Se spune că dreapta creează bunăstarea, iar stânga o împarte. În România, stânga și dreapta au fost doar etichete fără substanță. Din punctul meu de vedere, toate guvernările ultimilor 26 de ani au fost mai degrabă socialiste.
Există opinii publice care susțin că, paradoxal în România, stânga politică a creat mai multă dezvoltare și bunăstare decât dreapta politică.
Care e realitatea de fapt?
Am analizat statistici INS (Institutul Național de statistică).
În primul rând, analiza evoluției PIB-ului, ca indicator al dezvoltării economice.
PIB
|
mld euro
|
evoluție PIB %
|
stânga
|
dreapta
|
1990
|
35,7
|
-5,60
|
-5,60
|
|
1991
|
25,1
|
-12,90
|
-12,90
|
|
1992
|
15,1
|
-8,70
|
-8,70
|
|
1993
|
22,6
|
1,50
|
1,50
|
|
1994
|
25,3
|
3,90
|
3,90
|
|
1995
|
27,4
|
7,10
|
7,10
|
|
1996
|
28,2
|
3,90
|
3,90
|
|
1997
|
31,3
|
-6,00
|
-6,00
|
|
1998
|
37,4
|
-4,80
|
-4,80
|
|
1999
|
33,5
|
-1,10
|
-1,10
|
|
2000
|
40,3
|
2,10
|
2,10
|
|
2001
|
44,9
|
5,70
|
5,70
|
|
2002
|
48,5
|
5,00
|
5,00
|
|
2003
|
52,6
|
5,50
|
5,50
|
|
2004
|
60,8
|
8,40
|
8,40
|
|
2005
|
79,5
|
4,20
|
4,20
|
|
2006
|
97,7
|
8,10
|
8,10
|
|
2007
|
123,7
|
6,90
|
6,90
|
|
2008
|
139,7
|
8,50
|
8,50
|
|
2009
|
118,2
|
-7,10
|
-7,10
|
-7,10
|
2010
|
124,4
|
0,80
|
0,80
|
|
2011
|
131,3
|
1,10
|
1,10
|
|
2012
|
132
|
0,60
|
0,60
|
0,60
|
2013
|
140,6
|
3,40
|
3,40
|
3,40
|
2014
|
149,5
|
2,00
|
2,00
|
|
2015
|
||||
2016
|
||||
Total
|
12,70
|
16,70
|
Ce vedem? Stânga a realizat în 15 ani mai puțin decât dreapta în 11 ani (2009 a fost o guvernare stânga cu dreapta, la fel 2012-2013 cu USL; am omis să trec stânga (PD-FSN) la guvernarea 1997-2000, altminteri diferența era și mai mare). În 2015 am avut stânga la guvernare, în 2016 tehnocrați (unde ar fi încadrați? după cât au fost atacați de stânga în ultimele luni, atunci ar trebui puși la dreapta politică; creșterea economică din 2016 (cca 5,1%) e peste cea din 2015 (3,8%). prin urmare lipsa acestor 2 ani în analiză nu dezavantajează stânga politică; pe de altă parte, succesele economice relative ale stângii se datorează și unor măsuri liberale).
În al doilea rând, analiza evoluției salariului mediu real (corectat cu inflația).
Anul
|
Salariul mediu net lei
|
Variaţia faţă de anul anterior (%)
|
Inflatie
|
Variația salariului mediu real
corectat cu inflația
|
stânga
|
dreapta
|
|
1990
|
3.381
|
10,4
|
5,1
|
5,3
|
5,3
|
||
1991
|
7.460
|
120,6
|
170,2
|
-49,6
|
-49,6
|
||
1992
|
20.140
|
169,9
|
210,4
|
-40,5
|
-40,5
|
||
1993
|
59.717
|
196,5
|
256,1
|
-59,6
|
-59,6
|
||
1994
|
141.951
|
137,7
|
136,7
|
1
|
1
|
||
1995
|
211.373
|
40,9
|
32,3
|
8,6
|
8,6
|
||
1996
|
321.169
|
51,9
|
38,8
|
13,1
|
13,1
|
||
1997
|
632.086
|
96,8
|
154,8
|
-58
|
-58
|
||
1998
|
1.042.274
|
64,9
|
59,1
|
5,8
|
5,8
|
||
1999
|
1.522.878
|
46,1
|
45,8
|
0,3
|
0,3
|
||
2000
|
2.139.138
|
40,5
|
45,7
|
-5,2
|
-5,2
|
||
2001
|
3.019.424
|
41,1
|
34,5
|
6,6
|
6,6
|
||
2002
|
3.789.202
|
25,5
|
22,5
|
3
|
3
|
||
2003
|
4.839.648
|
27,7
|
15,3
|
12,4
|
12,4
|
||
2004
|
5.986.386
|
23,7
|
11,9
|
11,8
|
11,8
|
||
2005
|
746
|
24,6
|
9
|
15,6
|
15,6
|
||
2006
|
866
|
16,1
|
6,6
|
9,5
|
9,5
|
||
2007
|
1.042
|
20,3
|
4,8
|
15,5
|
15,5
|
||
2008
|
1.282
|
23
|
7,9
|
15,1
|
15,1
|
||
2009
|
1.385
|
8
|
5,6
|
2,4
|
2,4
|
2,4
|
|
2010
|
1.477
|
6,6
|
6,1
|
0,5
|
0,5
|
||
2011
|
1.444
|
3,8
|
5,8
|
-2
|
-2
|
||
2012
|
