâslaru, redactorul șef zf.ro. 

Exemple:

”Ministerul de Finanţe se bazează pe o creştere a încasărilor din TVA de 5% în condiţiile scăderii cotei de TVA, ceea ce este foarte puţin probabil să se întâmple.”

”O altă estimare suprarealistă este nivelul de încasări la contribuţiile de asigurări sociale, care sunt estimate să ajungă la 69,7 miliarde de lei faţă de 61,2 miliarde de lei în 2016, adică o creştere de 13%. Aici un argument ar fi eliminarea plafonării CAS pentru salariile mai mari de 5 salarii medii brute, însă calculele anterioare au arătat că din această sursă s-ar obţine 1,5 miliarde de lei. Mai mult, Consiliul Fiscal a contrazis deja acest nivel al veniturilor estimate, afirmând că nu a fost luat în calcul faptul că din jumătate din contribuţia de 10,5% asupra salariului brut merge în fondul de pensii pilon 2.”

Creșterea contribuțiilor este blocată de guvern în 2017. Mai mult, guvernul blochează o promisiune electorală: acordarea către bugetari a premiilor (tichete cadou, tichete de masă și vouchere de vacanță).

http://www.profit.ro/stiri/politic/guvernul-grindeanu-ingheata-contributiile-la-pensiile-private-16588750
http://www.capital.ro/1036-guvernul-amana-din-nou-acordarea-de-premii.html

Dar cea mai spectaculoasă și improbabilă este cea la capitolul sume primite de la UE, astfel sunt estimate venituri de 22,3 miliarde de lei, de trei ori mai mari decât în 2016!

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/un-buget-suprarealist-guvernul-grindeanu-insista-in-proiectul-de-buget-pe-venituri-de-254-de-miliarde-de-lei-in-2017-cu-14-mai-mari-decat-anul-trecut-16105220

Aceleași observații de buget mult prea optimist le face și analistul economic Gheorghe Sofian.

Din avansul PIB-ului nominal cu 7% în 2017 (incluzând deflatorul), însemnând 56,7 miliarde lei, guvernul își propune venituri de 31 miliarde lei, adică 55%. Proiectul de buget își propune un avans al gradului de colectare cu 6% mai mare față de anul trecut, dublu față de orice avans al colectării în ultimii ani.

http://www.analizeeconomice.ro/2017/01/un-buget-mult-prea-optimist-pentru.html

Cei de la ziare.com au găsit câteva virgule modificate în proiectul oficial de buget față de cel din oferta de campanie.

http://www.ziare.com/economie/buget/proiectul-de-buget-vs-programul-de-guvernare-al-psd-grindeanu-a-mai-mutat-din-virgulele-pe-care-le-a-promis-dragnea-1451070

Bugetul apărării nu este de 2% PIB conform angajamentelor naționale; el este de 1,35% PIB, dar ar putea atinge 2% printr-un artificiu numit credite de angajament (creditul de angajament reprezintă limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul exerciţiului bugetar, în limitele aprobate – asta în caz că Ministerul Apărării decide astfel de cheltuieli, care să se acopere prin credite). Redactorul Adrian N. Ionescu crede că ne aflăm în fața unui deficit amânat sau mascat (până la 0,9% PIB!).

http://cursdeguvernare.ro/bugetul-apararii-2017-romania-isi-scade-cheltuielile-pentru-aparare-la-135-din-pib-si-le-suplimenteaza-printr-un-deficit-amanat-creditele-de-angajament.html

Pentru a susține proiectul de buget, Comisia de Prognoză a urcat de la 4,3 la 5,2% estimarea creșterii economice.

„Creşterea consumului se va vedea în primul rând la categoria de populaţie cu venituri mai mici, pentru că acolo au fost îndreptate mă­su­rile guvernamentale, astfel încât esti­măm că importurile de maşini şi bunurile de folosinţă îndelungată nu vor cunoaşte o creş­tere accentuată care să deterioreze balanţa co­mercială”, a justificat Ion Ghizdeanu, pre­şedintele Comisiei Naţionale de Prognoză.

„Mi se pare foarte optimistă creşterea esti­ma­tă a PIB de 5,2%. Ar însemna o men­ţinere a ritmului, ceea ce nu cred că se va întâmpla. Stimulul fiscal din 2016 s-a consumat, nu văd ce poate fi pus în loc. Deficitul de cont curent continuă să crească, iar exporturile nete contribuie cu un sold negativ. Stimularea consumului se duce în importuri. Iar despre investiţii nu se poate spune că sunt o soluţie, când se vede cât de strâns este bugetul. În loc să mărim veniturile bugetare, continuăm să le scădem“, a spus Radu Crăciun, analist economist şi director general la BCR Pensii. 

Prin urmare, una din dilemele anului 2017 este dacă va continua sau nu frenezia consumului.

Cine pierde, cine câștigă, pe ministere, în proiectul de buget:

http://www.zf.ro/eveniment/cheia-bugetului-2017-trece-cresterea-economica-5-comisia-prognoza-imbunatatit-estimarea-crestere-economica-2017-baza-adoptarii-masurilor-crestere-salariilor-pensiilor-reducere-taxelor-catre-actualul-16108984

Investițiile publice cele mai mici din ultimii 10 ani, afirmă Iulian Anghel în zf.ro.

„Nu ai cum să ai acest nivel de cheltuieli pe investiţii pentru că veniturile pe care se bazează ele sunt «superoptimiste». Nu ai cum să realizezi o creştere economică de 5,2% în 2017, nu ai cum să atragi 22 de miliarde de lei bani nerambursabili, nu ai cum să strângi din taxe atât cât ai bugetat. Foarte probabil, la recti­fi­că­rile ce vin, sacrificate vor fi investiţiile, aşa cum se întâm­plă mereu“, comentează economistul Dragoş Cabat.

http://www.zf.ro/eveniment/guvernul-lasa-investitiile-pe-seama-mediului-privat-investitiile-publice-vor-fi-in-2017-cele-mai-mici-de-la-aderarea-la-ue-incoace-16114101

Miracol de Crăciun, apreciază redactorul economic Marin Pană, actualizarea prognozei economice pe 2017 (actualizare acuzată politic de economistul Florin Cîțu).

Anomalii posibile în Raportul Comisiei de Prognoză, în aprecierea domnului Marin Pană:
”- consumul individual efectiv al gospodăriilor ar urma să se majoreze în perioada 2017 – 2020 chiar peste creșterea economică cumulată de 24% și anume cu ceva mai mult de 26%.
- soldul balanței comerciale, în pofida majorărilor de PIB și consum al gospodăriilor menționate mai sus (și contrar întăririi monedei noastre naționale), va rămâne cvasiidentic cu cel din prognoza anterioară.
- economia României ar urma să crească în euro nu doar cu 24% în patru ani ci cu 34%, ceea ce, practic, va speria Occidentul și-i va arunca în depresie pe economiști.
- Una peste alta, salariile nete ( bani în mână) vor crește pe parcursul celor patru ani 2017 – 2020 cu mai mult de 300 de lei în plus față de cât se credea în toamna trecută și vor avansa în termeni reali nu cu doar cu un amărât de 13,4% (prognozați astă toamnă) ci cu un impunător 28,8% prognozați după vizita lui Moș Crăciun. Ceea ce va fi mai mult decât dublu și cu totul altceva.”

https://florincitu.wordpress.com/2017/01/24/de-la-cnp-pentru-psd/
http://cursdeguvernare.ro/miracol-economic-la-comisia-de-prognoza-dupa-vizita-lui-mos-craciun-in-doar-2-luni-cresterea-pib-si-cresterea-salariilor-reale-din-prognoza-aproape-ca-s-au-dublat.html

Bugetul mai are o problema, sesizată de Florin Cîțu: „Construcţia bugetului pe 2017 realizat în baza programului electoral al PSD este ilegală şi încalcă legea responsabilităţii fiscale 69/2010. Mai mult, aşa cum a prezentat PSD cifrele, această lege este încălcată în toată perioada 2017-2020. Potrivit datelor prezentate de guvern, cheltuielile publice cresc în 2017 cu 15% faţă de 2016, în timp ce PIB nominal este estimat să crească doar cu 7,5%.”, asta pentru că rata de creștere a cheltuielilor totale ale bugetului de stat nu e mai mică sau cel mult egală cu rata de creștere a PIB. N-ar fi prima dată când o lege e încălcată sau se face derogare de la ea (așa cum derogare s-a facut în ultimii 2 ani de la legea 182/2014 care prevedea anvelopa salarială).
http://www.stiripesurse.ro/constructia-bugetului-realizat-in-baza-programului-psd-incalca-legea-responsabilitatii-fiscale_1176025.html