1.507
|
4,4
|
3,3
|
1,1
|
1,1
|
1,1
|
|
2013
|
1.579
|
4,8
|
4
|
0,8
|
0,8
|
0,8
|
|
2014
|
1.866
|
7,1
|
1,1
|
6
|
6
|
||
2015
|
-0,6
|
||||||
2016
|
|||||||
Total
|
-77,6
|
1,4
|
Deci sub guverne de stânga salariul mediu real în lei a scăzut cu peste 69%, iar sub guverne de dreapta avem o situația tot negativă, dar aproape de zero (probabil o analiză corectată în euro aduce cifre diferite, dar nu mult diferite deoarece inflația are o legătură evidentă cu evoluția cursului valutar; salariul mediu este astăzi cu 60% mai mare decât în 1989, raportându-ne la cursul valutar). La fel, aici nu am introdus datele pe 2015 și 2016, dar e evident că anul 2016 e superior anului 2015 (creșteri salariale, reduceri de taxe care au condus la inflație negativă).
Anul
|
Salariul mediu net lunar lei
|
curs mediu annual dollar
|
Salariul mediu net lunar dollar
|
Variatie
|
Valoare actualizata dollar 2016
|
Salariul mediu net lunar dollar actualizat
|
Variatie
|
stânga
|
dreapta
|
|
1989
|
3063
|
14,92
|
205,29
|
1,95
|
105,28
|
|||||
1990
|
3.381
|
21,56
|
156,82
|
-23,61
|
1,85
|
84,77
|
-19,48
|
-19,48
|
||
1991
|
7.460
|
76,47
|
97,55
|
-37,79
|
1,77
|
55,12
|
-34,98
|
-34,98
|
||
1992
|
20.140
|
307,95
|
65,40
|
-32,96
|
1,72
|
38,02
|
-31,01
|
-31,01
|
||
1993
|
59.717
|
760,05
|
78,57
|
20,14
|
1,67
|
47,05
|
23,73
|
23,73
|
||
1994
|
141.951
|
1655,09
|
85,77
|
9,16
|
1,63
|
52,62
|
11,84
|
11,84
|
||
1995
|
211.373
|
2033,28
|
103,96
|
21,21
|
1,58
|
65,80
|
25,04
|
25,04
|
||
1996
|
321.169
|
3082,6
|
104,19
|
0,22
|
1,54
|
67,65
|
2,83
|
2,83
|
||
1997
|
632.086
|
7167,94
|
88,18
|
-15,36
|
1,50
|
58,79
|
-13,10
|
-13,10
|
||
1998
|
1.042.274
|
8875,55
|
117,43
|
33,17
|
1,48
|
79,35
|
34,97
|
34,97
|
||
1999
|
1.522.878
|
15332,93
|
99,32
|
-15,42
|
1,45
|
68,50
|
-13,67
|
-13,67
|
||
2000
|
2.139.138
|
21692,74
|
98,61
|
-0,71
|
1,40
|
70,44
|
2,83
|
2,83
|
||
2001
|
3.019.424
|
29060,86
|
103,90
|
5,36
|
1,36
|
76,40
|
8,46
|
8,46
|
||
2002
|
3.789.202
|
33055,46
|
114,63
|
10,33
|
1,34
|
85,55
|
11,98
|
11,98
|
||
2003
|
4.839.648
|
33200,07
|
145,77
|
27,17
|
1,31
|
111,28
|
30,08
|
30,08
|
||
2004
|
5.986.386
|
32636,57
|
183,43
|
25,83
|
1,28
|
143,30
|
28,78
|
28,78
|
||
2005
|
746
|
2,9137
|
256,03
|
39,58
|
1,24
|
206,48
|
44,09
|
44,09
|
||
2006
|
866
|
2,809
|
308,29
|
20,41
|
1,20
|
256,91
|
24,43
|
24,43
|
||
2007
|
1.042
|
2,4383
|
427,35
|
38,62
|
1,16
|
368,40
|
43,40
|
43,40
|
||
2008
|
1.282
|
2,5189
|
508,95
|
19,10
|
1,12
|
454,42
|
23,35
|
23,35
|
||
2009
|
1.385
|
3,0493
|
454,20
|
-10,76
|
1,12
|
405,54
|
-10,76
|
-10,76
|
-10,76
|
|
2010
|
1.477
|
3,1779
|
464,77
|
2,33
|
1,11
|
418,71
|
3,25
|
3,25
|
||
2011
|
1.444
|
3,0486
|
473,66
|
1,91
|
1,07
|
442,67
|
5,72
|
5,72
|
||
2012
|
1.507
|
3,4682
|
434,52
|
-8,26
|
1,05
|
413,83
|
-6,52
|
-6,52
|
-6,52
|
|
2013
|
1.579
|
3,3279
|
474,47
|
9,19
|
1,04
|
456,22
|
10,24
|
10,24
|
10,24
|
|
2014
|
1.697
|
3,3492
|
506,69
|
6,79
|
1,02
|
496,75
|
8,88
|
8,88
|
||
2015
|
1.859
|
4,0057
|
464,09
|
-8,41
|
1,02
|
454,99
|
-8,41
|
|||
2016
|
2.108
|
4,0756
|
517,22
|
11,45
|
1,00
|
517,22
|
13,68
|
|||
Total
|
Total
|
59,12
|
148,22
|
La raportarea la cursul dollarului obținem date diferite: stânga a reușit +22%, iar dreapta +113%, dar cu aceeași concluzie. Dacă ținem cont de inflația dollarului, stânga are +59%, dreapta +148%.