Barometrul Industrial, calculat de Irsop si de SNSPA, arată o cădere masivă pentru luna decembrie 2016 a indicatorului pentru volumul productiei. Din graficul de mai sus se poate observa căderea in palierul de contracție, cădere care se manifesta anterior abia în ianuarie. Acest indicator arată o scădere a cererii; totuși optimismul managerilor din industrie rămâne momentan ridicat datorită promisiunilor electorale.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21558178-barometrul-industrial-care-putea-explicatia-caderii-masive-sfarsitul-lui-2016.htm

 Redactorul Călin Rechea critică prognozele economice ale Comisiei Naționale de Prognoză, începând cu anul 2008 și terminând cu ultimele luni de zile. Graficele de mai jos sunt elocvente.

Concluzia domnului Rechea: ”baza economică a bugetului României pentru 2017 şi anii următori este măcinată sistematic, la fel cum gerul macină mortarul caselor construite iarna, astfel încât să nu fie scăpată nicio clipă "oportunitatea" oferită de prelungirea iresponsabilă a programului Prima Casă. Oare bugetul naţional nu ar fi mai realist dacă s-ar face prin datul în bobi, în loc să fie "construit" pe baza "prognozelor" oficiale?”

http://www.bursa.ro/?s=macroeconomie&articol=315679

Sorin Pâslaru, redactor șef ZF, spune ”că această creştere a PIB-ului pe care mizează noul guvern şi Comisia sa de Prognoză nu se va obţine nici prin creşterea investiţilor şi nici a exporturilor. Miza cea mare este dacă cele 2,5 mld. euro bani noi care vor intra în consum se vor îndrepta către produse din producţia internă şi nu către import”. Și guvernul și CNP mizează pe creșterea consumului intern. Un pariu discutabil, după cum spune analistul: ”Într-un fel, creşterea PIB prin majorarea de salarii  - în primul rând ale bugetarilor – seamănă cu încercarea cuiva de a se extrage din mlaştină trăgându-se singur de păr, ceea ce fizic este imposibil. Poţi ieşi din mlaştină fie tras de cineva de deasupra – prin exporturi – fie punând piciorul pe ceva tare, pe o piatră - adică prin investiţii. Altfel, toate mişcările nu sunt decât risipă de energie”.

http://www.zf.ro/opinii/cea-mai-mare-miza-a-cresterii-economice-de-5-2-asumata-de-noul-guvern-unde-se-vor-duce-cei-2-5-mld-euro-bani-noi-care-vor-intra-in-consum-catre-produse-din-productia-interna-sau-catre-import-16128358

PSD îşi pune în practică programul de guvernare pe datorie. Secretul: credite de angajament (cheltuieli ce pot fi angajate în plus faţă de cele bugetate şi trecute în contul datoriei publice). Avem alocări la Ministerul Dezvoltării de 36,6 miliarde de lei (suma este de 12 ori mai mare decât anul trecut), la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate de 3 miliarde, la Ministerul Apărării de 7,6 miliarde de lei. Dacă adunăm, ajungem la echivalent 5,8% PIB estimat 2017. Uriaș, nu?! Sigur, nu se vor executa 100% creditele de angajament, dar chiar și pe jumătate înseamnă 3% PIB, o sumă uriașă. În esență, prin creditele de angajament se vor contracta lucrări anul acesta, iar plățile vor fi amânate pentru anul viitor.
Prin urmare, investițiile se vor face pe datorie și nu vor apărea în buget anul acesta, exact timpul de respiro necesar guvernului pentru a pune în mișcare mecanismul fondului suveran (prin care practic investițiile vor fi în afara bugetului de stat, se vor aduna la datorie publică an de an, iar spațiul fiscal eliberat din buget va fi ocupat cu extinderea anvelopei salariale și cu alte măsuri fiscale).

http://www.gandul.info/financiar/cheia-bugetului-pe-2017-cum-a-potrivit-psd-deficitul-cu-promisiunile-din-programul-de-guvernare-16128940

Între timp, proiectul de buget a fost revizuit, principala modificare fiind ridicarea bugetului pe apărare la 2% PIB (fără artificiul creditelor de angajament). Consiliul Fiscal are rezerve asupra construcției bugetare, în special datorită scenariului mult prea optimist („potenţială supraevaluare a veniturilor bugetare pentru 2017, concomitent cu o probabilă subevaluare a cheltuielilor curente“).

http://www.zf.ro/zf-24/noul-buget-anuntat-ministerul-finantelor-adauga-5-mld-lei-investitii-scade-1-mld-lei-cheltuieli-personal-1-5-mld-lei-dobanzi-1-7-mld-lei-transferuri-consiliul-fiscal-critica-proiectul-buget-16141668

Un calcul al deficitului real îl face Ștefan Vlaston: ”O creştere mai probabilă a PIB nominal de 5,5% ar conduce la o creştere economică reală de 4% (păstrând prognoza de inflaţie de 1,5 %), un grad de colectare la buget de 30% (în 2016 a fost de 29,5%), cheltuielile fiind menţinute cele din proiectul PSD, şi toate aceste date conduc la un deficit bugetar de cel puţin 4,87% din PIB, mult peste pragul de 3% stabilit de tratatele europene la care România este parte”.
http://adevarul.ro/economie/bani/bomba-ceas-deficitul-bugetar-anul-2017va--putin-487din-pib-1_588f06025ab6550cb8ee7785/index.html

Analistul Iulian Anghel depistează încă o confuzie ce apare în proiecţia bugetului și anume cea legată de fondurile UE. ”În execuţia bugetului pe anul trecut, sumele nerambursabile primite de la UE sunt de 6,8 mld. lei În proiectul bugetului pe 2017, veniturile din fonduri UE au fost estimate la 22,2 mld. lei, adică o triplare de venituri. Cum s-a ajuns la acest salt uriaş?
În proiectul pe anul acesta, spre deosebire de anii precedenți (n.a.), la capitolul venituri din fonduri UE au fost cuprinse şi subvenţiile europene pentru agricultură de nu mai puţin de 12,2 mld. lei, bani care merg însă la beneficiari privaţi”.

http://www.zf.ro/eveniment/veniturile-reale-din-fondurile-ue-asteptate-in-acest-an-sunt-de-fapt-de-10-mld-lei-si-nu-de-22-mld-lei-cum-sustin-finantele-16143085

Potrivit raportului Consiliului Fiscal, pe partea de cheltuieli, Guvernul a subestimat cu circa 4 miliarde de lei plățile ce trebuie făcute pe măsurile actuale, iar pe partea de cheltuieli, încasările sunt supraevaluate cu un miliard de lei pe proiecția oficială de creștere economică sau cu 4,5 miliarde de lei pe cea anterioară. Astfel, în scenariul de bază, diferența între proiecția Finanțelor și cea a Consiliului arată un gol bugetar de 5,5 miliarde de lei (0,7% din PIB), iar în cea anterioară gaura ar fi de 8,5 miliarde de lei (1% din PIB), în condițiile în care deficitul propus de Guvern este foarte aproape de 3%.
http://www.profit.ro/stiri/economie/datele-consiliului-fiscal-arata-o-posibila-gaura-de-8-5-miliarde-de-lei-la-buget-in-2017-16615313

Redactorul Marin Pană ne arată că ”Marea întreprindere a execuţiei bugetului de stat pe 2017 a fost lansată la apă cu prezumţia din start a unei scăderi de jumătate de procent a veniturilor curente, după cum se poate constata din cifrele prezentate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Cam toată creşterea de circa 15% faţă de anul anterior ar urma să vină din bani primiţi de la UE”.

Prin urmare, deși veniturile curente mai scad cu 0,5%, marea lovitura ar fi banii europeni (de 5 ori mai multi!?!).
http://cursdeguvernare.ro/bugetul-pe-2017-bizareriile-de-pe-partea-de-venituri.html

Analistul Iulian Anghel ne spune că, an de an, guvernanții vând iluzia modernizării României prin investiții, dar de fiecare dată acestea sunt sărite în detrimentul altor capitole bugetare.
”De ce sunt prevăzute în bugetul iniţial X fonduri pentru investiţii, pentru ca, la final, ele să nu se regăsească în cheltuielile efective? Pentru că bugetul investiţiilor a funcţionat mereu ca un fond de rezervă la dispoziţia Finanţelor, nu ca un buget de investiţii. Guvernul îşi fixează plafonul de venituri, cheltuieli şi deficit, justificând deficitele prin nevoia de investiţii. Nu dă bine să spui că te împrumuţi ca să plăteşti pensiile ori salariile, dar nimeni nu va obiecta când spui că te împrumuţi ca să construieşti drumuri şi viaducte. Doar că, la final, banii pentru drumuri şi viaducte ajungă la alte cheltuieli, cum s-a întâmplat cu celebra acciză de şapte eurocenţi pe litrul de carburant”.
Cum ar fi arătat România dacă guvernanții își respectau angajamentele investiționale? ”Dacă, în ultimii şapte ani, pentru investiţii ar fi fost cheltuiţi toţi banii prevăzuţi la începutul anului, atunci drumurile României ar fi arătat cu totul altfel. Bucureştiul ar fi avut o şosea de centură, am fi avut măcar o autostradă peste munţi, iar Metroul din Drumul Taberei ar fi fost gata”, ne spune același analist.
Din păcate, guvernanții au mereu alte obiective, dar continuă să vândă iluzii: ”Dar proiecţiile de care vorbeam mai sus nu au rostul de a planifica lucrurile, ci de a amăgi speranţa: Nu avem anul acesta bani, dar, iată, alocăm mai mulţi pentru anul viitor! Un an care nu va veni însă niciodată”, e concluzia fără echivoc a domnului Anghel.
http://www.zf.ro/eveniment/un-an-care-nu-va-veni-niciodata-16156676

Estimări și nerealizări

Apropo de bilanț și perspective, despre care am scris anterior, cam pe acolo se înscrie și dezbaterea pe cele 10 miliarde lei ”gaură”/prognoză încasări nerealizate. După ce s-a depășit etapa în care gaura s-a dovedit a fi o nerealizare a unei estimări, să vedem de ce s-a produs și dacă are efecte asupra anului 2017.

„Nu ştiu ce a fost în capul lor când au făcut rectificarea bugetară în noiembrie. Probabil se bazau pe fonduri UE. A fost o mişcare greşită, acum le-a dat mingea la fileu celor de la PSD. Dar trebuie spus că nu este vorba de «o gaură» la buget, cum se susţine. Ca să lipsească aceşti bani de la buget, trebuie să fi fost. Ideea este că nu s-au colectat pentru că pur şi simplu nu aveau cum să se colecteze din cauza scăderii TVA de la 24% la 20%“, spune analistul financiar Radu Georgescu de la CFO Network. Au mai fost analiști economici care au avertizat că încasările vor scădea (Gheorghe Sofian în www.analizeeconomice.ro). Și eu am spus aici că acest foc de paie prin consum se va stinge, iar scăderile de taxe nu pot fi acoperite; oricât de mare ar fi frenezia cumpărăturilor, e o chestiune de timp până se va stinge.

Ultimele 2 luni sunt cele în care s-au contabilizat neîncasările.

De ce au fost păstrate sume importante pentru fonduri europene în ultima rectificare bugetară, când era evident că nu mai poate fi realizată? Cei de la factual.ro ne spun că: ”Aceasta este o practică des întâlnită, prin care se creează o parte din așa-numitul „buffer bugetar”. Asta înseamnă că se mențin în mod intenționat niște sume mai mari la acest capitol (dar și la cheltuielile aferente co-finanțării proiectelor din fonduri europene) tocmai pentru a lăsa spațiu de manevră și pentru a nu depăși astfel deficitul structural de 3%.”

Mai e o remarcă interesantă a studiului: ”Mai mult, dacă ne uităm la programul economic prezentat de PSD în alegeri, observăm că pare că în anul 2016 au fost depășite așteptările cu privire la realizarea veniturilor din fonduri europene de vreme ce acestea erau estimate la 0 (spre deosebire de proiectul de buget care le estimează la 7,3 miliarde lei). Așadar, cel puțin pe partea de estimări ale fondurilor europene realizate, vedem că guvernul PSD se poate baza pe un plus de cel puțin 3,3 miliarde lei (cât a fost realizat până în noiembrie).”

Concluzia: Cioloș a preluat un buget nerealist (scris de guvernul anterior) și a crezut că-l poate îndeplini, deși erau semne că nu va fi așa. Execuția bugetară 2016 nu are niciun efect asupra bugetului 2017; mai mult, în 2016 s-au plătit anticipat 2,1 miliarde lei rambursări de TVA (deci nu e minus 10 miliarde ci e plus 2,1 miliarde). Un efect va fi, totuși, la proiecția bugetului 2017, când baza de plecare a construcției bugetului va fi ceva mai jos.

Că a fost o prognoză nerealistă de buget, necorectată ulterior, o afirmă și economistul Bogdan Glăvan.

http://www.zf.ro/eveniment/surpriza-neplacuta-a-executiei-bugetului-2016-veniturile-au-fost-de-222-mld-lei-in-loc-de-236-mld-lei-16054761

http://www.analizeeconomice.ro/2017/01/dragnea-e-un-mos-gerila-cu-sacul-mai.html

http://www.factual.ro/declaratii/liviu-dragnea-despre-gaura-din-bugetul-guvernului-ciolos/

https://logec.ro/scoala-de-la-gherghina-tehnocratia-si-estimarile-bugetare-politruce/

Azi sau mâine

Prezent sau viitor, este o dilemă ce frământă omenirea de secole, dar una accentuată de ultimii zeci de ani. Statele lumii sunt mai îndatorate ca niciodată.

http://www.profit.ro/stiri/economie/datoriile-au-ajuns-la-un-nou-record-la-nivel-global-de-peste-3-ori-mai-mari-decat-pib-ul-intregii-lumi-16469074

Statele lumii, de zeci de ani, trăiesc mai bine azi decât și-ar putea-o permite, pe baza datoriilor, pe spatele generațiilor viitoare. Firește, aceste datorii sunt tot mai greu suportabile azi, prin dobânzile împovărătoare; cât despre viitor, puțini sunt preocupați de el. Există o suveică a pasării spre viitor a nivelului de trai azi, politicienii promit peste putințe, se împrumută pentru a acoperi o parte din promisiuni, fără a informa onest publicul, acesta se lasă sedus de mirajul creșterii bunăstării fără a cerceta și înțelege cauzele și ajunge să ceară mai mult, iar de aici ciclul se reia iar și iar; toți actorii, politicienii mai ales, dar și popor, sperând ca schema gen Caritas să nu sfârșească la ei.

Cred că România are azi două mari probleme, care ambele au legătură atât cu prezentul, cât și cu viitorul. E vorba de infrastructură și sistemul de pensii.

Infrastructura e imperios necesară, avem nevoie de șosele și autostrăzi, de spitale, școli, sistem de irigații, de căi ferate, etc. Infrastructura este unul din pilonii dezvoltării, el conduce la progres și bunăstare. Se poate observa că avem două Românii, una prosperă, alta subdezvoltată, iar principala cauza e accesul sau nu la infrastructură modernă. O infrastructură modernă atrage investitori, iar investițiile vor duce la dezvoltarea întregii Românii, vor apărea mai multe locuri de muncă, mai calificate, mai bine plătite; concurența pe piața muncii va duce și la creșterea celorlalte salarii; doar din pixul salariului minim, nivelul de trai nu va crește niciodată, inegalitatea socială se va accentua. Pe de altă parte, România a cheltuit sume importante pe investiții publice, dar ineficient. Când baza infrastructurii va fi realizată, România va putea scădea procentele alocate acestui capitol bugetar. Paradoxul: avem puțini bani pentru salarii și pensii pentru că trebuie să facem investiții, dar cu cât amânăm mai mult investițiile, cu atât amânăm bunăstarea.

Sistemul de pensii ne apasă azi, nu pot fi acoperite pensiile de generația de azi prin Fondul de pensii și atunci sunt necesari bani din bugetul de stat. Așa cum arătat anterior, ne împrumutăm că să acoperim banii de pensii; în loc de dezvoltare și chiar de bunăstare azi, ne chinuim să menținem un sistem de pensii ce funcționează ca o schemă piramidală cu o bază inversată (din cauze demografice). Întârziind dezvoltarea, agravăm și situația sistemului de pensii, care are o gravă problemă în jurul anului 2030 când practic, în cel mai fericit caz, pensia se va reduce la jumătate (”generația decrețeilor” și impactul lor demografic și economic). Suplimentar, vor mai apărea probleme cu pensionarii proveniți din imigranții ultimilor zeci de ani. În loc să găsim soluții pentru viitor, nu facem decât să-i aruncăm tot mai mulți bolovani în cârcă.

http://www.consiliulfiscal.ro/prezentare_ionut-nov-2016.pdf

Autostrăzile ar fi gata în 15 sau 20 de ani, după cum se mișcă principalele 2 partide politice, dar asta e o diferența de detaliu, atât timp cât ele ar putea fi făcute în 5 ani, de exemplu. Investițiile publice sunt cele din care se poate ajusta la nevoie, ca să se rezolve problemele bugetului; o altă varianta ar fi, că pur și simplu, partidele doresc să păstreze cât mai mulți oameni dependenți si manipulabili.

Anumite politici pot avea succes pe termen scurt, însă pe termen lung doar politicile bazate pe investiții reușesc, fără a uita de educație.
http://www.stiripesurse.ro/economia-lui-ponta-i-economia-lui-dragnea_1172720.html
Pentru a înțelege modele economice de creștere prin consum, respectiv prin investiții, se poate face o paralelă cu povestea celor trei purceluși (casa de paie versus casa de piatră).
http://andilandi.ro/amintiri-dintr-o-altfel-de-copilarie/basme-si-povesti/cei-trei-purcelusi/

Drumul spre iad e pavat uneori de bune intenții, e un proverb clasic. Așa și programul PSD de industrializare. România are oricum mai mult sector de industrie decât media europeană, dacă e să vorbim de tendință și modele. România, indiferent de cine a fost condusă, nu a fost în stare să găsească câțiva manageri performanți pentru societățile sale de stat care i-au mai rămas în portofoliu (exemple ca Oltchim, CFR Marfă, Tarom, CN Poșta Română care de ani buni se mențin ca găuri negre pentru bugetul României); când a recurs la manageri privați, uneori străini, aceștia au fost repede îndepărtați, pentru că deranjau. Acum, PSD își propune să capitalizeze și eficientizeze acele firme, ba chiar să facă fabrici noi de stat. De unde atâția manageri profesioniști, corecți? Sau poate există 50-100 manageri de acest fel, de care n-a aflat nimeni și care sunt dispuși să reindustrializeze România. Orice fabrică nouă, de la zero, presupune costuri inițiale, plus ulterior câțiva ani buni de pierderi, până va reuși să facă profit. Când se vor amortiza costurile, acoperi datoriile și dobânzile aferente, când vor produce ele suficient profit ca să ajungă și pentru investiții publice (infrastructură). Cine decide ce gen de fabrică și mai ales de afacere e viabil, unde va fi construită?  Nu cumva tot politicul, baronii locali? Tot acest proces de industrializare presupune credite, deci îndatorare a statului român; în plus vom garanta cu active și societăți strategice din domeniul resurselor (energie, gaze, etc.). 
Un eșec previzibil al reindustrializării e un risc imens. Cu intenții bune de bunăstare și progres înscrise ca slogan, România riscă să devină nu o Grecie falită, ci poate chiar o Venezuelă.

Apropo de bugetul miracol presupus de programul de guvernare, scriam anterior că acesta ar presupune datorii publice suplimentare de 30 miliarde euro în următorii 2 ani; că pericolul există, o demonstrează analiza tehnică a domnului Cristian Tudorescu.

În scenariul optimist:

În scenariul moderat:

În scenariul negativ:

http://cursdeguvernare.ro/indatorarea-romaniei-cu-inca-24-30-miliarde-de-euro-in-urmatorii-4-ani-se-se-joaca-chiar-acum.html