Prin urmare, statistica post-decembristă demonstrează că guvernările de stânga, cele mai aproape de oameni, cele care au mărit salarii, pensii, etc., de fapt au luat din bunăstarea oamenilor. Guvernările (zise) de dreapta, promotoare ale austerității uneori, de fapt ies mult mai bine.
Stânga și dreapta sunt termeni generali, realitatea politică românească de complexă și diferită de abordări doctrinare clare, nete. Bunăstarea nu ține de pixul mai generos sau nu al unui guvernant, așa cum creșterea economică îți poate aduce paradoxul adâncirii inegalităților economice.
Partide de dreapta în mod real nu avem în România. România are nevoie de politici de dreapta, dar e evident că e mai ușor să tai un tort decât să-l faci. Iar politicile de dreapta trebuie să fie sustenabile, să creeze plus-valoare și dezvoltare. România a avut 51 de strategii de dezvoltare în 26 de ani, dar niciun proiect de țară acum (am avut unul cu integrarea în Uniunea Europeană și NATO, proiect realizat mai mult datorită celorlalți decât nouă înșine). Un proiect de țară presupune să-ți stabilești prioritățile, pașii și să nu aștepți roadele imediate (sau înainte de a începe așa cum este sedus electoratul român).
Partide de dreapta în mod real nu avem în România. România are nevoie de politici de dreapta, dar e evident că e mai ușor să tai un tort decât să-l faci. Iar politicile de dreapta trebuie să fie sustenabile, să creeze plus-valoare și dezvoltare. România a avut 51 de strategii de dezvoltare în 26 de ani, dar niciun proiect de țară acum (am avut unul cu integrarea în Uniunea Europeană și NATO, proiect realizat mai mult datorită celorlalți decât nouă înșine). Un proiect de țară presupune să-ți stabilești prioritățile, pașii și să nu aștepți roadele imediate (sau înainte de a începe așa cum este sedus electoratul român).
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-10582142-pib-romaniei-1990-2011-doua-decenii-impliniri-marete.htm
http://www.zf.ro/zf-utile/pib-ul-romaniei-evolutia-produsului-intern-brut-ins-8264863
http://www.zf.ro/infografice/evolutia-salariului-mediu-net-din-1990-pana-in-prezent-sursa-ins-8881950
http://www.insse.ro/cms/ro/content/ipc-serii-de-date
http://www.analizeeconomice.ro/2016/12/ce-salarii-raportate-in-dolari-au.html
Un indicator relevant pentru impactul politicilor publice este raportul veniturilor dintre bogați și săraci. Surprinzător, pentru foarte mulți, inegalitatea distribuției veniturilor a scăzut în perioada de criză și a crescut în perioadele de creștere economică!
Redactorul Marin Pană conchide că: ”România NU este țara în care cei mai bogați iau cea mai mare parte a beneficiilor ci țara în care cei mai săraci primesc cel mai puțin din rezultatele activității economice”.
Mai mult, din tabelul de mai sus rezultă un paradox: ”inegalitatea a scăzut pe timpul guvernărilor așa-zise de dreapta și a crescut înapoi exact în perioada cu guvernare declarată a fi de stânga”.
http://cursdeguvernare.ro/10-ani-de-ue-inegalitatea-devastatoare-a-veniturilor-peste-cea-de-la-aderare-si-cea-mai-mare-din-uniune-inegalitatea-in-ue28.html
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu